Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Povestea inedită a Obeliscului din Alba Iulia: construit din diurna pe o zi a parlamentarilor și din donații


Publicat

Deşi trecem foarte des pe lângă el, ca parte a unui peisaj urban pe care abia îl mai observăm, ştim foarte puţine lucruri despre unul dintre cele mai interesante monumente din Alba Iulia: Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan.

Un mare număr de elemente inedite apar în cartea albaiulianului Cristian Cransnaveţ, dedicată monumentului. De exemplu, obeliscul a costat de câteva ori mai mult decât a fost estimat iniţial, iar farul din vârf nu a mai fost montat niciodată.

De asemenea, pentru construcţia lui au donat foarte mulţi cetăţeni simpli, elevi din şcolile româneşti de atunci (dintre care o parte nu mai sunt acum pe teritoriul României), iar senatorii şi deputaţii şi-au donat diurna pe o zi. Inițiativa a aparținut Asociațiunii ASTRA, despărțământul Alba.

Deputații și senatorii și-au donat diurna pe o zi

La 10 martie 1933, Senatul şi Camera Deputaţilor au fost apelate cu rugămintea să renunţe la diurna pe o zi acordată parlamentarilor, în favoarea finanţării monumentului. Prin aportul membrilor celor două camere, s-au strâns 228.850 de lei, o sumă mare, semn că şi atunci aceştia aveau venituri consistente din activitatea parlamentară.

La 15 aprilie 1933, a fost cerut concursul prefectului şi al revizorului şcolar din Alba Iulia pentru perceperea de taxe benevole la serbările şcolare. Oamenii puteau dona oricât, fie chiar şi un leu. Câteva zile mai târziu, ministerul Muncii a instituit un timbru de 50 de bani şi o taxă de un leu pentru spectacole.

Primăriile din Abrud, Sebeş şi Aiud au contribuit cu câte 5.000 de lei fiecare, iar cea din Alba Iulia cu 15.000 de lei. O altă solicitare a fost transmisă protopopiatelor ortodox şi greco-catolic.

Rugat să ia sub patronajul său construcția monumentului, Regele Carol al II-lea nu a dat nici un răspuns. Au fost însă și instituții care au refuzat explicit să participe cu bani la finanțare, cum ar fi Direcția generală a CFR.

Deși au donat sute de oameni, banii erau insuficienți. Un apel public național a fost publicat la data de 1 martie 1934. A răspuns protopopiatul ortodox de Alba Iulia, care a donat 8300 de lei, iar un profesor din Caransebeș, I. Vuia, a adunat suma record de 150.000 de lei, depuși la banca Granița. Din nefericire, acesta a murit înainte de inaugurarea monumentului.

Acestea sunt doar câteva exemple legate de finanțarea monumentului, așa cum le-a prezentat Cristian Crasnaveț în cartea sa ”Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan în anul Centenarului” (Alba Iulia, 2018, Editura Vertical).

Cartea este plină de note și documente, care arată că, de fapt, Obeliscul a fost la un moment dat un subiect național pentru a cărui existență au luptat mii de oameni.

Inițial, proiectul a fost evaluat la aproximativ 600.000 de lei, dar în final a costat câteva milioane.

Pentru realizarea lui, a fost organizat un concurs. Sculptorul Iosif Fekete și arhitectul Octavian Mihălțan au fost desemnați, până la urmă, semnatarii operei de for public de la Alba Iulia. Rezultatul a fost cel mai mare monument Art deco din România. La un moment dat, excesele vremii au făcut ca unele voci să ceară ca la monument să lucreze doar români, fiind vorba despre un sibol al luptei pentru națiune.

Monumentul are și o parte nefinalizată. În vârf trebuia să aibă un far, care ar fi trebuit să lumineze noaptea, ceea ce la data respectivă ar fi fost ceva extrem de modern. De altfel, puțină lume știe că monumentul este gol la interior și are o scară spre partea superioară.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. pilu

    marți, 27.02.2018 at 17:57

    Cu toate ca si biserica a donat o suma frumoasa, autorilor nu le-a trecut prin cap sa-l faca sub forma de cruce . Ce gusturi au avut. Sa nu fi aflat ei de cruce ?

    • Co Pilu

      marți, 27.02.2018 at 22:00

      Sau măcar de Facebook… Să nu facă ei un monument de 4 milioane de euro…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Consiliul Concurenței face verificări pe piața carburanților auto, după creșterea prețurilor la benzină și motorină

Publicat

scumpiri

Consiliul Concurenţei are în derulare o analiză pe piaţa comercializării angro de carburanţi auto. Vrea să identifice factorii care au determinat recentele majorări de preţuri ale carburanţilor, precum şi eventualele disfuncţionalităţi ale pieţei.

În cadrul acestui studiu, declanşat la începutul lunii septembrie, instituţia solicită informaţii şi documente tuturor operatorilor implicaţi, dar şi opinii ale autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei poate propune recomandări, respectiv măsuri în vederea remedierii, atenuării şi prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenţei şi, implicit, asupra consumatorilor.

În cazul în care descoperă încălcări ale legii, iniţiază procedurile necesare pentru a le sancţiona, subliniază sursa citată.

Ce măsuri au fost luate în trecut

„Comercializarea carburanţilor atât angro, cât şi cu amănuntul a fost în mod constant în atenţia Consiliului Concurenţei.

Astfel, autoritatea de concurenţă a sancţionat 3 companii din domeniul comercializării angro de carburanţi cu amenzi totale de 3,7 milioane euro pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială, constând în fixarea preţurilor, discounturilor şi adaosurilor comerciale, împărţirea clienţilor şi a surselor de aprovizionare”, se precizează în document.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere (OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL şi Lukoil Romania SRL) cu amendă de 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.

Consiliul Concurenţei precizează că a câştigat procesele cu toate companiile petroliere care au fost amendate şi care au contestat decizia autorităţii, instanţa confirmând încălcarea legii concurenţei.

Monitorul preţurilor pentru carburanţi

Pentru a stimula concurenţa pe piaţa comercializării carburanţilor, autoritatea de concurenţă a lansat aplicaţia Monitorul preţurilor pentru carburanţi, care afişează preţurile pentru toate tipurile de carburanţi (benzină şi motorină) practicate în reţelele OMV, Petrom, Rompetrol, Mol, Lukoil, Socar şi Gazprom din întreaga ţară.

Monitorul preţurilor pentru carburanţi este valabil atât sub formă de aplicaţie web, www.monitorulpreţurilor.info, cât şi ca aplicaţie mobilă (IOS şi Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play, oferind multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor.

Conform legii, Consiliul Concurenţei poate efectua studii/analize privind domeniul său de activitate, furnizând Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate.

Consiliul Concurenţei invită toţi actorii de pe aceste pieţe la o comunicare activă şi deschisă în ceea ce priveşte obiectul studiului, se mai arată în comunicat.

Care sunt prețurile benzinei și motorinei

Potrivit datelor din Monitorul Preţurilor la carburanţi, analizate de Agerpres, în data de 8 octombrie preţul benzinei premium a depăşit 7 lei pe litru la pompă, cu 40% mai mult decât anul trecut, când un litru de carburant costa sub 5 lei.

Cele mai mari preţuri, respectiv 7,09 lei pe litru, erau în benzinăriile OMV şi Gazprom.

Rompetrol avea, de asemenea, un preţ de 7,07 lei pe litru pentru motorina premium.

Şi celelalte benzinării au avut preţuri apropiate: Petrom – 6,88 lei, MOL – 6,99 lei, Lukoil – 6,76 lei, Socar – 6,59 lei.

În ceea ce priveşte benzina standard, Gazprom a fost cel mai scump, cu 6,5 lei pe litru, urmat de OMV şi Rompetrol, cu 6,49 lei.

Preţurile la motorina premium au ajuns la 6,81 lei (Gazprom). OMV şi Rompetrol comercializau un litru cu 6,8 lei, în timp ce Petrom – 6,55 lei, MOL – 6,69 lei, Lukoil – 6,35 lei, Socar – 6,39 lei.

Motorina standard costa 6,32 lei pe litru la Gazprom şi 6,31 lei la OMV şi Rompetrol. Petrom vindea dieselul cu 6,25 lei, MOL – 6,17 lei, Lukoil – 5,99 lei, Socar – 6,09 lei.

Preţurile menţionate au fost cele valabile pentru 8 octombrie, în benzinăriile OMV, Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL de pe Autostrada Soarelui şi din apropierea ei, staţiile Gazprom de pe A1 şi Socar din Chiajna.

Din preţul final de la pompă, aproximativ jumătate reprezintă acciza şi TVA, care se virează la bugetul statului.

Platforma online „Monitorul preţurilor carburanţilor” a fost lansată în 2019 de Consiliul Concurenţei şi afişează preţurile practicate de către şase reţele de benzinării din România – OMV Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar şi Gazprom, însumând peste 1.300 de staţii de distribuţie.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

FOTO: Construirea unui bazin de înot didactic și de agrement, la Aiud. Predarea amplasamentului, la vot în Consiliul Local

Publicat

Consilierii locali din Aiud vor vota în cadrul ședinței din data de 21 octombrie un proiect de hotărâre privind predarea amplasamentului către Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” S.A., a amplasamentului terenului şi asigurarea condiţiilor în vederea executării obiectivului de investiţii „Construire Bazin de înot didactic și agrement, municipiul Aiud, județul Alba”.

Potrivit reprezentanților administrației locale, aiudenii și-au exprimat dorința și nevoia unui bazin de înot acoperit în municipiu, iar în acest sens a fost solicitată o finanțare prin CNI pentru acest obiectiv.

„În momentul de față suntem în punctul în care ne-au fost solicitate o serie de documente în vederea trecerii obiectivului de investiții în etapa următoare, H.C.L. privind predarea amplasamentului fiind unul dintre aceste documente.

Locația pe care o predăm pentru construirea bazinului de înot este pe strada Ostașilor, în locația fostului târg de animale. Tot acolo va fi construită și creșa.

Prin astfel de investiții banii aiudenilor din taxe și impozite se întorc înspre comunitate.

Ne dorim un mod de viață cât mai sănătos pentru aiudeni, iar înotul fiind unul dintre cele mai bune sporturi pentru sănătate, cu siguranță această investiție va fi bine primită”, au transmis reprezentanții Primăriei Aiud.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cât costă benzina și motorina în țările Europei și care este nivelul de trai în funcție de prețuri. Comparație cu România

Publicat

Benzina și motorina s-au scumpit în toate țările Europei. Raportat la Euro, România are printre cele mai mici prețuri la modul absolut, sub medie, însă raportat la venituri, raportul este halucinant. 

Spre exemplu, un italian poate cumpăra de 3 ori mai mult combustibil decât un român, din salariul minim lunar din țara sa.

Prețurile la combustibili auto în România pot fi consultate AICI.

Dacă mergem spre nord, raportul se schimbă și mai tare: un norvegian cu venituri mici poate cumpăra de 8-9 ori mai multă motorină decât un român care câștigă salariul minim.

Evident, norvegianul sau italianul au în general cheltuieli mai mari la alte capitole, cum ar fi cele cu chiria.

Media prețurilor în țările europene la combustibili auto: benzină/motorină (date valabile în 11 octombrie 2021)

Țara

Euro-super 95

 Diesel

Austria

1,382

1,353

Belgium

1,568.58

1,593.35

Bulgaria

1,158.96

1,150.88

Croatia

1,494.11

1,487.06

Cyprus

1,324.32

1,368.94

Czechia

1,390.53

1,337.3

Denmark

1,779.28

1,584.42

Estonia

1,527

1,324

Finland

1,756

1,590

France

1,633.2

1,535.4

Germany

1,702

1,522

Greece

1,739

1,474

Hungary

1,339.96

1,372.49

Ireland

1,594.3

1,501.7

Italy

1,713.07

1,567.13

Latvia

1,405.8

1,304.94

Lithuania

1,375.39

1,293.58

Luxembourg

1,426

1,376

Malta

1,340

1,210

Netherlands

1,935

1,595

Poland

1,276.53

1,273.65

Portugal

1,710

1,513

Romania

1,257.2

1,233.23

Slovakia

1,449

1,326

Slovenia

1,288.2

1,374.07

Spain

1,466.51

1,335.29

Sweden

1,745.8

1,897.53

CE/EC/EG EUR27_2020 (IV)

Media

1,610.43

1,465.73

CE/EC/EG Euro Area 19 (€) (V) Moyenne pondérée

Media

1,665.27

1,487.22

Situația detaliată poate fi consultată AICI.

Pe baza nivelului salariilor minime brute naționale exprimate în euro, la 1 iulie 2021, statele membre UE în cauză pot fi clasificate în trei grupuri diferite.

Grupa 1, cu un salariu minim național sub 750 EUR pe lună. Acest grup include: Bulgaria, România, Ungaria, Letonia, Croația, Estonia, Cehia, Polonia, Slovacia și Lituania. Salariile lor minime naționale au variat de la 332 EUR în Bulgaria la 642 EUR în Lituania.

Grupa 2, cu un salariu minim național între 750 EUR, dar mai mic de 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Grecia, Portugalia, Malta, Slovenia și Spania. Salariile lor minime naționale au variat de la 758 EUR în Grecia la 1 108 EUR în Spania.

Grupa 3, cu un salariu minim național peste 1500 EUR pe lună. Acest grup include: Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Irlanda și Luxemburg. Salariile lor minime naționale au variat de la 1 555 EUR în Franța la 2 202 EUR în Luxemburg.

Salariile minime exprimate în standardele puterii de cumpărare

Variațiile salariilor minime sunt considerabil mai mici după ajustarea pentru diferențele de prețuri din fiecare țară.

Acest lucru se realizează prin utilizarea parităților puterii de cumpărare (PPP) pentru cheltuielile de consum ale gospodăriei.

În termeni PPS, statele membre ale UE cu salariul minim național pot fi clasificate în două grupuri diferite, potrivit Comisiei Europene.

Grupa 1, cu un salariu minim național sub PPS 1 000. Acest grup include: Bulgaria, Letonia, Estonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Croația, România, Portugalia, Grecia, Malta și Lituania. Salariile lor minime naționale au variat de la 596 PSP în Bulgaria la 930 PSP în Lituania.

Grupul 2, cu un salariu minim național peste PPS 1 000. Acest grup include: Polonia, Spania, Slovenia, Irlanda, Franța, Belgia, Țările de Jos, Germania și Luxemburg; Salariile lor minime naționale au variat de la PPS 1 062 în Polonia la PPS 1 619 în Luxemburg.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Scandia Food cumpără Agra’s. Ce valoare are tranzacția pentru achiziția producătorului de mezeluri din Alba

Publicat

Grupul Scandia Food a cumpărat integral producătorul de mezeluri Agra’s din judeţul Alba.

Valoarea tranzacţiei este de peste 10 milioane de euro, conform estimărilor ZF.

Producătorul Agra’s are aproape 300 de angajaţi şi procesează lunar circa 200 de tone de carne în fabrica din Oarda (Alba), conform datelor recente. Firma a avut o cifră de afaceri de 102 milioane de lei (peste 20 mil. euro) anul trecut, similară celei din 2019, potrivit zf.ro.

Fondatorii companiei sunt Dan Sărmăşan şi Ligia Sanda Stîncel.

Scandia Food, controlată de familiile de antreprenori Gaşpar şi Creştin, are o fabrică de conserve în judeţul Sibiu şi aproape 700 de angajaţi.

A încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 374 de milioane de lei, în creştere cu 37% faţă de anul precedent, conform datelor publice.

Tranzacţia dintre Scandia şi Agra’s a fost asistată, conform datelor ZF, de KPMG (de partea cumpărătorului) şi de Alexandru Medelean (Wise Way Advisors) şi Florin Cerna (BrinkThink Management) de partea vânzătorului.

Pentru Scandia aceasta este o a doua tranzacţie în decurs de doar câteva zile, după ce recent compania a anunţat achiziţia fabricii de produse congelate Ron’s Land Green. Oficialii grupului au declarat însă anterior că au planuri să se extindă prin achiziţii.

sursă: zf.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate