Palatul Principilor din Cetatea Alba Carolina va fi reabilitat cu bani europeni. Va fi centru cultural multifuncţional

Atenţia atrasă de obiectivul turistic Cetatea Alba Carolina, în urma lucrărilor de punere în valoare a acesteia a readus în discuţie şi Palatul Principilor, un obiectiv valoros din zona istorică a Alba Iuliei. Imobilul care a servit drept reşedinţă a voievodului acum 400 de ani este cea mai degradată clădire din perimetrul recent renovatei Fortificaţii Vauban şi va face obiectul unor lucrări de reabilitare estimate la milioane de euro.

Aflată într-o poziţie “strategică”, în apropierea celor mai reprezentative clădiri din Cetatea Alba Carolina, printre care Muzeul Naţional al Unirii, Sala Unirii şi cele două catedrale, Palatul Principilor a fost construit în secolul al XV-lea, având rolul de reședință a principilor Transilvaniei. A fost modificat și extins în secolele XVI-XVII. Inițial, clădirea a avut drept destinație de reședință pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau și se autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.

Clădirea a fost grav avariată de turci și tatari, în timpul mariilor invazii din 1658 şi 1662. În urma cuceririi Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă şi a păstrat această destinaţie timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie. În cronicile străine ale vremii, Palatul Princiar a fost descris ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce și scări de marmură.

Clădirile sunt grupate în jurul a două curți de formă patrată. Edificiul este unul reprezentativ pentru spațiul transilvan și din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se stilurile gotic, renascentist și baroc.

Imobilul a ajuns în administrarea Primăriei Alba Iulia în 2009, după ce iniţial a aparţinut Ministerului Apărării Naţionale, apoi Ministerului Internelor – Instituţia Prefectului şi Universităţii “1 Decembrie 1918”.

În 2011, construcţia, ce nu mai era funcţională de zece ani, era pe punctul de a se prăbuşi din cauza infiltraţiilor ce au produs apariţia unei ciuperci ce afecta structura. Consiliul Local Alba Iulia a aprobat la vremea respectivă lucrări de reparaţii în valoare de 7,4 milioane de lei la acoperiş.

Trei ani mai târziu, în 2014, în bugetul local al oraşului Alba Iulia au fost rezervate din nou fonduri pentru Palatul Principilor. La un capitol mai larg ce cuprinde documentaţii pentru restaurarea şi punerea în valoare a unor clădiri şi spaţii din zona istorică, inclusiv acest obiectiv sunt trecute finanţări de 360.000 lei.

Însă având în vedere amploarea lucrărilor pentru reabilitarea clădirii, este nevoie de finanţare estimată la aproape 20 de milioane de euro. În acest sens, reprezentanţii Primăriei se gândesc să acceseze fonduri POR.

„Sperăm să obţinem fondurile de care este nevoie pentru restaurarea Palatului prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Ne-am propus ca în acest an să finalizăm tot ceea ce ţine de documentaţia tehnico-economică, să obţinem toate avizele de care este nevoie. Lucrăm la scenarii de soluţii de punere în valoare a imobilului, care să fie magnet de atracţie pentru localnici şi turişti, dar să genereze şi venituri. Palatul se va transforma într-un centru cultural multifuncţional şi administrativ“, susţine city-managerul municipiului Alba Iulia, Nicolaie Moldovan.

La spaţiul de la parter, clădirea ar urma să fie amenajată astfel încât să aibă spaţii pentru expoziţii, săli multimedia, galerii, bibliotecă, magazine de suveniruri. La etaj vor fi birouri administrative. De curând, spaţii din această clădire au fost date în administrare Ordinului Arhitecţilor, aici mai funcţionează şi Cercul Militar.

Reamintim că în 2009, când imobilul a fost preluat de Primăria Alba Iulia, existau discuţii privind posibilitatea mutării sediului administraţiei locale în această clădire, însă, după cum precizează reprezentanţii acesteia, costurile de întreţinere a unei clădiri de 22.000 mp sunt considerabile, astfel că trebuiau luate în calcul mai multe aspecte şi s-a renunţat la idee. În plus, renovarea imobilului cu destinaţia amintită nu a putut fi încadrată în programele de accesare a fondurilor europene disponibile. A rămas varianta de amenajare a spaţiilor cu destinaţie culturală, pentru sprijinirea activăţilor de promovare turistică.

Chiar dacă reabilitarea clădirii de la „coada calului”, cum este cunoscută de localnici, având în vedere locaţia din spatele statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul, ar putea dura câţiva ani, sunt şanse ca şi acest obiectiv să fie pus în valoare pentru a întregi ansamblul imobilelor istorice renovate din Cetatea Alba Carolina.