Declarațiile de avere ale demnitarilor nu vor mai fi publicate integral. Ce este noua declarație de interese financiare

Declarațiile de avere ale demnitarilor nu ar mai fi publicate integral pe internet, potrivit unui amendament adoptat în Comisia juridică a Camerei Deputaților la proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității.

În locul documentelor complete, Agenția Națională de Integritate (ANI) va publica o nouă declarație de interese financiare. Aceasta va conține informații centralizate, iar valorile exacte ale unor bunuri, conturi, investiții, venituri sau datorii vor fi înlocuite cu intervale valorice.

Modificarea este prezentată ca o soluție de punere în acord a legislației cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025, prin care au fost declarate neconstituționale prevederile referitoare la publicarea pe internet a declarațiilor de avere și de interese, precum și unele prevederi privind declararea bunurilor și veniturilor soțului, soției și copiilor majori aflați în întreținere.

Publicitate

Proiectul a primit raport favorabil în Comisia juridică

Proiectul de lege este înregistrat la Camera Deputaților, iar Senatul este for decizional.

Pe 29 iulie, Comisia juridică a depus raport favorabil, cu 201 amendamente admise și 81 amendamente respinse. Proiectul urmează să intre pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Ce se schimbă

În prezent, declarațiile de avere și de interese sunt instrumente prin care cetățenii, presa și organizațiile civice pot verifica evoluția patrimoniului demnitarilor și posibilele conflicte de interese.

Noua soluție păstrează obligația depunerii declarațiilor la ANI, dar schimbă regimul de publicitate.

Demnitarii vor continua să completeze declarații de avere și declarații de interese, însă documentele complete nu vor mai fi publicate integral pe internet. În schimb, ANI va genera o declarație de interese financiare, care va fi publicată prin platforma e-DAI.

Conform amendamentului anunțat de parlamentarii PNL și USR, declarațiile de interese financiare ar urma să devină publice în termen de maximum 60 de zile de la generarea lor de către Agenția Națională de Integritate.

Sumele exacte vor fi înlocuite cu intervale valorice

Cea mai importantă diferență este modul în care vor fi afișate informațiile financiare.

În locul sumelor exacte, noua declarație va folosi praguri sau intervale valorice. Astfel, publicul nu va mai vedea exact câți bani are un demnitar în conturi, valoarea exactă a unor investiții, credite sau venituri, ci doar categoria valorică în care acestea se încadrează.

Astfel, veniturile permanente, cum sunt salariile, pensiile sau chiriile, vor fi încadrate în praguri valorice. Veniturile ocazionale, precum donațiile, premiile, moștenirile sau câștigurile din jocuri de noroc, vor fi raportate prin tranșe.

Și datoriile sau creditele vor fi prezentate prin grupe valorice, fără publicarea sumelor exacte.

Declarațiile de avere nu dispar

Declarațiile de avere nu dispar ca obligație legală.

Demnitarii și persoanele prevăzute de lege vor continua să depună declarațiile la Agenția Națională de Integritate. Diferența este că documentul complet va rămâne la dispoziția instituțiilor cu atribuții de verificare, nu a publicului larg.

ANI, ANAF sau organele de urmărire penală vor putea avea acces la informațiile necesare, în limitele competențelor legale, însă cetățenii vor vedea doar forma publică sintetizată.

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător CCR, a explicat pentru „Adevărul” că obligația de declarare rămâne, iar discuția privește caracterul public al informațiilor.

De ce a fost modificată legislația

Modificarea vine după Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 543 din 12 iunie 2025.

CCR a stabilit că dispozițiile din Legea nr. 176/2010 privind declarațiile de avere sunt constituționale doar în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului sau soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia.

Curtea a mai constatat că prevederile referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese pe pagina de internet a ANI sunt neconstituționale.

În motivare, judecătorii au arătat că publicarea pe internet a declarațiilor de avere afectează dreptul la viață privată, iar publicarea în masă a datelor personale poate crea un dezechilibru între interesul public pentru transparență și protecția vieții private.

Curtea a făcut însă și o distincție între funcțiile obținute prin concurs și cele obținute prin alegere sau numire politică. Pentru persoanele alese sau numite politic, CCR a considerat că este justificat un control public mai ridicat, având în vedere modul în care acestea ajung în funcții de demnitate publică.

Această nuanță este invocată de experții anticorupție care susțin că Parlamentul putea păstra un nivel mai mare de transparență pentru demnitarii aleși sau numiți politic.

Critici: „Transparența putea fi păstrată într-o măsură mai mare”

Expertul anticorupție Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, spune că noua declarație de interese financiare este un pas înainte față de varianta inițială, dar nu rezolvă problema transparenței.

Potrivit acestuia, forma adoptată de Comisia juridică introduce un rezumat al declarațiilor de avere și interese, cu praguri valorice generate automat de ANI. Radu Nicolae susține însă că decizia CCR nu obliga autoritățile să reducă atât de mult informațiile publice.

Expertul consideră că declarațiile complete ar fi putut rămâne publice cel puțin pentru anumite categorii de demnitari, mai ales pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat.

El critică și ritmul rapid al procedurii legislative, susținând că perioada scurtă dintre depunerea proiectului, consultarea publică și votul din comisie a făcut dificilă formularea unor amendamente consistente din partea societății civile.

Categoriile vizate

Amendamentul anunțat de parlamentarii PNL și USR vizează demnitarii și persoanele care exercită funcții publice de autoritate.

Printre funcțiile menționate se află Președintele României, prim-ministrul, parlamentarii și persoane din conducerea unor instituții publice importante, precum ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenței sau CSM.

În timpul dezbaterilor din Comisia juridică, a fost adoptat și un amendament prin care obligația este extinsă asupra consilierilor de stat, categorie care nu era inclusă în forma inițială a proiectului.

Ce se întâmplă cu bunurile soților și copiilor

Una dintre cele mai sensibile modificări privește bunurile și veniturile soților sau soțiilor demnitarilor.

Decizia CCR a stabilit că declarantul nu poate fi obligat să își asume, pe propria răspundere, corectitudinea informațiilor privind drepturile și obligațiile soțului sau soției ori ale copiilor majori aflați în întreținere.

Curtea a argumentat că răspunderea juridică este personală și că nu poate fi angajată răspunderea declarantului pentru informații furnizate de terți.

Criticii modificărilor spun însă că excluderea acestor informații din zona publică poate reduce capacitatea cetățenilor și a presei de a urmări eventuale transferuri de avere în familie.

Miza: transparență publică versus protecția vieții private

Disputa din jurul noilor declarații de interese financiare se poartă între două principii: transparența funcției publice și protecția vieții private.

Susținătorii modificărilor spun că soluția este necesară după decizia CCR și că instituțiile statului vor continua să aibă acces la informațiile complete.

Criticii spun că noua formulă limitează capacitatea publicului de a verifica averile demnitarilor, iar intervalele valorice pot ascunde diferențe importante între situații financiare foarte diferite.

Pentru cetățeni, schimbarea înseamnă că verificarea directă a averilor demnitarilor va deveni mai dificilă. Informațiile vor rămâne publice, dar într-o formă mai generală.