Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

În ce condiții poți primi 15.000 de euro pentru eficientizarea energetică a locuinței. Ghidul, publicat în Monitorul Oficial

Publicat

Persoanele care doresc să-și îmbunătățească locuințele din punct de vedere energetic vor putea primi până spre 70.000 de lei din partea statului, printr-un nou program concretizat de Ministerul Mediului.

„Programul privind efectuarea de lucrări destinate creșterii eficienței energetice în locuințe unifamiliale, beneficiari persoane fizice”. Documentele destinate programului denumit ”Casa eficientă energetic”, inclusiv Ghidul de finațare au fost publicate în Monitorul Oficial.

Banii de  la stat pot fi folosiți pentru achiziționarea de panouri solare termice, cazane cu condensare, pompe de căldură, ferestre izolante ori surse de iluminat cu LED.

În cadrul programului, se acordă o finanţare nerambursabilă cuprinsă între 40.000 de lei şi 70.000 de lei, pentru fiecare proiect, suma fiind acordată în funcţie de procentul cu care, în urma îmbunătăţirilor aduse imobilului, a crescut eficienţa energetică a clădirii.

„Finanţarea nerambursabilă se acordă pentru creşterea cu cel puţin a unei clase energetice faţă de nivelul prezentat în cererea de finanţare, precum şi în funcţie de încadrarea tuturor indicatorilor în pragurile de finanţare descrise mai jos, fără a depăşi 60% din costul total de investiţie pentru implementarea măsurilor de creştere a performanţei energetice a clădirii”, se arată în Ghidul programului.

Cheltuieli eligibile în cadrul programului

(1) Sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:

a) cheltuielile cu lucrările de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii privind:

• înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, cu tâmplărie termoizolantă;

• izolarea termică a elementelor de construcţie exterioare opace (pereţi exteriori, terase, învelitoarea şarpantei şi alte elemente similare);

• izolarea termică a planşeului peste sol şi/sau peste ultimul nivel al clădirii;

b) cheltuielile cu lucrările de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de încălzire şi de preparare şi utilizare a apei calde de consum:

• cazane cu condensare; pompe de căldură, cu excepţia aparatelor de tip aer-aer (aparate de aer condiţionat);

• panouri solare termice;

• izolarea termică a conductelor de distribuţie şi a unităţilor de acumulare;

• dotarea cu dispozitive de reglare pentru încalzirea şi preparea apei calde de consum;

• înlocuirea, reablitarea componentelor instalaţiei interioare (corpuri de încălzire, conducte, robinete, boilere, schimbătoare de căldură şi alte elemente similare din componenţa instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de consum);

c) cheltuielile pentru achiziţionarea şi montarea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperare a căldurii (eficienţa minimă de recuperare a căldurii 75%);

d) cheltuielile cu lucrările de reabilitare/modernizare a sistemului de iluminat aferent clădirii:

• înlocuirea corpurilor şi/sau surselor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri/surse cu tehnologie LED;

• utilizarea senzorilor de mişcare/prezenţă, acolo unde aceştia se impun pentru economia de energie (poduri, mansarde, debarale) şi dispozitive pentru reglarea nivelului de iluminat;

• programatoare orare pentru comanda instalaţiilor de încălzire şi răcire;

e) cheltuielile aferente implementării de elemente de tâmplărie cu vitraj cu control solar sau sisteme de umbrire exterioară (obloane, jaluzele etc.) cu reglare manuală sau cu reglare automată inteligentă;

f) cheltuieli aferente altor intervenţii ocazionate de implementarea măsurilor menţionate la lit. a)-e):

• creşterea etanşeităţii la aer a anvelopei clădirii şi la montarea tâmplăriei termoizolante;

• asigurarea continuităţii stratului etanş la nivelul îmbinărilor sau străpungerilor în anvelopa clădirii;

• repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei, respectiv a sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice la nivelul învelitoarei tip şarpantă;

• demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa clădirii, precum şi montarea/remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie;

• refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie;

• repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura clădirii;

g) manopera şi profitul, inclusiv TVA aferentă

h) cheltuielile pentru elaborarea certificatului de performanţă energetică şi efectuarea auditului energetic înainte de intervenţie, elaborarea certificatului de performanţă energetică şi elaborarea raportului de implementare după intervenţie;

Autoritatea decontează pentru toate aceste cheltuieli până la 1.500 lei;

(2) Cheltuielile indirecte şi TVA aferentă acestora, cheltuielile pentru activităţile realizate în regie proprie, precum şi toate cheltuielile care nu se regăsesc la alin. (1), nu sunt eligibile.
(3) Sunt considerate cheltuieli eligibile doar cheltuielile efectuate după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia cheltuielilor cu obţinerea certificatului de performanţă energetică şi cu auditul energetic, efectuate înainte de intervenţie.

(4) Cheltuielile efectuate pentru achiziţia de echipamente, aparate electronice, corpuri de iluminat sunt eligibile dacă produsele achiziţionate sunt noi.

Cine poate beneficia

Este considerat eligibil solicitantul care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este persoană fizică cu domiciliul în România;

b) este proprietar/coproprietar al imobilului – construcţie pentru care solicită finanţare, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în cazul în care sistemul de producere a energiei regenerabile se amplasează pe una dintre anexele care deservesc imobilul construcţie, solicitantul este proprietar/coproprietar al acesteia, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în situaţia în care sistemul se amplasează pe teren, solicitantul trebuie să fie proprietar/coproprietar/să deţină un drept de folosinţă asupra imobilului-teren, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară;

c) are acordul tuturor coproprietarilor cu privire la implementarea proiectului, astfel cum rezultă din cererea de finanţare, în situaţia în care imobilul pe care se implementează proiectul este deţinut în coproprietate;

d) imobilul pe care se implementează proiectul nu este afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice, cu excepţia cazului în care este afectat de o ipotecă imobiliară; nu face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică;

e) solicitantul şi coproprietarii pot depune o singură cerere de finanţare în cadrul programului pentru un imobil identificat cu număr cadastral; în cazul în care există mai mulţi coproprietari asupra imobilului pentru care se solicită finanţare, cererea de finanţare va fi depusă doar de către unul dintre aceştia;

f) nu are obligaţii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, conform legislaţiei naţionale în vigoare, la momentul depunerii dosarului de finanţare;

g) îşi dă acordul cu privire la prelucrarea de către Autoritate a tuturor datelor şi informaţiilor furnizate, precum şi cu privire la transmiterea acestora către terţe instituţii sau persoane juridice în vederea verificării îndeplinirii tuturor obligaţiilor şi clauzelor prevăzute în ghid sau în scopul elaborării de situaţii şi statistici;

h) nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Nu este eligibil solicitantul care deţine în proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele părţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală.

Programul Casa eficientă Energetic se alătură altor două programe lansate în trecut de Ministerul Mediului,  Casa Verde și Casa Verde Plus.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Transport agabaritic pe autostrada A1 miercuri, zona Sebeș. Şoferii sunt avertizaţi să circule cu atenţie

Publicat

Un transport agabaritic tranzitează miercuri, 6 iulie, autostrada A1, zona Sebeș.

Centrul InfoTrafic din Inspectoratul General al Poliției Române anunță că miercuri, de la ora 20.00, un transport agabaritic se va deplasa pe traseul: PTF Nădlac  – A1  – Arad  – DN7 – Ilia  – A1 –Sibiu –DN7 Râmnicu Vâlcea  – DN64 Găneasa – DN65  – A1  – DNCB  – A3 –  DN1 – Păulești.

Transportul  este format dintr-un camion cu lățimea de 3,5 metri, lungimea de 50 metri și greutatea de 138,5 tone.

Transportul  va fi însoțit pe traseele precizate de echipaje ale poliției rutiere.

sursa foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

OFICIAL: Noutățile anului școlar 2022-2023. Cum se încheie mediile, câte note vor avea elevii, reguli pentru corigenți și absențe

Publicat

În anul școlar 2022-2023, la fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, scrie în noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), ce intră în vigoare de la 1 septembrie.

Noul an școlar va fi organizat pe module de cursuri și vacanțe scurte, în loc de semestre.

De asemenea, numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de profesor, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul cadru.

La fiecare disciplină, numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore.

Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două, se mai arată în regulament.

Anul școlar 2022-2023: Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare – ROFUIP

Potrivit ROFUIP,  evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.

La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

  • a) evaluări orale
  • b) teste, lucrări scrise
  • c) experimente şi activităţi practice
  • d) referate
  • e) proiecte
  • f) probe practice
  • g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei /inspectoratele şcolare.

În învăţământul primar, la clasele I – IV, în cel secundar şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an școlar.

Testele de evaluare și subiectele de examen de orice tip se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a curriculumului naţional.

Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

  • a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare
  • b) calificative la clasele I – IV şi în învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau associate
  • c) note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi în învăţământul postliceal.

Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/ data”, respectiv „Nota/data” sau în catalogul electronic, în cazul unităților-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării și arhivării acestuia la sfârșitul anului școlar prin compartimentul secretariat.

Prin excepție, la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării sunt consemnate în caietul de observaţii, iar pentru clasa pregătitoare în raportul anual de evaluare.

Pentru frauda constatată la evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul examenelor/ concursurilor organizate la nivelul unităţii de învăţământ, conform prezentului regulament, se acordă nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.

Elevii vor beneficia pe parcursul unui an școlar de cel puțin un plan individualizat de învățare, elaborat în urma evaluărilor susținute și după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic, care va fi folosit pentru consolidarea cunoștințelor, pentru întreprinderea unor acțiuni de învățare remedială și pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare.

Pentru nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu părinţii sau reprezentanţii legali.

Calificativele/Notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor şi se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.

În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se pot comunica şi în limba de predare de către cadrul didactic.

Câte note vor primi elevii

Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul cadru. La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ, se arată în Regulament.

În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore.

Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul de calificative/note prevăzut anterior, ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele trei săptămâni ale anului școlar.

Cum se încheie situația școlară

La sfârşitul anului școlar, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/ profesorul diriginte consultă:

  • consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportamentul elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.
  • consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.

La fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

Mediile se consemnează în catalog cu cerneală roşie.

În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării modulului.

Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, prin rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele şi de la purtare.

La clasele I – IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

Pentru aceste clase, calificativul pe disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul anului școlar, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii:

  • a) progresul sau regresul elevului;
  • b) raportul efort-performanţă realizată;
  • c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
  • d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.

Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către învăţători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.

În învăţământul secundar inferior, secundar superior şi postliceal, mediile anuale pe disciplină/ modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.

Elevii scutiți de efort fizic trebuie să fie prezenți la orele de educație fizică

Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în anul în care sunt scutiţi medical.

Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în anul şcolar”, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.

Elevii scutiţi medical nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.

Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice care vor avea în vedere recomandările medicale, de exemplu: arbitraj, cronometrare, măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.

Mediile minime pentru promovarea anului școlar

Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5 /calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală 6 / calificativul „Suficient”.

Elevii liceelor pedagogice, ai liceelor teologice şi ai liceelor militare care obţin la purtare media anuală mai mică de 8 nu mai pot continua studiile la aceste profiluri. Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/licee cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

Elevii de la clasele cu profil artistic sau sportiv trebuie să obţină media cel puţin 6 la disciplina principală de specialitate, pentru aceste profiluri/specializări.

Elevii de la clasele cu specializările muzică, coregrafie și arta actorului trebuie să obţină cel puţin nota 6 pentru specializarea respectivă/la examenul de sfârşit de an şcolar.

Elevii de la clasele cu specializările arte vizuale, arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale trebuie să obţină la toate disciplinele practice de specialitate media anuală cel puţin 6.

Elevii de la clasele cu profil pedagogic trebuie să obţină la sfârşitul anului şcolar medii anuale de cel puţin 6 la disciplinele limba şi literatura română/limba şi literatura maternă, matematică/ aritmetică şi la disciplinele pedagogice de profil.

Elevii care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/specializări, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

Elevi amânați – procedura

Sunt declaraţi amânaţi elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:

  • a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un an școlar la disciplinele/modulele respective și nu au numărul minim de calificative/note prevăzut de prezentul regulament
  • b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată
  • c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei
  • d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări; e) nu au un număr suficient de calificative/note, necesar pentru încheierea mediei/mediilor, sau nu au calificativele/mediile anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în catalog de către cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare.

Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie.

Elevii amânaţi care nu promovează la una sau două discipline/ module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi amânaţi din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I, care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.

Elevi corigenți – procedura

Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin calificativul „Insuficient”/medii anuale sub 5,00 la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de studiu.

În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:

  • a) elevii care obţin medii sub 5 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate
  • b) elevii care obţin medii sub 5 la cel mult două module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două module.

Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei.

Pentru elevii corigenţi menţionaţi la lit. a) se organizează şi o sesiune specială de examene de corigenţă, în ultima săptămână de cursuri a anului şcolar. Media fiecărui modul, obţinută în cadrul sesiunii speciale de corigenţă, este şi media anuală a modulului.

Elevi repetenți – reguli și excepții

Sunt declaraţi repetenţi:

  • a) elevii care au obţinut calificativul „Insuficient”/medii anuale sub 5 la mai mult de două discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi elevilor care nu au promovat examenele de corigenţă în sesiunea specială
  • b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual „Insuficient”/media anuală mai mică de 6
  • c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau, după caz, la sesiunea specială prevăzută la art. 119 alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate disciplinele/ modulele la care se află în situaţie de corigenţă
  • d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină/un modul
  • e) elevii exmatriculaţi din învățământul postliceal, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de învăţământ”.

La sfârşitul clasei pregătitoare şi al clasei I elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi.

Elevii care, pe parcursul anului şcolar, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare, rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar următor, într-un program de remediere/recuperare şcolară, realizat de un învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul primar împreună cu un specialist de la centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.

Elevii declaraţi repetenţi se înscriu, la cerere, în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la o altă unitate de învăţământ.

Pentru elevii din învăţământul secundar superior şi din învăţământul postliceal declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată.

În ciclul superior al liceului şi în învăţământul postliceal cu frecvenţă, elevii se pot afla în situaţia de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.

Continuarea studiilor de către elevii din ciclul superior al liceului sau din învăţământul postliceal care repetă a doua oară un an şcolar sau care se află în stare de repetenţie pentru a treia oară se poate realiza în învăţământul cu frecvenţă redusă.

După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în cazuri justificate, o singură dată pe an şcolar. Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unităţii de învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.

Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform programei şcolare. Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.

Disciplinele/Modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al specializării/calificării profesionale a clasei la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare clasă/an de studiu.

Notele obţinute la examenele de diferenţă din curriculumul diferenţiat se consemnează în registrul matricol, fără a fi luate în calcul pentru media anuală a elevului pentru fiecare an de studiu încheiat.

Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia şcolii.

În cazul elevilor transferaţi în timpul anului școlar, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă.

În cazul transferului elevilor corigenţi la cel mult două discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării/calificării profesionale, şi care nu vor mai studia la unitatea de învăţământ primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susţine doar examenele de diferenţă. Prevederea se aplică şi în cazul elevilor declaraţi amânaţi.

Învățământul obligatoriu, până la 18 ani. Ce se întâmplă cu cei peste această vârstă

Frecventarea învățământul obligatoriu poate înceta la forma cu frecvență la 18 ani.

Persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, şi la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau la forma cu frecvenţă redusă.

Persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani, precum şi persoanele care au depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au finalizat învăţământul secundar inferior pot continua studiile, la solicitarea acestora, şi în programul „A doua şansă”, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

Alte noutăți pentru anul școlar 2022-2023

Ministerul Educației a anunțat marți că a fost aprobat noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP)

Comparativ cu actualul regulament (în vigoare până la data de 31 august 2022), elementele de noutate incluse în noul act normativ constau în:

  • 1. Compatibilizarea prevederilor ROFUIP cu structura anului școlar.
  • 2. Reglementarea utilizării catalogului electronic, pentru început, în unități-pilot.
  • 3. Numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, este stabilit de către cadrul didactic, în funcție de numărul unităților de învățare și de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru. La fiecare disciplină numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.
  • 4. Modul de încheiere a situațiilor școlare: la fiecare disciplină se încheie anual o singură medie, calculată ca medie aritmetică din numărul de note acordate pe parcursul anului școlar.
  • 5. Includerea unor reglementări privind nivelul antepreșcolar (creșe).
  • 6. Compatibilizarea modului de organizare și funcționare a consiliilor de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar cu legislația primară.
  • 7. Creșterea relevanței formării continue a personalului didactic prin definirea comisiei pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, precizându-se atribuțiile specifice.
  • 8. Precizări privind realizarea transferurilor elevilor.
  • 9. Eliminarea dispozițiilor referitoare la exmatricularea elevilor, având în vedere faptul că dreptul la educație este de ordin constituțional. Prin urmare, măsura exmatriculării va fi posibilă numai pentru învățământul postliceal, care nu are caracter obligatoriu.
  • 10. Eliminarea oricărei dispoziții/trimiteri care dă posibilitatea colectării de fonduri bănești de la părinții elevilor.

Prevederile noului ROFUIP vor intra în vigoare începând cu data de 1 septembrie 2022.

Structura anului școlar 2022-2023: cursuri și vacanțe

Anul școlar 2022—2023 începe la data de 1 septembrie 2022, se încheie la data de 31 august 2023 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri.

Cursurile anului școlar 2022—2023 încep la data de 5 septembrie 2022.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023.

Anul școlar 2022-2023 – calendar

  • cursuri – de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
  • vacanţă – de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022
  • cursuri – de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
  • vacanţă – de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023
  • cursuri – de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 17 februarie 2023 (în Alba)
  • vacanţă – o săptămână: de luni, 20 februarie până vineri, 24 februarie, în Alba (la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în perioada 6 – 26 februarie 2023)

Vacanță în perioada 6-10 februarie: Ilfov, Suceava

Vacanță în perioada 13-17 februarie: Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova.

Vacanță în 20-24 februarie: Alba, Sibiu. Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.

  • cursuri – de luni, 27 februarie 2023 în Alba (la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, după caz), până joi, 6 aprilie 2023
  • vacanţă – de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023
  • cursuri – de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
  • vacanţă – de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

În ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/ de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri, se arată în ordin.

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).

Prin excepţie, la clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, din învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde” se organizează activităţi de instruire practică.

sursă: edu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Petre Daea va fi noul ministru al Agriculturii. A fost votat în unanimitate de comitetul național al PSD

Publicat

petre daea

Petre Daea a fost ales în unanimitate, de comitetul PSD, pentru a prelua portofoliul de ministru pe care l-a deținut și în trecut, în guvernul Dăncilă. 

Marți, 6 iulie, comitetul național PSD a decis ca Petre Daea să fie propunerea partidului pentru a prelua funcția de ministru, după demisia lui Adrian Chesnoiu.

Decizia PSD de a-l propune din nou pe Petre Daea la ministerul Agriculturii este un compromis făcut între taberele din partid. Postul de ministru al Agriculturii ar fi revenit organizației PSD Olt, controlată de secretarul general Paul Stănescu, organizație care l-a propus și pe Adrian Chesnoiu.

Stănescu și-ar fi dorit ca partidul să îl propună acum pe Florin Ionuț Barbu, deputat PSD de Olt și președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. De partea cealaltă, tabăra Ciolacu l-ar fi vrut pe Daniel Butănoiu, secretar de stat în minister, au declarat pentru digi24.ro, mai multe surse politice.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rețetă de șpagă, perfecționată de 20 de polițiști rutieri din Sibiu. Cum ajungeau șoferii să dea mită pentru a fi iertați

Publicat

politia rutiera

Timp de aproape zece luni, perioada în care au fost supravegheați, 20 de polițiști rutieri din Sibiu, au pus în practică o adevărată rețetă, prin care cereau și luau șpagă de la șoferi. 

Metoda era atât de bine pusă în practică, încât procurorii din Sibiu au reușit să structureze pe etape, toată modalitatea prin care polițiștii rutieri acționau. 

De la intimidarea șoferilor cu aparatura din dotare și până la modalitatea în care banii ajungeau efectiv la polițiști, procurorii au detaliat toată rețeta, într-un comunicat de presă, prin care au anunțat trimiterea în judecată a celor 20 de polițiști. 

Potrivit procurorilor, în dosarul penal cu nr. 192/P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi în legătură cu serviciul de către mai mulţi agenţi de poliţie rutieră din cadrul I.P.J. Sibiu – Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Naţionale şi Europene, prin rechizitoriul din data de 06.07.2022 s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 20 de inculpaţi, toţi având calitatea de agenți de poliţie, pentru săvârşirea, în perioada februarie 2020 – noiembrie 2020, a unui număr total de 191 de infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

Cum acționau polițiștii

La finalizarea anchetei penale s-a concluzionat că agenţii rutieri trimişi în judecată, au dezvoltat şi au aplicat  preponderent, două moduri de operare în privinţa săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, care, în linii generale, respectau următoarele etape:

I. La momentul în care agenții de poliție rutieră aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, utilizând autospecialele MAI, se hotărau să nu constatate abateri la regimul rutier în schimbul primirii unor foloase necuvenite;

Porneau aparatura din dotare

– etapa  de preconstituire a situației premise pentru comiterea faptelor de corupție, în care se pornea aparatura radar din dotarea autovehiculelor MAI, astfel încât putea fi observată abaterea de la regimul rutier comisă de participanții la trafic, fără însă a acționa butonul de înregistrare a aparaturii radar.

În acest context, polițiștii rutieri observau că un anumit participant la trafic a săvârșit o abatere contravențională, dar care însă nu era înregistrată pe suport optic (n.n. memoria aparaturii radar), polițistul creându-și astfel posibilitatea de „a-l ierta” pe șoferul contravenient, fără a fi sesizabilă această iertare în urma verificărilor superiorilor.

Legitimarea

– etapa procedurii de legitimare, în care se  purta discuții cu acele persoane pentru a se putea concluzia asupra „siguranței” în privința săvârșirii unor fapte de corupție, polițistul îl „descosea” pe potențialul mituitor cu scopul de a se convinge că avea să fie păstrată confidențialitatea asupra actelor de corupție

”Sperietura”

– etapa „sperierii” sau a vulnerabilizării potențialului mituitor în care îi comunica faptul că ar fi fost înregistrat cu aparatura radar (n.n. înregistrare care în realitate nu exista) comițând, de regulă, o abatere contravențională gravă care ar atrage aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale, avertismentul sau amenda contravențională, și măsura complementară a reținerii permisului de conducere, realizând astfel timorarea contravenientului.

Scopul determinat, era de a i se inocula pretinsului contravenient ideea că urmează a suferi rigorile legii, urmând a-i fi suspendată exercitarea dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice (n.n. această măsură complementară era apreciată de către covârșitoarea majoritate a contravenienților drept cea mai aspră sancțiune), context în care, în multe situații, pentru a scăpa de sancțiune, cel oprit în trafic lua decizia de a recurge la comiterea unei fapte de dare de mită în raport de polițistul rutier.

Momentul în care cereau și primeau șpaga

– etapa consumării faptelor de corupție în forma primirii și respectiv remiterii mitei, în care agenții  de poliție se deplasau la potențialul mituitor având asupra lor clip-boardul în care se afla topul cu procese-verbale tipizate, care avea ca unic scop disimularea sumelor de bani primite cu titlu de mită.

Mituitorul executa activitatea de remitere a mitei, fie prin punerea mitei în mod disimulat în interiorul actului anterior restituit de polițist, fie prin așezarea sumei de bani date cu titlu de mită în interiorul clip-boardului aflat în mâinile polițistului, acesta din urmă închizând imediat coperțile acestui obiect.

–  etapa în care polițistul, lăsând impresia unui favor realizat mituitorului prin neluarea măsurilor legale, îi permitea pretinsului contravenient părăsirea acelui loc fără a dispune măsurile legale, situație în care ambii participanți la comiterea faptelor de corupție erau mulțumiți, respectiv agentul rutier era mulțumit de foloasele necuvenite obținute.

Neexistând o înregistrare a abaterii la regimul rutier stocată în memoria aparaturii radar, era foarte puțin probabilă descoperirea faptei, în timp ce mituitorul, având falsa reprezentare că s-ar fi putut dispune măsuri sancționatorii față de acesta, era satisfăcut de împrejurarea că nu i s-au aplicat măsurile legale, astfel încât era foarte scăzut riscul de a denunța faptele de corupție la care a fost părtaș.

Cum faceau împărțirea la bani

–  etapa în care  după plecarea mituitorului, în habitaclul autospecialei MAI sau în exteriorul acestei, polițistul care a primit efectiv mita de la pretinsul contravenient proceda, de regulă, la împărțirea acesteia cu colegul său de echipaj.

II. În ipoteza în care din diverse motive era înregistrată abaterea de la regimul legal de viteză, încât era necesară întocmirea actului de sancționare contravențională, agenții rutieri au adaptat modul de operare anterior descris, cu mențiunea că, în cadrul etapei de speriere sau timorare a șoferului, aceștia denaturau adevărul, comunicându-i potențialului mituitor o viteză de deplasare superioară celei constatate de aparatura radar care ar agrava răspunderea contravențională, dându-i-se de înțeles șoferului că i se va reține permisul de conducere.

În final, de cele mai multe ori, acel șofer prelua inițiativa la corupție și îl mituia pe agentul rutier, care apoi proceda la întocmirea actelor de sancționare având în vedere viteza reală constatată de radar, spunându-i-se apoi mituitorului că i s-ar fi efectuat un favor prin stabilirea unei viteze inferioare, cu consecința nereținerii permisului de conducere.

Referitor la faptele de abuz în serviciu reținute în sarcina unor inculpați, se impune a se preciza că acestea au fost comise prin neluarea măsurilor legale în cadrul punerii în executare a unor etape ale modului de operare adoptat în privința faptelor de corupție, care însă nu s-au consumat ca urmare a renunțării de către polițiști la rezoluția infracțională inițială de a obține foloase necuvenite.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax