Evaluarea Națională ar putea fi schimbată radical. Mai multe materii la examenul de clasa a VIII-a. Ce variante sunt discutate

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar putea fi modificată astfel încât elevii să fie testați la mai multe discipline, nu doar la Limba română și Matematică. Partidele parlamentare au ajuns la un acord privind necesitatea reorganizării examenului, însă formula concretă nu a fost încă stabilită.

Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, a anunțat că reprezentanții partidelor au convenit să fie constituit un grup de lucru, împreună cu Ministerul Educației, pentru regândirea Evaluării Naționale.

Acordul a apărut în contextul dezbaterilor privind eliminarea examenului suplimentar de admitere pe care liceele ar fi putut să îl organizeze pentru o parte dintre locurile din clasa a IX-a, potrivit Adevărul.

Publicitate

Comisia pentru învățământ din Senat a votat în unanimitate eliminarea acestui examen paralel, iar Ștefan Pălărie a precizat că următorul pas trebuie să fie reconstruirea Evaluării Naționale astfel încât aceasta să ofere o selecție mai corectă a elevilor pentru diferitele profiluri de liceu.

Evaluarea Națională ar putea avea mai multe materii

Una dintre principalele critici aduse actualului examen este faptul că rezultatul elevului este stabilit aproape exclusiv prin două discipline: Limba și literatura română și Matematică.

În variantele aflate în discuție apar și alte domenii: științe, discipline umaniste, limbi străine, competențe digitale sau competențe civice și sociale.

Nu există însă, în acest moment, o decizie potrivit căreia Evaluarea Națională va avea patru, cinci sau șase probe.

Acestea sunt propuneri formulate de specialiști și foști miniștri ai Educației, care urmează să fie analizate în cadrul viitorului grup de lucru.

Varianta fostului ministru Mircea Miclea

Fostul ministru al Educației Mircea Miclea propune o Evaluare Națională care să verifice o paletă mult mai largă de competențe. Mircea Miclea este din județul Alba și a terminat liceul la Colegiul Național Horea Cloșca și Crișan în anul 1982.

Varianta susținută de acesta ar cuprinde:

• Limba și literatura română;
• o probă transdisciplinară de Matematică și Științe;
• o limbă de circulație internațională;
• Limba maternă, pentru elevii aparținând minorităților;
• competențe în tehnologii digitale;
• competențe civice și sociale.

Ultimele două evaluări ar putea fi susținute pe parcursul clasei a VIII-a, nu neapărat sub forma unor examene scrise organizate în aceeași perioadă cu celelalte probe.

Miclea susține și o diferențiere a ponderii rezultatelor în funcție de profilul liceului. Astfel, pentru un profil de Matematică-Informatică ar putea conta mai mult rezultatul la Matematică și Științe, iar pentru Științe Sociale ar putea avea o pondere mai mare probele din zona limbii și disciplinelor umaniste.

Daniel Funeriu propune patru probe la Evaluarea Națională. Liceele ar stabili coeficienții

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu propune schimbarea „din temelie” a Evaluării Naționale și introducerea a patru probe naționale la finalul clasei a VIII-a:

• Limba și literatura română;
• Matematică;
• Științe;
• discipline umaniste.
• Pentru elevii aparținând minorităților naționale s-ar adăuga și proba la Limba maternă.

Funeriu propune însă ca rezultatele celor patru probe să nu aibă aceeași greutate pentru toate profilurile de liceu.

Cu un an înaintea Evaluării Naționale, fiecare liceu ar urma să stabilească și să anunțe coeficienții acordați fiecărei discipline, în funcție de profil.

De exemplu, pentru un profil cu accent pe Matematică și Fizică, liceul ar putea stabili:

• coeficient 4 pentru Matematică;
• coeficient 3 pentru Științe;
• coeficient 2 pentru Limba română;
• coeficient 1 pentru disciplinele umaniste.

Admiterea s-ar face apoi pe baza unei medii ponderate, calculată din rezultatele obținute la cele patru probe.

În acest fel, susține fostul ministru, elevii ar putea fi ierarhizați și în funcție de aptitudinile relevante pentru profilul ales.

„Astăzi, dacă ai 7 la Română și 10 la Matematică, ai aceeași medie ca un copil care are 10 la Română și 7 la Matematică, deci zero orientare”, a explicat Daniel Funeriu.

Argumentul lui Funeriu: materiile care nu sunt evaluate ajung să fie neglijate

Fostul ministru susține că actuala Evaluare Națională, concentrată pe Română și Matematică, a produs un efect secundar în școli: elevii și familiile își concentrează eforturile aproape exclusiv asupra celor două materii de examen.

„Oriunde în lume, o materie neevaluată este o materie neînvățată”, a spus Funeriu.

Potrivit acestuia, în clasele VI-VIII se ajunge astfel ca discipline precum Fizica, Chimia, Istoria sau Geografia să primească mai puțină atenție, în timp ce în jurul Limbii române și Matematicii s-a dezvoltat o adevărată industrie a meditațiilor.

Funeriu consideră că introducerea Științelor și a disciplinelor umaniste în Evaluarea Națională i-ar determina pe elevi să acorde mai multă atenție tuturor acestor materii.

Funeriu cere și reguli noi pentru meditații

În aceeași intervenție din Comisia pentru învățământ a Senatului, Daniel Funeriu a cerut și o reformă a sistemului de meditații.

El spune că meditațiile în sine nu reprezintă o problemă, dar consideră „profund toxică” situația în care un profesor oferă meditații propriilor elevi sau unor copii pe care urmează să îi examineze.

Printre măsurile propuse se numără:

• simplificarea fiscalizării veniturilor din meditații, fără obligația profesorilor de a avea PFA;
• declararea anuală a veniturilor obținute și plata unui impozit;
• posibilitatea ca părinții să deducă o parte din costurile meditațiilor din venitul impozabil;
• direcționarea veniturilor fiscale obținute din meditații către fondul de salarii al profesorilor;
• introducerea unor vouchere pentru meditații destinate copiilor din familii cu venituri reduse.

Părinții propun și materii la alegere

O altă variantă venită din partea reprezentanților părinților este ca o parte dintre disciplinele evaluate să fie obligatorii, iar altele să poată fi alese de elevi.

Argumentul este că actualul sistem îi avantajează în special pe elevii foarte buni la Română și Matematică, fără să valorifice suficient performanțele celor care au aptitudini deosebite la Fizică, Chimie, Istorie, Geografie sau alte discipline.

Modelul ar putea permite unui elev care dorește să urmeze Medicina, de exemplu, să fie evaluat suplimentar într-un domeniu relevant pentru traseul său educațional.

ATENȚIE: Pentru Evaluarea Națională 2027 nu sunt stabilite aceste probe suplimentare

Elevii și părinții trebuie să facă însă diferența între propunerile pentru reforma examenului și regulile deja pregătite pentru Evaluarea Națională din 2027.

Ministerul Educației a pus în consultare publică, în 13 august 2026, metodologia pentru Evaluarea Națională din anul școlar 2026–2027.

Documentul oficial se referă în continuare la probele de Limba și literatura română, Matematică și, unde este cazul, Limba și literatura maternă. Modificările propuse de minister privesc în special sistemul de evaluare și reevaluare a lucrărilor.

Prin urmare, introducerea unor probe precum Științe, Limbi străine sau discipline umaniste nu este, la acest moment, o regulă stabilită pentru examenul din vara anului 2027.

Reforma urmează să fie negociată politic și discutată împreună cu Ministerul Educației, profesori, experți, elevi și reprezentanți ai părinților.

Evaluarea Națională 2027

Potrivit calendarului propus de Ministerul Educației, probele Evaluării Naționale din 2027 sunt programate în perioada 22–25 iunie 2027, iar rezultatele finale ar urma să fie publicate în 7 iulie.