9 martie: La această dată sunt pomeniți, în mod special, alături de Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, și luptătorii români împotriva regimului totalitar comunist, care au mărturisit credința ortodoxă împotriva ateismului comunist.

”În data de 9 martie celebrăm ziua de pomenire a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia și Ziua Comemorării Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944 - 1989.

Publicitate

În fiecare an, la această dată, avem îndatorirea morală de a ne aminti de românii care au luptat împotriva regimului totalitar comunist, mărturisind credința ortodoxă împotriva ateismului și care au fost închiși în lagăre și închisori, îndurând suferințe inimaginabile, iar unii dintre aceștia înfruntând chiar moartea”, a transmis, Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

Anul 2026 a fost proclamat Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar, mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame, în Patriarhia Română.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

Pe 6 februarie a avut loc proclamarea generală a canonizării a 16 Sfinte Femei Românce.

Printre acestea se regăsesc Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, care a trecut la cele veșnice în data de 19 decembrie 1949, după ce a fost bătută cu bestialitate de un grup de comuniști pentru că propovăduia credința creștină, dar și Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași care, pe când era în Basarabia, a îndurat o deportare de peste 15 ani în Siberia, din ordinul comuniștilor sovietici, menționează Patriarhia.

”Pe luptătorii români pentru credință, luminoase modele de curaj, demnitate, statornicie în credință și iubire de neam, Biserica îi pomenește, cu prețuire și evlavie, la fiecare Sfântă Liturghie, alături de eroii din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pentru apărarea patriei, libertatea, unitatea și demnitatea poporului român”, subliniază sursa citată.

Publicitate

Ziua Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia

Sfinții 40 de Mucenici sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă în fiecare an, pe data de 9 martie. Acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aceștia nu erau doar romani de origine, ci și greci, amestecați cu armeni.

Aflând despre credința lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemniți timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință.

Publicitate

După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieșit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei rămași să îndure gerul au început să se roage: „Ajută-ne Dumnezeule, Mântuitorul nostru, ușurează-ne sarcina și alină iuțimea văzduhului, ca spre Tine nădăjduim, ca să nu ne rușinăm și să cunoască toți că ne-am mântuit strigând către Tine”. În urma acestei rugăciuni s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumină din cer încălzește apa și că o cunună din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin, scrie crestinortodox.ro.

Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Toți martirii au trecut la cele veșnice în urma acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse într-un car, ca să fie duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac. Numai Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit torturii. Pentru că mai respira, ostașii nu l-au pus în car. Mama sa, știind că cei 39 de confrați în suferință aveau pregătită împărăția cerurilor, își ia fiul în brațe și merge cu el să-l pună în car. Dacă îi dorea salvarea, trebuia să fie lipsit de credință în Hristos. Meliton moare pe drum, în brațele mamei sale.

Publicitate

Numele celor 40 de Sfinţi Mucenici sunt: Kirion, Candid, Domnos, Isihie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantis, Iulian, Lisinie, Aghie, Altie, Flavie, Acachie, Eodit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gae, Leontie, Atanasie, Kiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filactimon, Severian, Andion, Meliton şi Aglae.

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Publicitate

În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (făurul) satului, era reparat, curățat și purificat. Între plugari se încheiau înțelegeri pentru întovarășire la arat, iar în dimineața acestei zile plugul era scos în fața casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.

Ritualul celor 40 de pahare de vin de Mucenici

Consumul a 40 sau 44 de pahare de vin în ziua Sfinților 40 de Mucenici reprezintă o practică înrădăcinată în tradițiile populare românești, mai degrabă decât în ritualurile strict religioase. Acest obicei este prezent mai ales în zone precum Muntenia și Oltenia, unde simbolistica numărului de pahare a căpătat semnificații suplimentare de-a lungul timpului.

Publicitate

Simbolistica cifrei 40 și a cifrei 44

În gândirea tradițională românească, numărul 40 deține o valoare sacră, fiind asociat cu noțiuni precum echilibrul spiritual, încercarea și împlinirea. Depășirea acestui prag numeric exprimă dorința de abundență, bunăstare și fertilitate pentru anul agricol ce urmează.

Cifra 44, la rândul său, a fost privită ca un simbol al vigoarei, al șansei favorabile și al puterii vitale, întărind simbolic ideea de reziliență și energie necesară pentru perioada ce începe odată cu primăvara.

Vinul - simbol al vieții și al protecției divine

Acest ritual poartă amprenta unor credințe precreștine legate de fertilitatea pământului și de renașterea naturii, având în vedere că 9 martie însemna, în vechime, deschiderea sezonului agricol.

Publicitate

În viziunea tradițională, vinul deținea proprietăți apotropaice - adică de protecție -, fiind considerat un element care asigură sănătatea oamenilor și roadele bogate ale pământului. Ritualul propriu-zis nu implică neapărat consumarea efectivă a 44 de pahare pline, ci mai frecvent 44 de înghițituri sau folosirea unor păhărele de mici dimensiuni. Esența gestului este simbolică, nu recreativă.

Conform credințelor populare, vinul consumat de Mucenici conferă vigoare, sănătate și capacitate de muncă pentru întreg anul ce urmează, transformând obiceiul într-un adevărat ritual al prosperității și al regenerării.

Publicitate

Mucenicii - preparatul tradițional al zilei

Pe lângă vin, ziua de 9 martie este marcată în multe comunități românești prin pregătirea mucenicilor - dulciuri în formă de opt, fie fierte în apă cu zahăr și esență, fie coapte, adesea însoțite de nucă, miere sau scorțișoară.

Forma caracteristică, ce amintește de cifra „8" sau de simbolul infinitului, este interpretată ca reprezentare a continuității vieții și a legăturii dintre om, natură și colectivitate. Aceste preparate ritualice completează semnificația vinului, transformând momentul într-o celebrare complexă dedicată sănătății, ocrotirii și speranței într-un an prosper, scrie Digi24.ro.

Publicitate

Tradiția în zilele noastre

Astăzi, ritualul celor 44 de pahare se păstrează în special în zonele rurale, dar a fost adaptat și în mediul urban, într-o formă mai simbolică. De multe ori, vinul este împărțit cu familia sau cu vecinii, întărind astfel coeziunea comunitară și asigurând transmiterea tradițiilor între generații.

Când consumul unei cantități mari de alcool nu este fezabil, practica este ajustată: se apelează la pahare minuscule sau la stropirea simbolică cu vin, pentru a păstra sensul ritualului fără a compromite sănătatea participanților.

În numeroase sate, ziua de 9 martie este marcată prin aprinderea focurilor purificatoare și binecuvântarea gospodăriilor și animalelor - practici ce reflectă credințe ancestrale legate de purificare și protecție spirituală.

În anumite localități sunt organizate mici întâlniri comunitare la biserică sau la căminul cultural, unde sărbătoarea este celebrată prin demonstrații culinare, povestiri din folclorul local și diverse activități inspirate din obiceiurile specifice Mucenicilor, contribuind astfel la conservarea spiritului autentic al tradiției.

Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989

Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 în România este marcată în fiecare an în data de 9 martie. Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști în Ziua Sfinților 40 de Mucenici a fost stabilită de Parlamentul României prin Legea 247/2011.

În această zi sunt oficiate în majoritatea eparhiilor slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român.

Între cei pomeniți se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1.800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații total nefondate, dar socotiți periculoși pentru noul regim politic de stat.

„Credința lor puternică și curajul de a-L mărturisi pe Hristos prin suferință au exprimat rezistența activă sau jertfelnică a Bisericii, alături de rezistența ei liturgică prin propovăduirea credinței și săvârșirea Sfintelor Taine și a ierurgiilor. A fost o luptă cu ateismul militant și agresiv dusă dincolo de unele discursuri convenționale și compromisuri oficiale de coexistență pașnică”, se precizează în Actul Solemn Comemorativ al Sfântului Sinod, transmis în octombrie 2017.

La propunerea Patriarhului Daniel, anul 2017 a fost declarat An comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română, în ședința de lucru din 28-29 octombrie 2015 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, scrie Basilica.ro.