Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

25 martie, BUNA VESTIRE: Tradiţii şi credinţe populare. Ziua Cucului şi de ce nu este bine să te cerţi cu soţia în această zi


Publicat

Sâmbătă, 25 martie, credincioșii sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveștenia, cum este cunoscută popular. Cei care țin Marele Post al Paștelui au dezlegare la pește. În această zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Bunei Vestiri întâmpină şi sosirea rândunelelor, dar și primul cântat al cucului, zi numită în calendar Ziua Cucului.

Buna vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care începe să curgă perioada de 9 luni, până la Crăciun, cât Maria L-a purtat în pântece pe Iisus.

Fecioara din Nazaret, crescută în Templu până la 15 ani și apoi dată în tutela dreptului Iosif (căci părinții ei muriseră între timp), a fost aleasă de Dumnezeu și a primit înștiințare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie): “Bucură-te, ceea ce ești plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată esși tu între femei… Și iată, vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema…” (Luca 1, 28-32).

Obiceiuri de Blagoveștenie

În „Obiceiuri şi datini din judeţul Alba”, Avram Cristea povestește că în unele aşezări din Apuseni gospodarii stropesc cu ţuică la rădăcina pomilor şi cu vin la rădăcina viţei de vie, ca să aibă rod bogat în acel an. De asemenea, tot în Alba, mai era obiceiul ca în zorii zilei să se afume cu „pozdări” de cânepă şi cu tămâie pomii din livezi, pentru a alunga bolile şi dăunătorii.

De Buna Vestire se poate ara, dar nu şi semăna, căci păsările vor mânca boabele ce urmează să ajungă sub brazdă. De Blagoveştenie sosesc rândunele şi cucul începe să cânte. Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sânpetru, când se spune că mănâncă orz sau boabe de cireşe şi se îneacă. Nemaiputând cânta, se transformă în uliu şi aşa rămâne până anul viitor, când îşi recapătă glasul de Blagoveştenie. În unele sate, de Buna Vestire, se face un foc în curte, în faţa uşii, şi lângă el sunt puse pâine, sare şi o cofă cu apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă. Pâinea şi sarea sunt apoi date de pomană.

Gospodinele nu păstrează ouăle făcute în ziua de Buna Vestire, căci, dacă le vor pune sub cloşcă, nu vor ieşi pui sănătoşi. Bărbaţii nu se ceartă cu nevestele, că altfel se vor sfădi tot anul.

Buna Vestire numită și Ziua Cucului

În calendarul popular, Buna vestire este cunoscută și sub denumirea de Ziua Cucului. Se spune că în această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”

Există obiceiul ca în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele. Numărul ar putea fi câți ani mai avem de trăit.

În această zi, tradiția mai spune că flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de așteptare.

Iar, dacă el nu cântă, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.

Se spune că, dacă în ziua de Blagoveştenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun. Şi cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi de Paşte. Iar dacă de Buna Vestire se află şi frunza verde, atunci anul va fi cu belşug. Dacă în ziua praznicului e ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.

Craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.

Tradiţia spune că de Buna Vestire nu e bine să ieşim din casă flămânzi sau fără bani în buzunar. Mai mult, la auzul cântecului cucului, e bine să aruncăm un bănuţ în direcţia din care se aude glăsuirea păsării, pentru a avea noroc tot anul. Fetele nemăritate sau holteii ascultă cântatul cucului pentru a afla când se căsătoresc, fiecare tril echivalând cu un an.

În Transilvania, se mai păstrează un obicei străvechi. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că astfel se alungă energiile negative şi bolile din gospodărie.

De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.

De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi… ca peştele.

Dacă găinile sau orice pasăre de curte ouă, acestea nu se pun sub cloşcă, pentru că vor ieşi pui bolnavi şi vor aduce pagubă în familie.

Femeile care vor să aibă copii ţin post negru, beau agheasmă şi se roagă Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni în familia lor.

A doua zi dupa Buna-Vestire, adică pe 26 martie, numită de popor „Stoborul Blagovesteniilor” sau „Blagovesnicul” e serbata de femei pentru boli, lovituri sau să nu li se caliceasca copiii.

Cum a fost vestită Naşterea lui Iisus Hristos?

Îngerul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu într-o Cetate din Galileea, numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. Îngerul a intrat la ea şi i-a zis: „Bucură-te, tu, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!”. Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta. Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Maria, căci ai primit îndurare înaintea lui Dumnezeu. Şi iată că vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia îi vei spune Iisus. El va fi mare şi va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Maria a zis îngerului: „Cum va fi aceasta, devreme ce eu nu ştiu de bărbat?”
„Duhul Sfânt se va pogori peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema”. (Evanghelia după Luca 1, 26-36).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până duminică, de FLORII 2021: Temperaturile scad din nou. Prognoza meteo de weekend, 23-25 aprilie

Publicat

Vremea se răcește ușor în următoarele zile în județul Alba. Sunt anunțate temperaturi maxime de 14-16 grade Celsius în zonele mai joase.

Va fi soare și nori în majoritatea zonelor din județ.

La munte, temperaturile maxime vor fi de până la 6 grade Celsius la Oașa, respectiv 10 grade la Arieșeni.

Vă prezentăm condiții meteo în localități din județul Alba, în weekendul 23-25 aprilie, de Florii:

Vineri, 23 aprilie

Alba Iulia: minime de 4 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de -2 grade Celsius, maxime de 9 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -5 grade Celsius, maxime de 3 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit, mai răcoros

Blaj: minime de 4 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit, mai răcoros

Ocna Mureş: minime de 3 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit, mai răcoros

Zlatna: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de -3 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de -4 grade Celsius, maxime de 7 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Sâmbătă, 24 aprilie

Alba Iulia: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de -2 grade Celsius, maxime de 11 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -4 grade Celsius, maxime 5 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 2 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 1 grad Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de -1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de -1 grad Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de -3 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; parțial însorit, mai cald

Cugir: minime de 3 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Duminică, 25 aprilie

Alba Iulia: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Sebeș: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Șugag: minime de 0 grade Celsius, maxime de 12 grade Celsius; parțial însorit

Oaşa: minime de -3 grade Celsius, maxime de 6 grade Celsius; parțial însorit

Aiud: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Blaj: minime de 3 grade Celsius, maxime de 15 grade Celsius; parțial însorit

Ocna Mureş: minime de 4 grade Celsius, maxime de 14 grade Celsius; parțial însorit

Zlatna: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

Abrud: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Cîmpeni: minime de 0 grade Celsius, maxime de 13 grade Celsius; parțial însorit

Arieşeni: minime de -2 grade Celsius, maxime de 10 grade Celsius; parțial însorit

Cugir: minime de 3 grade Celsius, maxime de 16 grade Celsius; parțial însorit

sursa: accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Premierul Florin Cîțu: La 1 iunie e cam devreme să renunțăm la mască. Doar după ce vor fi 10 milioane de vaccinați

Publicat

Premierul Florin Cîţu a declarat joi că data de 1 iunie nu înseamnă că „revenim cu totul la normalitate, dar înseamnă un prim pas, un pas important” în ceea ce priveşte lupta cu pandemia.

Şeful Executivului a condus, joi, prima reuniune a Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate începând cu 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19.

„Astăzi am avut o şedinţă, şedinţa Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate de la 1 iunie. E, de fapt, primul pas. (…) Astăzi putem să vedem cum revenim la normalitate, de aceea avem acest comitet interministerial, care să pregătească prima bornă, prima parte. 1 iunie nu înseamnă că revenim cu totul la normalitate, dar înseamnă un prim pas, un pas important.

Am spus că atunci putem să facem acest lucru, dacă avem aproape 35% din populaţia care trebuie să fie vaccinată, o vaccinăm, deci depinde de noi.

A fost o şedinţă în care s-a aprobat regulamentul, o şedinţă în care le-am spus colegilor mei cum cred că ar trebui să lucreze, fiecare minister va veni cu propuneri pe care le discută întâi cu sectoarele pe care le are în subordine”, a explicat Florin Cîţu la Palatul Victoria.

Potrivit premierului, „după ce ne vaccinăm vom renunța și la mască”.

În acest sens, Florin Cîțu a declarat că „la 1 iunie e cam devreme, dacă avem ținta de 35%, nu”.

„Trebuie să ne gândim la a renunța la mască după ținta de 10 milioane de persoane vaccinate, până atunci nu are sens să discutăm despre asta”, a subliniat premierul.

surse: agerpres.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ce se întâmplă cu tinerii nevaccinați, dacă merg în vacanțe cu părinții. Necunoscutele din jurul certificatului de călătorie

Publicat

Propunerea Comisiei Europene privind introducerea certificatului digital verde nu este încă adoptată în variantă finală la nivelul Uniunii Europene.

Urmează să aibă loc negocieri cu Parlamentul European și Consiliul UE, dar pot fi enunțate deja mai multe necunoscute legate de noul document necesar pentru a călători.

Cu un lucru sunt toate părțile de acord: certificatul digital verde este necesar și este menit să faciliteze mobilitatea la nivel european.

Nu este un pașaport, nici un atestat medical și nici o precondiție pentru a călători.

Nu este încă foarte clar de când vor fi utilizate certificatele digitale verzi, pentru a căror aprobare Comisia Europeană a cerut procedură de urgență, iar Parlamentul European a acceptat.

De la avansarea unei date optimiste, 1 iunie, acum se discută despre călătorii pe baza certificatului în „sezonul estival”, cel mai probabil de la 1 iulie.

O altă necunoscută este valabilitatea certificatului de călătorie.

Propunerea Comisiei Europene este ca acesta să fie utilizat până când OMS va declara oficial că pandemia de COVID-19 s-a încheiat.

Comisia pentru mediu (ENVI) a transmis deja o propunere să fie acceptate, pe lângă testele PCR, și testele rapide antigen, în cazul persoanelor care nu doresc să se vaccineze sau nu îndeplinesc condițiile pentru vaccinare.

„Din partea acestei Comisii au plecat amendamente la Regulament, precizându-se că acest certificat poate conține atât vaccinarea, cât un test PCR negativ făcut cu 72 de ore înainte de călătorie, dar și un test rapid făcut cu 24 de ore înainte de călătorie și, bineînțeles, o atestare a faptului că ai anticorpi într-o perioadă de șase luni de când ai trecut prin boală”, a declarat, marți, europarlamentarul PSD, Rovana Plumb (grupul S&D), la o dezbatere despre adeverinţa electronică verde, organizată de Biroul din România al Parlamentului European.

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat că fiecare stat membru va avea o bază de date proprie cu certificatele digitale, iar informațiile, pentru a fi operabile, vor fi accesate printr-o platformă dezvoltată de Comisia Europeană.

Rovana Plumb a precizat că testele rapide antigen trebuie efectuate de o „autoritate competentă”, și nu făcute acasă.

Centrul European pentru Controlul bolilor urmează să transmită care anume dintre testele rapide antigen au o acuratețe acceptabilă pentru a putea fi folosite pe scară mai largă.

Și tot acest organism european ar trebui să răspundă și la o altă necunoscută: ce se întâmplă cu tinerii care nu intră în grupa de vârstă pentru vaccinare și care ar trebui să îi însoțească pe părinți în vacanțe.

„Trebuie să așteptăm principii de ghidare de la Centrul European pentru Controlul Bolilor până la ce vârstă și cum sunt tratați tinerii.

Oricum, este limpede că nu pot fi despărțite familiile.

Nu cred că este până în momentul de față ceva deja stabilit, dar, cu siguranță, se va ieși cu o soluție pozitivă”, a spus comisarul Vălean.

O altă necunoscută este legată de soarta certificatelor de vaccinare emise de țări terțe, adică din afara UE.

În varianta propusă de Comisia Europeană, certificatul digital verde nu va reuși să unifice toate măsurile restrictive impuse de statele membre.

În mod normal, un Regulament este obligatoriu pentru toate statele membre, dar, în acest caz, li se lasă o portiță.

Ce conține propunerea de Regulament privind certificatul digital verde înaintată de Comisia Europeană

Pentru a facilita exercitarea dreptului la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, ar trebui să se instituie un cadru comun pentru eliberarea, verificarea și acceptarea adeverințelor interoperabile privind vaccinarea împotriva COVID-19, testarea pentru SARS-CoV-2 și vindecarea de COVID-19, denumit „adeverința electronică verde”.

Pentru a se asigura interoperabilitatea și accesul egal, statele membre ar trebui să elibereze adeverințele care alcătuiesc adeverința electronică verde în format digital sau pe suport de hârtie sau în ambele formate.

Pentru a se evita obstacolele în calea liberei circulații, adeverințele ar trebui să fie eliberate gratuit, iar cetățenii ar trebui să aibă dreptul de a li se elibera aceste adeverințe.

Securitatea, autenticitatea, integritatea și valabilitatea adeverințelor care alcătuiesc adeverința electronică verde și conformitatea acestora cu legislația Uniunii privind protecția datelor sunt esențiale pentru acceptarea lor în toate statele membre.

Adeverința ar trebui să conțină numai informațiile necesare pentru a-l identifica în mod clar pe deținător, precum și vaccinul împotriva COVID-19, numărul, data și locul vaccinării.

Statele membre ar trebui să elibereze adeverințe de vaccinare persoanelor vaccinate cu vaccinuri care au primit o autorizație de introducere pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, cu vaccinuri care au primit o autorizație de introducere pe piață în temeiul Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului sau cu vaccinuri a căror distribuție a fost autorizată temporar în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2001/83/CE.

Este necesar să se prevină discriminarea împotriva persoanelor care nu sunt vaccinate, de exemplu din motive medicale sau deoarece acestea nu fac parte din grupul-țintă pentru care vaccinul este recomandat în prezent sau deoarece nu au avut încă posibilitatea să fie vaccinate sau au ales să nu se vaccineze.

Sursa: g4media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: „Lăcașuri de spiritualitate” – proiect de promovare a pricesnelor tradiționale și a lăcașurilor de cult din județul Alba

Publicat

Un nou proiect cultural ce are ca scop promovarea bisericilor și mănăstirilor din județul Alba a fost lansat joi, 22 aprilie, de Consiliul Județean Alba și Centrul de Cultură „Augustin Bena”. Denumit „Lăcașuri de spiritualitate – descoperă 11 lăcașuri de cult din județul Alba”, proiectul a presupus realizarea unor videoclipuri în 11 biserici și mănăstiri, în fiecare dintre acestea fiind înregistrată o priceasnă tradițională interpretată de Părintele Doru Gheaja și naistul Alexandru Pal.

În fiecare zi, până la Sfintele Sărbători de Paște, pe pagina de Facebook a Centrului de Cultură „Augustin Bena”, va fi postat câte un videoclip cu un lăcaș de spiritualitate și o priceasnă.

Lăcașurile care pot fi descoperite prin acest proiect cultural inedit sunt Mănăstirea Valea Bistrei, Mănăstirea Lupșa, Mănăstirea Râmeț, Mănăstirea „Buna Vestire” Pătrângeni, Biserica ,,Sfinților Ioan Botezătorul, Ioan Teologul și Ioan Hrisostom” Alba Iulia, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” Ghirbom, Biserica memorială „Mihai Viteazul” Alba Iulia, Biserica ,,Nașterea Maicii Domnului” Galda de Jos, Mănăstirea „Afteia” Cioara, Mănăstirea ,,Sfântul Ioan Botezătorul” Strungari, Biserica grecilor ,,Buna Vestire” Alba Iulia și Biserica ,,Întâmpinarea Domnului” Alba Iulia.

Ulterior, toate cele 11 pricesne tradiționale și videoclipurile acestora vor da naștere albumului „Ochiul inimii mele”, editat în cadrul Casei de Discuri a Centrului de Cultură „Augustin Bena”.

„Creștinii se pregătesc de Marele Praznic al Învierii Domnului. În această perioadă de post și curățire sufletească, vă oferim cu drag o colecție de pricesne tradiționale interpretate alături de Părintele Doru Gheaja. Aceste cântări religioase sunt filmate în 11 biserici și mânăstiri din județul Alba, cu scopul de a promova aceste lăcașuri de spiritualitate pe plan național”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrul de Cultură „Augustin Bena”.

Fiu de preot, Părintele Doru Gheaja s-a născut la 19 iulie 1941, în localitatea Buzd, județul Sibiu. Studiile le-a făcut la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu. A ales preoția, dar a rămas aproape de muzica populară, de folclorul autentic românesc. În urmă cu peste 30 de ani, Părintele Doru Gheaja a fost descoperit de Adrian Păunescu, care l-a cooptat în Cenaclul „Flacăra”. Părintele este  singurul preot care a cântat vreodată în acest cenaclu și, cu ajutorul poetului, este cel care a lansat cunoscuta piesă „Aşa-i românul“, culeasă din județul Sibiu, de pe Valea Hârtibaciului. Adrian Păunescu i-a scris și textul la cântecul „Colindul Apusenilor“ sau „Tu Ardeal”, a cărei linie melodică este luată de preot de la priceasna „Simone, spune-mi tu dacă mă iubești“. Pentru întreaga activitate culturală și duhovnicească, Părintele Dori Gheaja a primit, în această lună, titlul de cetățean de onoare al localității natale, satul Buzd, comuna Brateiu.

Priceasna semnifică o cântare bisericească ortodoxă care acoperă intervalul din timpul Sfintei Liturghii în care preotul și credincioșii se împărtășesc. Denumirea pricesnelor vine din slavonă de la cuvântul „prĕčĩstĩna” ce se traduce ca „preacurata”, iar, în timp, această sintagmă a devenit generică pentru o gamă largă de cântece aparținând folclorului religios românesc. Pricesnele românești au un conținut tematic variat, centrat în special pe comportamentul moral creștin, rugăciune de iertare și mulțumire și laudă la adresa lui Dumnezeu, a Preacuratei Fecioară Maria și a sfinților. Pricesnele sunt cântate de grupuri teologice în special în biserici dar au intrat și în repertoriul unor artiști populari păstrători ai folclorului și valorilor autentice românești.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate