Guvernul respinge reducerea normei de predare pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime. Costul estimat: 1,1 miliarde lei pe an

Guvernul nu susține proiectul de lege care ar permite reducerea cu până la două ore pe săptămână a normei didactice de predare pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I.

Executivul estimează că aplicarea măsurii ar necesita aproximativ 7.200 de norme suplimentare în învățământ și cheltuieli de circa 1,1 miliarde de lei în fiecare an.

Proiectul se află în prezent la Camera Deputaților, iar Senatul este Cameră decizională.

Guvernul și-a exprimat poziția în ședința din 3 septembrie, în punctul de vedere referitor la propunerea legislativă ce modifică articolul 207 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Proiectul este inițiat de 23 de senatori și se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Camera este prima sesizată, iar Senatul va avea votul final. Pe pagina oficială a proiectului, termenul constituțional pentru dezbatere și vot la Camera Deputaților este indicat pentru 5 septembrie 2026.

Publicitate

Ce propune proiectul pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime

Inițiativa urmărește să modifice regimul introdus prin Legea nr. 141/2025.

Potrivit Camerei Deputaților, proiectul are ca obiect „corelarea reducerii normei de predare-învățare-evaluare cu două ore pe săptămână” pentru cadrele didactice cu o vechime de peste 25 de ani și gradul didactic I cu desfășurarea unor activități educaționale complementare normei didactice.

Față de o inițiativă legislativă anterioară care prevedea reducerea fixă cu două ore, proiectul formulează măsura ca pe o posibilitate de reducere „până la 2 ore/săptămână”, potrivit punctului de vedere al Guvernului.

Ce prevede acum legea: 20 de ore de predare pe săptămână pentru majoritatea profesorilor

Legea nr. 141/2025 a schimbat semnificativ regimul normei didactice.

Pentru perioada cuprinsă între anul școlar 2025-2026 și începutul anului școlar 2029-2030, norma de predare pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal este de 20 de ore pe săptămână.

O normă de 18 ore este prevăzută pentru profesorii care au gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și desfășoară activitate de mentorat.

În același timp, articolul 207 alin. (3), în forma modificată prin Legea 141/2025, prevede că profesorilor cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I le poate fi redus cu două ore timpul destinat anumitor activități complementare normei de predare, fără diminuarea salariului. Reducerea nu se aplică însă celor 20 de ore de predare propriu-zise.

De ce se vorbește despre patru ore de predare în plus

Înaintea modificărilor din 2025, OUG nr. 115/2023 permitea profesorilor cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I să solicite reducerea cu două ore a normei de predare-învățare-evaluare, fără diminuarea salariului.

În vechiul sistem, norma obișnuită pentru profesorii de gimnaziu și liceu era de 18 ore, iar cei care beneficiau de această reducere puteau ajunge la 16 ore de predare pe săptămână.

După introducerea normei de 20 de ore prin Legea nr. 141/2025 și mutarea reducerii de două ore în zona activităților complementare, un profesor care beneficia anterior de reducere poate ajunge astfel de la 16 la 20 de ore efective de predare, adică la patru ore în plus pe săptămână.

Excepția relevantă este cazul profesorilor care îndeplinesc condițiile pentru norma de 18 ore, inclusiv activitatea de mentorat.

Guvernul: ar fi necesare 7.200 de norme suplimentare

Principalul argument al Executivului împotriva proiectului este costul.

Potrivit punctului de vedere transmis Parlamentului, reducerea propusă ar necesita aproximativ 7.200 de norme suplimentare pe an în învățământul preuniversitar de stat.

Guvernul estimează că Ministerul Educației și Cercetării ar avea nevoie de încă aproximativ 1,1 miliarde de lei anual pentru plata personalului necesar.

Executivul susține că această cheltuială ar afecta bugetul general consolidat și invocă necesitatea menținerii unei politici fiscal-bugetare prudente.

În document, Guvernul afirmă că adoptarea proiectului ar putea afecta inclusiv ținta de deficit bugetar, stabilitatea macroeconomică și ratingul de țară în raport cu organismele financiare internaționale.

Guvernul invocă și riscul de discriminare între profesori

Executivul nu formulează doar obiecții financiare.

Guvernul susține că proiectul poate crea o diferență de tratament între cadrele didactice, deoarece facilitatea ar fi disponibilă profesorilor cu peste 25 de ani vechime și gradul I, precum și cadrelor didactice care au demonstrat „performanță educațională”.

În opinia Executivului, expunerea de motive nu oferă suficiente criterii „raționale și obiective” care să justifice diferențierea față de celelalte categorii de profesori. În consecință, Guvernul consideră că ar putea apărea probleme în raport cu principiul egalității consacrat de articolul 16 din Constituție.

Guvernul mai semnalează că sintagma „cadre didactice care au dovedit performanță educațională” nu este suficient de clară în ceea ce privește modalitatea prin care este demonstrată această performanță.

De asemenea, Executivul consideră neclară formularea referitoare la activitățile complementare care ar trebui realizate în schimbul reducerii normei și susține că proiectul nu precizează suficient dacă cele două ore respective sunt calculate săptămânal sau într-un alt interval.

Executivul reclamă „instabilitate legislativă”

Un alt argument este faptul că articolul 207 alin. (3) a fost modificat recent.

Legea nr. 141/2025 a schimbat chiar în vara anului trecut acest articol, stabilind că reducerea cu două ore pentru cadrele didactice cu vechime de peste 25 de ani și gradul I privește activitățile complementare, nu norma efectivă de predare.

Guvernul consideră că o nouă modificare, la puțin timp după intrarea în vigoare a acestor prevederi, ar genera instabilitate legislativă.

Concluzia Executivului este că nu susține adoptarea proiectului în forma prezentată.

Mai există un proiect pentru reducerea normei profesorilor

Un alt proiect propune modificarea aceluiași articol 207 alin. (3). Acesta a fost considerat adoptat de Camera Deputaților la 30 martie 2026, prin mecanismul adoptării tacite, iar Senatul este Cameră decizională.

La Senat, Comisia pentru învățământ a depus pe 20 mai un raport favorabil cu amendamente. Ulterior, pe 26 mai, Biroul permanent a decis ca proiectul să facă obiectul unui raport comun al Comisiei pentru învățământ și al Comisiei pentru buget și finanțe. Proiectul nu a ajuns până acum la votul final al Senatului.

Ce urmează

În cazul noului proiect, parcursul legislativ continuă în Parlament indiferent de punctul de vedere negativ al Guvernului. Poziția Executivului nu echivalează cu respingerea proiectului.

Comisiile pentru muncă și învățământ din Camera Deputaților au întocmit încă din 28 mai un raport favorabil, cu trei amendamente admise. Proiectul se află în prezent pe ordinea de zi a Camerei, iar Senatul este Camera care va decide definitiv asupra inițiativei.