Amenajări hidroenergetice în arii protejate. Senatul a respins observațiile președintelui și a păstrat legea fără modificări

Senatul a menținut, luni, în forma transmisă inițial la promulgare, legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru anumite amenajări hidroenergetice începute sau aprobate înainte de 29 iunie 2007.

Senatorii au aprobat raportul comisiilor care respinge observațiile formulate de președintele României în cererea de reexaminare.

Votul final va fi la Camera Deputaților.

Proiectul modifică OUG nr. 57/2007 privind ariile naturale protejate și Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Inițiativa a fost adoptată de Camera Deputaților în octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, după ce Senatul o respinsese în forma inițială în 2022.

Senatul a păstrat legea în forma transmisă la promulgare

Plenul Senatului, convocat luni în sesiune extraordinară, a aprobat raportul comun de admitere, fără amendamente, întocmit după cererea de reexaminare formulată de președintele României, potrivit Agerpres.

Publicitate

Cele patru comisii sesizate în fond – pentru mediu, economie, energie și ape – au depus pe 20 august rapoarte favorabile menținerii legii. Cererea de reexaminare fusese înregistrată pe 13 august.

Prin votul de luni, Senatul nu a acceptat modificările solicitate de șeful statului și a păstrat textul inițial.

Ce permite legea pentru amenajările hidroenergetice

Principala modificare vizează articolul 56¹ din OUG nr. 57/2007.

Potrivit formei transmise la promulgare, autoritatea centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor ar putea, la solicitarea beneficiarului, să modifice limitele unor arii naturale protejate prin scoaterea anumitor suprafețe din interiorul acestora.

Mecanismul se poate aplica dacă, pentru respectivele suprafețe, la 29 iunie 2007 existau deja obiective de investiții aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat pentru realizarea unor amenajări hidroenergetice, iar proiectele erau în curs de execuție sau fuseseră începute anterior acestei date.

Publicitate

Practic, legea creează o procedură specială pentru proiecte hidroenergetice vechi, începute înainte de intrarea în vigoare a actualului cadru de protecție a ariilor naturale.

Noi excepții de la evaluarea impactului asupra mediului

Actul normativ modifică și Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Regimul general al acestei legi nu s-ar mai aplica, în condițiile prevăzute de noul text, unor proiecte sau părți de proiecte al căror obiectiv unic este apărarea și securitatea națională sau intervenția în situații de urgență.

Sunt vizate și proiectele care contribuie la asemenea obiective din perspectiva securității naționale și sunt desemnate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Totodată, sunt introduse prevederi pentru capacitățile existente de producere ori transport al energiei electrice aflate în arii protejate, atunci când asupra acestora se execută lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

De ce a cerut președintele reexaminarea legii

Președintele României a transmis cererea de reexaminare Parlamentului pe 13 august, după ce legea trecuse anterior și prin controlul Curții Constituționale.

Unul dintre principalele argumente ale șefului statului este că fundamentarea proiectului a devenit depășită.

Cererea arată că inițiativa fusese justificată inițial prin situația de pe piața energiei din 2021 și prin concluziile unei comisii parlamentare constituite în acel context. Între timp, însă, legea a fost adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.

Președintele a cerut Parlamentului să verifice dacă motivele care au justificat inițiativa în urmă cu câțiva ani mai sunt valabile și dacă proiectele hidroenergetice vizate sunt în continuare fezabile și utile.

Proiectele vechi ar putea fi reactivate fără o evaluare actuală a viabilității

Cererea de reexaminare atrage atenția că existența unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 dovedește că investiția fusese aprobată la acel moment, dar nu demonstrează automat că proiectul este încă viabil după aproape două decenii.

Președintele arată că legea nu condiționează aplicarea derogării de o verificare actuală a:

• stadiului fizic al lucrărilor;
• costurilor necesare finalizării;
• duratei de execuție;
• capacității suplimentare de producție care poate fi efectiv obținută;
• existenței unor soluții tehnice alternative;
• raportului dintre beneficiul energetic și impactul asupra patrimoniului natural.

În cererea de reexaminare se subliniază că derogarea nu are nici un termen-limită de aplicare, ceea ce ar permite, teoretic, reactivarea în viitor a unor proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă.

Președintele cere un cadru unitar pentru proiectele hidroenergetice

Un alt argument este că, între timp, au fost adoptate și alte acte normative pentru deblocarea unor investiții hidroenergetice.

Cererea prezidențială menționează OUG nr. 175/2022 și alte inițiative legislative cu obiective parțial similare.

În plus, în 2026 a fost modificată legislația privind biodiversitatea și a fost introdus conceptul de zone prioritare pentru biodiversitate.

În opinia președintelui, existența mai multor regimuri speciale, cu proceduri și condiții diferite, poate conduce la incertitudine juridică, suprapuneri de competențe și noi litigii.

Din acest motiv, șeful statului a solicitat Parlamentului să analizeze oportunitatea unui cadru legislativ unitar, care să stabilească clar proiectele vizate, procedurile, responsabilitățile autorităților și garanțiile privind protecția mediului.

Legea a trecut anterior de controlul Curții Constituționale

Înainte de cererea de reexaminare, președintele sesizase și Curtea Constituțională.

Printre criticile formulate atunci se numărau posibila afectare a protecției mediului, excepțiile de la evaluarea impactului, competențele acordate CSAT și respectarea principiului bicameralismului.

Prin Decizia nr. 735/2026, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate.

Curtea a reținut, între altele, că derogarea privind modificarea limitelor vizează ariile naturale protejate de interes național, nu siturile Natura 2000 de interes comunitar, iar obligațiile europene relevante rămân aplicabile în cazurile în care acestea sunt incidente.

După decizia CCR, președintele a utilizat însă prerogativa distinctă prevăzută de Constituție și a trimis legea înapoi Parlamentului pentru reexaminare din perspectiva necesității, oportunității și coerenței soluțiilor legislative.

Legea a fost respinsă inițial de Senat în 2022

Proiectul are un traseu parlamentar de aproape patru ani.

Inițiativa a fost depusă în noiembrie 2022, iar în decembrie același an cele patru comisii de fond din Senat au întocmit rapoarte negative. Plenul Senatului a respins proiectul pe 19 decembrie 2022, cu 54 de voturi pentru, 36 împotrivă și 23 de abțineri, numărul voturilor favorabile nefiind suficient pentru adoptare.

Proiectul a ajuns ulterior la Camera Deputaților. Guvernul a transmis în aprilie 2023 un punct de vedere negativ, iar în aprilie 2024 comisiile Camerei propuneau încă respingerea.

Situația s-a schimbat în octombrie 2025, când a fost depus un raport suplimentar favorabil, iar Camera Deputaților a adoptat legea cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă.

foto: arhivă, rol ilustrativ