Ce înseamnă starea de alertă energetică instituită în România pentru luna august

România intră în stare de alertă energetică în luna august, din cauza secetei și a debitului foarte scăzut al Dunării, care afectează producția de energie și funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Măsura anunțată de guvern prin vocea primului ministru interimar Ilie Bolojan, nu înseamnă că populația va rămâne automat fără curent și nici că energia va fi raționalizată.

Ce este starea de alertă

Starea de alertă este un regim temporar care permite autorităților să ia mai rapid măsuri pentru gestionarea unei situații de risc.

Aceasta nu este același lucru cu starea de urgență și nu presupune automat restricții de circulație, închiderea unor activități sau limitarea consumului de energie.

Citește și Electrica oferă energie gratuită companiilor care își mută producția la prânz. Programul „Ținem România Aprinsă” începe în august

Publicitate

În actuala situație, Guvernul poate coordona mai rapid producătorii de energie, Transelectrica, ANRE, autoritățile din domeniul apelor și serviciile pentru situații de urgență.

De ce a fost instituită starea de alertă energetică

Debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de peste 4.000 de metri cubi pe secundă într-o perioadă normală.

Nivelul apei pune probleme alimentării instalațiilor de răcire de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar Unitatea 2 va funcționa atât timp cât condițiile permit exploatarea în siguranță.

În același timp, seceta reduce producția hidrocentralelor.

Ce măsuri pot fi luate

Autoritățile pot:

• porni la capacitate maximă centralele disponibile pe gaze și cărbune;
• accelera conectarea unor noi capacități fotovoltaice;
• crește importurile de energie;
• solicita sprijin energetic din partea altor state;
• executa lucrări temporare pentru menținerea nivelului Dunării în zona Cernavodă;
• cere populației și companiilor să reducă voluntar consumul în orele de vârf.

Guvernul a alocat șapte milioane de lei pentru o intervenție temporară în zona Bala–Dunărea Veche, prin care o cantitate mai mare de apă să ajungă spre Cernavodă.

De ce intervalul 20:00-23:00 este critic

În timpul zilei, panourile fotovoltaice produc cantități mari de energie. După apus, producția solară scade rapid, dar consumul rămâne ridicat.

Din acest motiv, autoritățile recomandă ca mașinile de spălat, boilerele electrice și alte aparate mari să fie folosite, pe cât posibil, după ora 23:00.

Reducerea consumului este, deocamdată, voluntară.

Există riscul unor pene de curent?

Sistemul energetic este în prezent stabil, iar România poate acoperi o parte din deficit prin importuri.

Starea de alertă arată însă că marja de siguranță este mai mică. Dacă apar simultan opriri ale unor centrale, probleme la importuri și un consum foarte mare, operatorul poate limita temporar alimentarea unor mari consumatori industriali.

Întreruperile pentru populație ar reprezenta o măsură de ultimă instanță. Spitalele, serviciile de urgență, alimentarea cu apă și comunicațiile au prioritate.

Se scumpesc facturile?

Starea de alertă nu modifică automat prețurile din contractele consumatorilor casnici.

Pe piața angro, energia poate deveni însă mai scumpă, deoarece producția nucleară și hidro este înlocuită parțial cu importuri și cu energie produsă în centrale pe gaze.

Pentru populație, facturile rămân cele prevăzute în contractele în vigoare. Efectele ar putea apărea ulterior, în ofertele furnizorilor.

Pe scurt, starea de alertă permite Guvernului să intervină mai rapid pentru evitarea unei crize energetice. Nu înseamnă că se oprește curentul, dar populația și companiile sunt îndemnate să reducă folosirea aparatelor mari între orele 20:00 și 23:00.