ÎCCJ, așteptată să dea verdictul în procesul de 5 miliarde de lei cu Guvernul. Miza: restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe joi, 20 august 2026, soluția definitivă în procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante din sistemul judiciar.

Litigiul are o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei și vine după ce Curtea de Apel București a obligat Executivul, în primă instanță, să asigure fondurile necesare inclusiv prin rectificare bugetară.

Guvernul contestă însă hotărârea și susține că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară.

Pronunțarea a fost amânată anterior pentru data de 20 august.

Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți

Procesul a fost deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și Ministerului Finanțelor, cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București pe 30 martie 2026.

Publicitate

Pe 5 mai, CAB a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat cele două instituții să facă demersurile bugetare necesare pentru plata integrală a drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii și scadente în 2026.

Guvernul ar avea 10 zile să pună în executare hotărârea

Curtea de Apel a stabilit că, dacă soluția rămâne definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să o execute într-un termen de 10 zile.

Instanța a prevăzut și sancțiuni importante pentru întârziere:

• penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere;
• amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Prin recurs, Guvernul încearcă să obțină anularea sau modificarea acestei soluții.

Miza procesului: aproximativ 5 miliarde de lei

Disputa are o miză financiară estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro, potrivit Agerpres.

Publicitate

Sumele sunt legate de plata unor diferențe salariale stabilite în urma unor hotărâri judecătorești și acte administrative din sistemul judiciar.

În proiectul inițial al bugetului de stat pentru 2026 fuseseră prevăzute aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent, o parte importantă a banilor fiind destinată achitării acestor drepturi restante.

De unde provin restanțele salariale

Situația are la bază o serie de litigii salariale din sistemul judiciar și decizii administrative prin care remunerațiile unor magistrați au fost recalculate.

În 2023, Înalta Curte și Ministerul Public au stabilit majorări salariale de aproximativ 25%, în urma unor hotărâri judecătorești privind nivelul de salarizare aplicabil magistraților.

Diferențele au fost calculate retroactiv, în anumite situații începând cu anul 2018, ceea ce a generat obligații financiare foarte mari pentru stat.

ÎCCJ susține că o parte dintre beneficiari dețin titluri executorii care nu au fost puse integral în executare de mai mulți ani.

De ce a dat Înalta Curte Guvernul în judecată

Conflictul s-a accentuat în timpul dezbaterilor asupra bugetului pentru 2026.

Înalta Curte a criticat decizia de amânare a unei părți din plățile restante și a anunțat ulterior acțiunea în contencios administrativ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor.

În cererea de chemare în judecată, ÎCCJ a susținut că neplata drepturilor stabilite prin titluri executorii afectează dreptul de proprietate al beneficiarilor și pune în discuție respectarea hotărârilor judecătorești de către Executiv.

Instanța supremă a invocat inclusiv principiul separației puterilor în stat și obligația autorităților publice de a executa hotărârile definitive.

O parte din banii prevăzuți inițial a fost redirecționată

În timpul dezbaterilor asupra bugetului, coaliția de guvernare a decis amânarea unei părți dintre plățile pentru drepturile salariale restante din Justiție.

O parte dintre fondurile prevăzute inițial pentru cheltuielile de personal ale ÎCCJ și Ministerului Public a fost utilizată pentru finanțarea unui pachet de măsuri sociale în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de lei.

Această modificare bugetară a fost una dintre cauzele directe ale escaladării conflictului dintre Înalta Curte și Guvern.

Guvernul: instanța nu poate decide cum se împart banii din buget

Executivul contestă categoric soluția pronunțată de Curtea de Apel București.

În nota discutată de Guvern pe 2 iulie se arată că Executivul consideră că instanța și-ar fi depășit competențele prin obligarea Guvernului și Ministerului Finanțelor să facă alocări bugetare și, dacă este necesar, o rectificare de buget.

Guvernul susține că elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările și distribuirea resurselor publice sunt atribuții care aparțin Executivului și Parlamentului.

Argumentul central al recursului este că o instanță poate constata existența unor drepturi și poate obliga autoritățile la respectarea lor, dar nu ar putea stabili modul concret în care Guvernul trebuie să redistribuie fondurile din bugetul general consolidat.

Guvernul a sesizat și Curtea Constituțională

Disputa a depășit cadrul procesului de contencios administrativ.

Pe 2 iulie, Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

Executivul susține că hotărârea Curții de Apel ridică o problemă de separare a puterilor în stat, deoarece o instanță ar fi ajuns să interfereze cu atribuțiile constituționale ale Guvernului și Parlamentului în domeniul bugetar.

Sesizarea CCR este distinctă de recursul judecat în dosarul privind plata salariilor.

ÎCCJ a acuzat Guvernul de presiuni asupra Justiției

Înalta Curte a reacționat după anunțul Guvernului privind sesizarea CCR și a criticat faptul că Executivul a pus public sub semnul întrebării conduita instanței înaintea soluționării definitive a procesului.

ÎCCJ a transmis că aspectele juridice trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare și constituționale, cu respectarea competențelor fiecărei autorități.

Conflictul arată însă amploarea disputei: pe de o parte sunt hotărâri și titluri executorii privind drepturi salariale, iar pe de altă parte Guvernul invocă limitele bugetare și competențele sale constituționale.

Guvernul a cerut sesizarea CCR și CJUE și în cadrul procesului

În cursul judecății, reprezentanții Guvernului au încercat să obțină și sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la anumite prevederi ale Legii contenciosului administrativ.

Executivul a ridicat problema dacă o instanță poate constrânge Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare și să suporte sancțiuni pentru neexecutarea unei obligații care presupune modificarea bugetului.

A fost solicitată și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, precum și suspendarea cauzei până la soluționarea acesteia. În primă instanță, Curtea de Apel nu a blocat însă soluționarea dosarului și a admis acțiunea ÎCCJ.

Ce poate decide Înalta Curte

În recurs, ÎCCJ poate menține hotărârea Curții de Apel, o poate modifica sau poate dispune o altă soluție procedurală, în funcție de criticile formulate și de cererile analizate.

Dacă sentința din 5 mai este menținută definitiv în forma actuală, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor trebui să facă demersurile necesare pentru alocarea fondurilor și plata drepturilor salariale restante, în termenul stabilit de instanță.

Dacă recursul este admis, obligațiile impuse în primă instanță pot fi modificate sau înlăturate.

Miza depășește însă plata celor aproximativ 5 miliarde de lei: procesul poate clarifica și până unde poate merge controlul instanțelor atunci când executarea unor hotărâri judecătorești presupune alocări suplimentare din bugetul statului.