FOTO-VIDEO: Proiect de 20 milioane euro pentru Palatul Principilor din Alba Iulia. Descoperiri arheologice importante în centrul Cetăţii

Unul dintre cele mai valoroase obiective istorice din Cetatea Alba Carolina, Palatul Principilor, a intrat în atenţia administraţiei locale în vederea restaurării, încă de anul trecut. În vederea întocmirii documentaţiei pentru un proiect finanţat cu fonduri europene ce va permite conservarea şi punerea în valoare a monumentului, în intervalul decembrie 2014 – februarie 2015, au fost desfăşurate cercetări în urma cărora au rezultat primele studii de arheologie, istorie și istoria artei, de parament, geotehnică și geofizică, de biologie. Descoperirile sunt deosebit de importante, potrivit specialiştilor şi reprezentanţilor administraţiei locale, care au prezentat, miercuri, concluziile acestor demersuri.

S-a descoperit cel mai lung traseu de zid roman din Alba Iulia, un sarcofag roman, picturi cu foiță de aur din secolul XVIII și peste 200 de kilograme de material arheologic, monumentul găzduind cel mai mare patrimoniu de arhitectură gotică. Specialiştii recomandă conservarea in situ şi amenajarea unui muzeu.

Primarul Mircea Hava susţine că proiectul european pentru conservarea şi punerea în valoare a monumentului ar putea fi câştigat şi apoi contractul semnat în august-septembrie 2016. Din estimările edilului, ar fi necesare 20 de milioane de euro.

Imobilul care a servit drept reşedinţă a voievodului acum 400 de ani este cea mai degradată clădire din perimetrul recent renovatei Fortificaţii Vauban. Planurile pentru acest monument erau de transformare într-un centru cultural multifuncţional şi administrativ, însă cercetările vor continua, pentru că, deocamdată, nu se pot dezvolta funcţiuni de sedii de instituţii publice în această locaţie, din precizările specialiştilor.

Aflată într-o poziţie “strategică”, în apropierea celor mai reprezentative clădiri din Cetatea Alba Carolina, printre care Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii şi cele două catedrale, Palatul Principilor a fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reședință a principilor Transilvaniei. A fost modificat și extins în secolele XVI-XVII. Inițial, clădirea a avut drept destinație de reședință pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau și se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul. AICI, mai multe detalii despre clădire.

”Ne găsim în fața unui monument cheie, de o valoare excepțională, pentru momentul în care Alba Iulia a constituit cu adevărat o <<stea>> în cultura și istoria Transilvaniei, ca un centru elitar”, a declarat arheologul Adrian Andrei Rusu.

Potrivit acestuia, ceea ce se vede astăzi în exterior este doar un camuflaj, clădirea fiind ”îmbrăcată într-o haină care nu spune multe”, datorită administrației militare care a dominat clădirea mai mult de 200 de ani.

În intervalul de cercetare, au rezultat peste 350 de pagini de informații, ”o zestre cu adevărat copleșitoare”, după cum a declarat Adrian Rusu. De asemenea, din cercetare au rezultat şapte rapoarte, care au început cu arheologia locului, au continuat cu istoria artei, cu cercetarea de parameni și de frescă, cu geologia și cu datele biologice.

Arheologia a fost minimală, la nivel de ”găurele”. Au fost efectuate 10 săpături, în puncte considerate de cercetători vitale pentru istoria clădirii, rezultând din fiecare punct date noi, aducând o istorie fragmentară.

”Există deja sigilate, împachetate, gata să fie predate deținătorului legal de patrimoniu mobil circa 200 de kilograme de material arheologic, de tip foarte divers. Tot ansamblul are o potențialitate arheologică între 8 și 12 tone de material arheologic, care poate fi recuperat din această zonă. Un material imens care nu este destinat înecării într-un depozit de instituție, ci poate constitui un punct de plecare inclusiv pentru un muzeu special al acestei clădiri”, a mai precizat arheologul Adrian Rusu.

În urma cercetărilor a fost identificat cel mai lung traseu de zid roman pe care Alba Iulia îl are. Acest zid este vizibil prin cercetarea de parament, fiind cel mai înalt găsit în toată cetatea (înălțimi de peste 3 metri). Totodată, au fost identificate exact mortarele din zidul roman și cele care au aparținut cetății medievale, pentru că același zid a servit și cetății medievale. Pivnițele sunt în mare măsură clădite cu pietre romane refolosite.

În structură s-a mai descoperit construcții de piatră, fiind identificate, exact pe mijlocul curților, o stradă care desparte două fronturi de construcții medievale.

”Din această feerie de etape și elemente, va trebui să găsim arhitectul proiectant care să scoată la iveală detaliile foarte prețioase, să alegem din ele sau să însoțim foarte repede aceste recuperări de imagini digitale sau grafică digitală care să explice tot timpul despre ce e vorba”, a declarat Adrian Rusu.

De asemenea, s-a mai descoperit în interiorul Corpului D un parament de factură renascentistă, în tencuială, nu în piatră.

”Este unicul zid și parament de această factură care se păstrează în Transilvania. Acesta este databil în secolul al XVII-lea”, a transmis Adrian Rusu.

Tot în urma cercetărilor s-au descoperit și pietre romane sau de factură romanică. A fost descoperit un întreg sarcofag roman așezat în zidărie. Toate vor putea fi inventariate și adunate într-un catalog, așezate ca ținte de vizitare. Unele dintre ele vor putea fi extrase și așezate într-un lapidar care va constitui una dintre marile atracții ale acestui complex.

”Pietrele despre care discutăm, una singură – face cât un vagon de ceramică recuperată arheologic. În afară de pietre ajungem la decorul pereților care se vedeau. Am descoperit multe picturi de secolul XVIII. Picturile sunt de cea mai bună factură, unele dintre ele fiind lucrate inclusiv cu foiță de aur. Toate aceastea trebuie să fie recuperate și vor constitui decorul în sine ale spațiilor care vor fi curățate și conservate în primul rând, nu neaparat restaurate. Poate că ar trebui să nu ne ambiționăm neaparat să facem restaurări care ar putea să fie foarte aiurea făcute, ci să ne bazăm pe conservarea lor, pentru că e un tezaur în sine care nu are nevoie decât să fie scos la lumină”, a declarat Adrian Rusu.

Totodată, arheologul a declarat că în acest moment, cel mai mare patrimoniu de arhitectură gotică civilă zace în ansamblul Palatului Princiar, iar clădirea nu se poate concepe pentru o singură funcție.

”Este clădirea din care s-a făcut politică europeană în secolul XVII, din care comandanții au plecat și s-au dus până în Germania implicându-se în Războiul de 30 de ani, este clădirea din care a plecat un principe să se facă rege al Poloniei. Este important cum tratăm această clădire și cum vom reuși să o reintroducem în circuitul european din care a făcut odată parte, este o chestiune de viitor întețept”, a declarat Adrian Rusu.

Lectorul universitar Ileana Burnichioiu a precizat că se dorește conservarea in situ și se încearcă ca locuri care au piese importante, de factură gotică sau renascentisă, picturi, să devină vizitabile, iar clădirea să fie un fel de muzeu, iar abia mai apoi să se urmărească părțile care pot să aducă bani.

”Palatul Principilor trebuie să facă obiectul unui proiect european. Palatul Principilor nu a fost făcut pentru Alba Iulia, ci pentru Europa de atunci. I-au fost aduse foarte multe elemente. Cercetarea trebuie continută pentru că înainte de a face proiectul vom avea foarte multe discuții de ceea ce se va face acolo. Într-un cuvânt, palatul este deosebit și trebuie pus în fața celor care doresc să-l viziteze tot într-un mod deosebit”, a declarat primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava.

Mircea Hava a precizat că Primăria trebuie să asigure paza obiectivului, realizarea inventarului și totodată să repare acoperișul.

”Cât ar fi pașii de repezi, în august – septembrie 2016, câștigând proiectul, am putea să semnăm contractul de finanțare, după care licitația care știți cât durează și cât este de tentant, pentru că sumele vor fi mari, cred că în jur de 20 de milioane de euro vor fi necesare. După care execuția nu mai este o problemă din punctul de vedere al finanțării. Noi am lucrat cu foarte mulți oameni și asta ne face să facem selecția cu cei care prezintă și cei care văd altfel monumentele”, a mai declarat Mircea Hava.

City managerul muncipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan, a adus unele precizări cu privire la activitățile eligibile care vor putea fi desfășurate în clădire. ”Nu putem să dezvoltăm funcțiuni de tipul sedii de instituții publice. Condițiile au apărut pe parcursul lui 2014, ulterior în august și recent în luna ianuarie 2015”, a spus acesta.

Investigațiile din teren și studiile au fost solicitate și finanțate de Primăria municipiului Alba Iulia în vederea întocmirii documentației necesare unui viitor proiect de conservare și valorificare a acestui monument.

Colectivul de cercetare:

– Dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător principal I – arheolog și istoric medievist (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca; TransArheo Ist SRL Cluj-Napoca)

– Dr. Kovacs Andras, profesor univ. emerit – istoric de artă (Univ. Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca)

– Dr. Ileana Burnichioiu, lector univ. – istoric de artă (Univ. „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia)

– Dr. Kovacs Zsolt, lector univ. – istoric de artă (Univ. Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca)

– Dr. Weisz Attila, lector univ. – istoric de artă (Univ. de Artă și Design, Cluj-Napoca)

– Kiss Lorand, pictor restaurator atestat Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (Imago Picta SRL)

– Dr. Oana Toda, arheolog (TransArheo Ist SRL; Univ. „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia)

– Doru Bogdan, arheolog specialist (Univ. „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia)

– Dr. George Bounegru, arheolog expert (Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia)

– Dr. Laura Stanciu, conferențiar univ., istoric (Univ. „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia)

– Dr. Livia Bucșa, conferențiar univ., expert biolog (Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu)

– Ing. Virgil Drăguleanu, geotehnician (Geofor SRL, Cluj-Napoca)

– studenți și masteranzi ai Universităților „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, voluntari.

Obiective majore ale cercetării au vizat:

– obținerea elementelor necesare proiectării: cote de fundare, caracteristici ale solului pe care s-a fundat, accese vechi obturate, clădiri și pivnițe mai vechi, starea de conservare a zidăriilor, lemnăriei și decorațiilor (din piatră, frescă, lemn etc.), goluri (uși, ferestre obturate), urmele legăturilor cu alte ansambluri (catedrala, Palatul arhiepiscopal – cu care forma un singur ansamblu, cu trei curți, până în prima jum. a sec. XVIII), relația cu castrul roman și cetatea medievală etc.;

– clarificarea etapelor mari de construcție și reparații (sau distrugeri) prin care au trecut componentele ansamblului; legătura dintre instituții (episcopia catolică, prepozitura din Alba Iulia, regalitate, principat, armată) și componentele construite de la care mai avem relicve arhitectonice și decorative;

– înmulțirea și clarificarea datelor istorice despre ansamblu, sporirea gradului de atractivitate pentru valorificarea turistico-culturală pe viitor; crearea unei colecții arheologice proprii a palatului;

– ingienizarea clădirii, așa încât să nu împiedice cercetări viitoare și documentarea inuțioasă, științifică.

foto: Daniel Bloss