Ecologie cu forța: UE vrea să elimine pesticidele de pe un sfert din culturi. Impactul asupra agriculturii din România

În România, impedimentul pentru fermierii mici și mijlocii nu constă în procesul laborios al conversiei propriu-zise, ci în costul ridicat al certificărilor necesare. Prețurile practicate de companiile românești de certificare se dovedesc a fi cele mai ridicate, raportat la celelalte state europene.

„În România, certificările sunt cele mai scumpe din Europa și atunci nici fermierul nu este ajutat să se certifice ecologic, chiar dacă există acele subvenții pentru producția de produse ecologice nu acoperă în totalitate pierderile. Costurile pentru certificările ecologice sunt foarte mari, până la 1.000 de euro pe an, aici depinde de suprafață, de cultură, dar și de alți factori.

Ca o comparație, însă, pe aceeași suprafață, un fermier din Germania plătește 50 de euro. La noi din păcate nu este subvenționată cum trebuie acest segment al produselor tradiționale”, mai adaugă Lucian Cuibus.

Ce înseamnă tranziția pentru fermieri și consumatori

Conversia la agricultura organică sau ecologică reprezintă una dintre soluțiile viabile la problemele de mediu precum încălzirea globală, ploile acide sau nivelul redus de biodiversitate. Din acest motiv, agricultorii ecologici români beneficiază de subvenții care pornesc de la 39 de euro/ha și pot ajunge până la cel mult 620 de euro/ha (în funcție de tipul de cultură), potrivit Ordinului MADR nr. 130, în vigoare din 18 mai 2020, pentru anul 2020.

Introducerea unui angrenaj mai mare de produse bio locale necesită, implicit, încurajarea unui lanț mai scurt de aprovizionare. Acest parcurs redus de aprovizionare cu alimente presupune implicarea unui număr cât mai mic de intermediari, în drumul produselor de la fermier la consumator.

„Vorbim despre un lanț scurt de aprovizionare, dar experiența din România ne dovedește că nu există întotdeauna un lanț scurt pentru toți producătorii noștri pentru că producătorii din România (comparând cu media din UE) sunt mult mai mici”, explică prof.dr. Felix Arion, Director al Departamentului de Științe Economice, din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

La polul opus, marii jucători din industrie care practică agricultura industrială resping această implicare directă a Comisiei Europene la nivel local. Mai mulți reprezentanți ai sectorului agricol din România consideră că ei sunt cei care cunosc cel mai bine realitatea de la fermele lor.

Cei care apelează constant la soluții mai puțin naturale pentru stimularea producției se poziționează cu o mai mare reticență față de directivele venite de la Bruxelles. Dar reprezentanții acestui segment dețin o voce puternică în industrie, ceea ce ar putea duce la un trend de scepticism venit din partea acestor producători care vor fi primii afectați de această directivă lansată de UE.

Reducerea cu 50% a cantității de pesticide din România ar însemna eliminarea a 5 milioane de kg de pesticide din practica agricolă locală, întrucât datele Eurostat arată că fermierii români s-au plasat pe locul șase în UE la capitolul utilizării pesticidelor în 2018, cu 10 milioane de kg.

„România folosește aproximativ 30-40% din cantitatea de pesticide pe care le utilizează celelalte state membre. Produsele noastre sunt mult mai ecologice decât cele din alte state. Produsul românesc are alt gust. Eu o văd și ca pe o formă de constrângere”, spune Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), federație cu un grad mare de reprezentativitate la nivel național, a producătorilor agricoli.

Cu toate acestea, profesorul Felix Arion constată că vânzările directe de la producători la consumatori au crescut în ultimele trei luni, în ciuda constrângerilor generate de pandemia de COVID-19.

„Unii antreprenori au ales să micșoreze anumite prețuri, din dorința de a-și fideliza segmentul de consumatori către care au ales să se îndrepte. Ulterior, însă, aceștia vor reveni la canalele tradiționale de distribuție, în principal în unitățile mari de producție cum sunt hypermarketurile și supermarketurile, pentru că românii de acolo cumpără cel mai mult și acolo prețul va conta din nou”, explică Arion.

Consultantul fiscal Adrian Bența este de părere că lanțul scurt este util pentru promovarea produselor bio, chiar dacă acest lucru presupune o producție mai mică din punct de vedere al volumului.

Din acest motiv, directiva „De la fermă la consumator” este potrivită pentru acele firme mici sau în curs de dezvoltare, dar și pentru cele nou înființate, care au nevoie de timp pentru a atinge un volum mai mare de livrare. La nivel consumatorului, acest lucru s-ar putea simți prin impunerea unui preț mai mare pentru produsele bio.

Articol preluat de la G4Media.ro