9 martie: ziua celor 40 de Sfinți Mucenici. Tradiții și superstiții de primăvară. Ce nu ar trebui să faci astăzi

Ziua celor 40 de Sfinți Mucenici. Sfinţii 40 de mucenici sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 9 martie. Aceștia erau ostaşi şi făceau parte dintr-un corp de armată staţionat în Sevastia, din provincia Armenia Inferior.

Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus cu începerea anului agricol tradiţional. A generat o sărbătoare tradiţională românească, denumită Mucenicii sau Măcinicii.

Vezi și Moșii de iarnă 2024: Ce nu este bine să faci în Sâmbăta Morților. Tradiții, superstiții și obiceiuri

Sfinţii 40 de Mucenici, care au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor. Erau soldaţi creştini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Ei erau de origine nu doar romani, ci şi greci şi armeni, potrivit crestinortodox.ro.

40 de Sfinți Mucenici

Aflând despre credinţa lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Pentru că au refuzat să facă acest lucru, cei 40 de mucenici au fost întemniţaţi timp de opt zile. Au fost supuşi la chinuri. Apoi guvernatorul Armeniei i-a condamnat la moarte prin îngheţare, în lacul Sevastiei.

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt:

• Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie
• Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil
• Domițian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie

40 de ostași puternici

În timpul împăratului Liciniu (308-324), când au suferit chinuri şi moartea şi aceşti 40 de Sfinţi mucenici, s-au dezlănţuit în imperiu persecuţii deosebit de dure împotriva creştinilor.

„Într-acel timp li se poruncea creştinilor, care se aflau în cetele ostăşeşti, să aducă jertfă diavolilor. Şi erau în ceata lui Agricolae, în părţile Capadociei, nişte ostaşi, patruzeci la număr, care, de asemenea, slujeau într-o dregătorie ostăşească şi aveau dreapta credinţă în Hristos Dumnezeu

• fiind bărbaţi tari şi nebiruiţi în războaie, iar în dumnezeieştile Scripturi foarte iscusiţi”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfinţii Mucenici au fost îndemnaţi de comandantul lor să aducă jertfe şi să se închine zeilor romani. Aşa cum şi-au arătat vitejia şi curajul în războaie, cu acelaşi cuget şi determinare să se supună legilor imperiale şi să jertfească idolilor.

Militarii, răspunzând mai marelui lor, au spus:

„Dacă pentru împăratul cel pământesc ne-am luptat în războaie şi am biruit pe vrăjmaşi, precum singur mărturiseşti, ticălosule, cu atât mai vârtos ne vom nevoi pentru Împăratul cel fără de moarte şi vom birui a ta răutate şi al tău vicleşug”. („Vieţile Sfinţilor”)

Cei 40 de ostaşi erau bărbaţi puternici, cunoscuţi pentru curajul lor pe câmpul de luptă. Despre aceasta mărturisea însuşi Agricola, comandantul acelui corp de oaste, care din toată inima sa spunea: „Câţi ostaşi are împăratul vostru, nu sunt asemenea vouă întru nimic, nici întru înţelepciune, nici întru tărie, nici întru frumuseţe, nici aşa de iubiţi nu-mi sunt mie ca voi”. (Vieţile Sfinţilor)

Sfinţii nu s-au lăsat însă înduplecaţi nici de cuvintele înşelătoare şi nici de îngrozirile comandantului. Au mărturisit cu tărie credinţa în Hristos, rugându-se spre a fi şi mai mult întăriţi de Dumnezeu pentru a putea suferi chinurile, rămânând uniţi.

40 de Sfinți Mucenici. Scrisoare de mărturisire

Auzind Sfinţii Mucenici hotărârea de condamnare la moarte prin îngheţare, îmbărbătându-se unul pe altul, s-au sfătuit în ce loc doresc să li se aşeze cinstitele moaşte.

La îndemnul celor mai viteji dintre ei, Meletie, ‘ostaşul lui Hristos’, împreună cu alţi doi, a scris o scrisoare de mărturisire şi de îndemnare către fraţii lor de acasă. Scrisoarea s-a păstrat până astăzi sub numele de „Testamentul Sfinţilor 40 de martiri ai lui Hristos, care s-au săvârşit în Sevastia”. („Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an”, arhimandrit Cleopa Ilie, 1996)

Guvernatorul provinciei împreună cu comandantul au decis ca toţi cei patruzeci de ostaşi să fie duşi legaţi la un lac ce se afla lângă cetatea Sevastiei. Era iarnă, ger cumplit şi vânt mare. Mărturisitorii au fost dezbrăcaţi şi aruncaţi în mijlocul apei. La marginea lacului era ridicată o baie, pentru ca dacă vreunul din mucenici, slăbind de ger, ar voi să se plece la închinarea la idoli, să iasă din apă şi să se încălzească în acea baie caldă.

Rugăciunea

Lăsându-se noaptea, frigul s-a întărit şi mai mult, iar trupurile sfinţilor îngheţau de ger. Atunci unul dintre ei, neputând să mai rabde, s-a despărţit din acea sfântă ceată şi a alergat la baie. Dar când şi-a atins piciorul de pragul acelei băi calde, îndată a căzut mort.

Văzându-l pe fugar, sfinţii aflaţi în mijlocul apei se rugau:

„Acum Acelaşi eşti, Doamne, Cel ce ai ascultat rugăciunile lui Iacob, când fugea de certarea lui Isav, fratele său; Cel ce ai ajutat lui Iosif şi l-ai izbăvit din primejdie; Cel ce ai auzit pe Moise care a dat semne şi minuni în Egipt împotriva lui Faraon şi a poporului său şi a despărţit marea şi pe poporul Tău l-a scos în pustie; Cel ce ai ascultat pe Sfinţii Tăi Apostoli, ascultă-ne şi pe noi, Doamne, ca să nu ne înece viforul apei, nici să ne înghită adâncul, că am sărăcit foarte. Ajută-ne, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, că am stat în adâncul apei şi ni s-au udat picioarele în sângele nostru; uşurează-ne de sarcină şi alinează iuţimea văzduhului, Doamne, Dumnezeul nostru, că spre Tine nădăjduim, ca să nu ne ruşinăm şi să cunoască toţi că ne-am mântuit, strigând către Tine”. (Vieţile Sfinţilor)

Lumina caldă

După miezul nopţii a strălucit o lumină ca soarele, atât de caldă, ca în vremea secerişului. A izgonit gerul, iar gheaţa a topit-o şi a încălzit apa. Iar ostaşii cei ce erau puşi de pază erau cuprinşi de somn, numai comandantul închisorii nu dormea. El, auzind pe sfinţi rugându-se lui Dumnezeu, se gândea cum cel ce scăpase la baie s-a topit îndată ca ceara de căldură, iar ceilalţi, petrecând în ger atât de mare, sunt încă vii.

Atunci acesta a deşteptat străjerii şi, dezbrăcându-se de hainele sale, a sărit în apă, strigând cu mare glas că şi el este creştin, împlinind astfel numărul cel dintâi.

Pentru că în zori au fost scoşi vii din lac, s-a poruncit o execuţie cumplită, să le fie zdrobite fluierele picioarelor şi să fie lăsaţi să-şi dea sufletele, toţi martirii au trecut astfel la Domnul.

40 de Sfinți Mucenici. Tradiții

În această zi, femeile fac măcenici pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om (opturi) sau de albină. Femeile îi duc la biserică şi îi împart la săraci.

Tot acum fac un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi peste an. De Măcenici se fac şi focuri din gunoiul strâns din casă şi din curte. Tinerii sar peste foc. Cu o cârpă arsă, se afumă gospodăria, potrivit Agerpres.

Printre obiceiurile practicate cu ocazia acestei sărbători, se înscriu şi unele specifice ritualului de An Nou. Cel mai răspândit dintre acestea este reprezentat de prepararea mucenicilor, cunoscuţi şi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Mucenici.

AICI, rețeta pentru Mucenici.

În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci copţi, sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă.

În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă. Simbolizează astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.

40 de pahare de vin. Focurile de Măcinici

De asemenea, potrivit tradiţiei populare, un alt obicei este acela de a consuma 40 sau 44 de pahare de vin.

Tot în această zi, sunt aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp. Sunt purificaţi oamenii şi animalele prin stropirea cu apă sfinţită. Se fac observaţii şi previziuni meteorologice. Este scoasă mierea de albine din stupi sau sunt tăiate primele corzi de viţă-de-vie.

În toate comunităţilor rurale, la 9 martie, exista obiceiul de a se scoate plugul la arat. De asemenea, tot în ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice.

Se spunea că pământul îngheţat în această zi prezicea o toamnă fără brume. Dacă pământul nu era îngheţat, bruma din toamnă avea să cadă devreme.

Astfel, oamenii ştiau cum să-şi planifice muncile câmpului.

Tot în această zi se spune că se deschid mormintele şi porţilor Raiului, pentru ca sufletele morţilor să revină printre cei vii.

Zilele Moșilor

În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moşilor.

De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole.

40 de Sfinți Mucenici: ce nu ai voie să faci în 9 martie

Pe 9 martie nu se lucrează, fiind sărbătoare de cruce roșie. Tradiția spune că pentru a fi sănătosi, dimineața se va spune o rugăciune către cei 40 de mucenici.

Cu o seară înainte, creștinii pregătesc mucenicii muntenești sau pe cei moldovenești. Aceștia sunt împărțiți celor săraci, după ce au fost sfințiți la biserică.

Se spune că în această zi nu ar fi bine să fii supărat, să porți dușmănie, nici măcar celor care ți-au făcut rău. În caz contrar, vor fi probleme la vară.

De asemenea, nu trebuie să dai bani împrumut în 9 martie. Nu ar fi bine nici să iei bani cu împrumut. Așa, nu vei mai avea probleme cu sporul banilor, iar paguba și bolile te vor ocoli.

Ziua comemorării Deţinuţilor Politici Anticomunişti

Pe 9 martie, este și Ziua comemorării Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989

Această zi este dedicată celor ce au luptat, cei mai mulţi până la moarte, împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar şi agresiv anticreştin.

”Pe aceşti luptători români pentru libertate, modele autentice de curaj, demnitate, statornicie în credinţă şi patriotism,

Biserica îi pomeneşte la fiecare Sfântă Liturghie,

• alături de eroii din toate timpurile şi din toate locurile

deoarece ei s-au jertfit în lagăre şi în închisori pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român” – Patriarhia Română.