Dezechilibre majore în sistemul de pensii. Pensii erodate de inflație, prăpastie regională de 1.350 de lei. Statistici

Statistici - Dezechilibre majore în sistemul de pensii. Pensii erodate de inflație, prăpastie regională de 1.350 de lei, 15 pensionari la 10 angajați în județele critice și aproape un milion de pensionari cu indemnizație socială de 1.281 lei

În cadrul domeniului Protecție socială, Institutul Național de Statistică a publicat un comunicat oficial la data de 11.09.2026 privind statisticile sistemului public de pensii din România. 

O analiză a datelor publicate arată că sistemul public de pensii se confruntă cu tensiuni structurale severe și disparități accentuate care pun presiune pe sustenabilitatea sa.

Rapoartele oferă o perspectivă geografică asupra asigurărilor sociale de stat, comparând veniturile medii ale pensionarilor din diverse județe. Documentele evidențiază și evoluția numărului mediu de pensionari și a valorii pensiei lunare, clasificând datele în funcție de categorii precum limita de vârstă, invaliditatea sau pensia de urmaș.

Publicitate

România discrepantă - Județul Alba se situează peste media națională la capitolul pensiei medii și la egalitate cu media țării la echilibrul dintre pensionari și salariați

În județul Alba, în trimestrul II 2026 pensia medie este de 2.877 lei (peste media națională de 2.821 lei), iar raportul este de 8 pensionari la 10 salariați. Județul Alba ocupă poziția 10 la nivel național (din cele 42 de unități administrativ teritoriale) în funcție de valoarea pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat.

Topul județelor priind pensia medie de asigurări sociale de stat arată o polarizare economică și demografică profundă, cu 1.350 lei între prima și ultima poziție. Liderul absolut este București cu pensie de 3.579 lei, urmat de județele cu profil industrial și minier greu – Hunedoara (3.498 lei) și Gorj (3.305 lei).

Nivelul ridicat al pensiilor din aceste județe reflectă stagiile de cotizare în condiții speciale de muncă (minerit, energie), la care punctajele de pensionare au fost considerabil mai mari decât media.

În prima parte a topul se mai află județele Brașov, Galați, Constanța, Prahova, Argeș, Cluj, Alba, Sibiu, Mehedinți și Timiș. La polul opus, cele mai mici pensii sunt în județele Botoșani, Vrancea, Vaslui, Giurgiu și Suceava.

Ecart județean de 1.350 lei: București depășește județul Botoșani cu 60%

Grafic  - Harta pensiilor în România, trimestrul II. Tablou comparativ al valorilor maxime și minime pe județe

Dezechilibre majore în sistemul de pensii

Datele publicate pentru trimestrul II 2026 oferă o imagine de ansamblu asupra sistemului public de pensii, structurată pe câteva dimensiuni economice și demografice cheie:

1. Indicatorii generali de volum și evoluție. Din totalul de 4.913.000 de pensionari (în scădere cu 7.000 de persoane față de trimestrul I 2026), 4.573.000 sunt pensionari de asigurări sociale de stat (93,7%).

2. Pensia medie lunară brută a fost în trimestrul II 2026 de 2.942 lei (în creștere cu 0,3% față de trimestrul I 2026). Pensia medie brută de asigurări sociale de stat a fost de 2.821 lei, iar cea netă de 2.700 lei.

3. Puterea de cumpărare a pensiilor. Deși pensia medie lunară nominală a înregistrat o ușoară creștere de 0,3% față de trimestrul I 2026, indicele pensiei medii reale a fost de 98,1% și arată că prețurile de consum au crescut mai rapid decât pensia nominală și puterea reală de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu 1,9% de la un trimestru la altul. Un indice de 100% ar însemna că pensiile au ținut pasul exact cu scumpirile.

Pensia reală măsoară cantitatea de bunuri și servicii pe care un pensionar le poate cumpăra efectiv cu pensia netă într-o anumită perioadă, comparativ cu perioada anterioară. Indicele pensiei medii reale este raportul matematic dintre indicele pensiei nominale nete (banii efectiv încasați) și indicele prețurilor de consum (inflația sau scumpirea bunurilor și serviciilor).

Încă din a doua jumătate a anului 2024 pensia nominală a crescut accelerat și a depășit net creșterea prețurilor de consum, atingând maximul în trimestrul IV 2024, etapă în care veniturile din pensii au crescut mai repede decât scumpirile. În perioada 2025 – jumătatea anului 2026 raportul s-a inversat și creșterea pensiei nominale s-a blocat, trecând pe scădere, în timp ce prețurile de consum au continuat să crească în fiecare trimestru.

4. Raportul pensiilor față de veniturile salariale. Pensia medie netă pentru limita de vârstă a reprezentat 52,5% din câștigul salarial mediu net din economie (în scădere de la 57,9% în trimestrul I 2026). Scăderea indică o decalare a ritmului de creștere a pensiilor față de ritmul dinamicii salariale din economie.

5. Structura pe categorii de pensii. Ponderea majoritară în cadrul asigurărilor sociale o dețin pensionarii pentru limită de vârstă, de 3.966.000 persoane (80,7%), cu o pensie medie de 3.278 lei. Pensie de urmaș primesc 473.000 de persoane (9,6%), cu o pensie medie de 1.573 lei, iar pensie anticipată și anticipată parțial primesc 78.000 de persoane (1,6%), cu o pensie medie de 3.443 lei. Pensie de invaliditate primesc 395.000 de persoane (8%), cu o pensie medie de 1.108 lei.

6. Disparitățile de gen. Femeile reprezintă 55% din totalul pensionarilor pentru limită de vârstă. Pensia medie a femeilor este mai mică decât a bărbaților la toate categoriile. La pensia pentru limită de vârstă, pensia medie a femeilor (2.590 lei) reprezintă doar 63% din cea a bărbaților (4.113 lei). La pensia anticipată sau anticipată parțial, raportul scade la 60,8% (2.594 lei pentru femei față de 4.266 lei pentru bărbați).

7. Discrepanțe și raporturi regionale în numărul pensionarilor. La nivel național, raportul pensionari / salariați este de 8 pensionari la 10 salariați (0,8), însă prezintă variații severe în teritoriu: de la 4 pensionari la 10 salariați în Municipiul București și județul Ilfov, până la 15 pensionari la 10 salariați sau 14 pensionari la 10 salariați în Vaslui.

8. Diferențe regionale în valoarea pensiilor. Diferența dintre pensia medie minimă și ce maximă este de 1.350 lei, de la 2.229 lei în județul Botoșani până la 3.579 lei în Municipiul București.

9. Protecția socială minimă. Un total de 885.900 de persoane au beneficiat în trimestrul II 2026 de indemnizația socială pentru pensionari, la un nivel fixat la 1.281 lei. Aceștia reprezintă 18,5% dintre pensionarii de asigurări sociale de stat și 35,5% dintre pensionarii agricultori.

Pe baza acestor statistici, observăm că în trimestrul II 2026, pensiile pentru limită de vârstă reprezintă categoria majoritară din sistem. Prețurile de consum au crescut mai rapid decât veniturile nete, reducând valoarea pensiei reale.

Județele vulnerabile au o pondere de pensionari per salariat mult mai ridicată comparativ cu zonele dezvoltate.

Femeile încasează pensii medii inferioare bărbaților la toate categoriile de pensii. Nivelul pensiei medii variază puternic între zonele dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. O parte însemnată din populația inactivă depinde de indemnizația socială garantată.

Cum 80,7% dintre pensionari sunt din sistemul asigurărilor sociale de stat, această pondere arată că efortul bugetar principal este direct legat de îmbătrânirea demografică și de plata drepturilor de pensii pe termen lung.

Sistemul trebuie să finanțeze un volum masiv și stabil de beneficiari pe o durată medie de viață tot mai ridicată. Îmbătrânirea demografică și migrația forței de muncă tinere au creat dezechilibre severe în teritoriu - în timp ce zonele dezvoltate au 4 pensionari la 10 salariați, județele puternic îmbătrânite au depășit pragul critic și au ajuns la maximul de 15 pensionari la 10 salariați.

Disparitățile regionale sunt dificil de corectat, deoarece ele nu reprezintă o simplă problemă de decizie administrativă, ci rezultatul unor factori structurali, economici și demografici stabiliți pe parcursul mai multor decenii.

O altă constatare interesantă este aceea că, deși trăiesc mai mult, femeile încasează o pensie medie mai mică decât bărbații, ceea ce arată istoricul salarial mai redus și stagiile de cotizare mai scurte ale femeilor în trecut.

Îngrijorător este procentul de 18,5% din totalul pensionarilor de stat care necesită indemnizația minimă garantată, ca urmare a stagiilor incomplete de cotizare sau munca din fostul sector agricol. Aceste situații generează cheltuială substanțială de asistență socială, ca plasă de siguranță împotriva sărăciei extreme iminente și pun presiune pe fondurile publice.

Profesor universitar dr. Adela Socol – contributor Alba24