Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

În ce condiții poți primi 15.000 de euro pentru eficientizarea energetică a locuinței. Ghidul, publicat în Monitorul Oficial


Publicat

Persoanele care doresc să-și îmbunătățească locuințele din punct de vedere energetic vor putea primi până spre 70.000 de lei din partea statului, printr-un nou program concretizat de Ministerul Mediului.

„Programul privind efectuarea de lucrări destinate creșterii eficienței energetice în locuințe unifamiliale, beneficiari persoane fizice”. Documentele destinate programului denumit ”Casa eficientă energetic”, inclusiv Ghidul de finațare au fost publicate în Monitorul Oficial.

Banii de  la stat pot fi folosiți pentru achiziționarea de panouri solare termice, cazane cu condensare, pompe de căldură, ferestre izolante ori surse de iluminat cu LED.

În cadrul programului, se acordă o finanţare nerambursabilă cuprinsă între 40.000 de lei şi 70.000 de lei, pentru fiecare proiect, suma fiind acordată în funcţie de procentul cu care, în urma îmbunătăţirilor aduse imobilului, a crescut eficienţa energetică a clădirii.

„Finanţarea nerambursabilă se acordă pentru creşterea cu cel puţin a unei clase energetice faţă de nivelul prezentat în cererea de finanţare, precum şi în funcţie de încadrarea tuturor indicatorilor în pragurile de finanţare descrise mai jos, fără a depăşi 60% din costul total de investiţie pentru implementarea măsurilor de creştere a performanţei energetice a clădirii”, se arată în Ghidul programului.

Cheltuieli eligibile în cadrul programului

(1) Sunt considerate cheltuieli eligibile următoarele:

a) cheltuielile cu lucrările de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii privind:

• înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, cu tâmplărie termoizolantă;

• izolarea termică a elementelor de construcţie exterioare opace (pereţi exteriori, terase, învelitoarea şarpantei şi alte elemente similare);

• izolarea termică a planşeului peste sol şi/sau peste ultimul nivel al clădirii;

b) cheltuielile cu lucrările de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de încălzire şi de preparare şi utilizare a apei calde de consum:

• cazane cu condensare; pompe de căldură, cu excepţia aparatelor de tip aer-aer (aparate de aer condiţionat);

• panouri solare termice;

• izolarea termică a conductelor de distribuţie şi a unităţilor de acumulare;

• dotarea cu dispozitive de reglare pentru încalzirea şi preparea apei calde de consum;

• înlocuirea, reablitarea componentelor instalaţiei interioare (corpuri de încălzire, conducte, robinete, boilere, schimbătoare de căldură şi alte elemente similare din componenţa instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de consum);

c) cheltuielile pentru achiziţionarea şi montarea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperare a căldurii (eficienţa minimă de recuperare a căldurii 75%);

d) cheltuielile cu lucrările de reabilitare/modernizare a sistemului de iluminat aferent clădirii:

• înlocuirea corpurilor şi/sau surselor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri/surse cu tehnologie LED;

• utilizarea senzorilor de mişcare/prezenţă, acolo unde aceştia se impun pentru economia de energie (poduri, mansarde, debarale) şi dispozitive pentru reglarea nivelului de iluminat;

• programatoare orare pentru comanda instalaţiilor de încălzire şi răcire;

e) cheltuielile aferente implementării de elemente de tâmplărie cu vitraj cu control solar sau sisteme de umbrire exterioară (obloane, jaluzele etc.) cu reglare manuală sau cu reglare automată inteligentă;

f) cheltuieli aferente altor intervenţii ocazionate de implementarea măsurilor menţionate la lit. a)-e):

• creşterea etanşeităţii la aer a anvelopei clădirii şi la montarea tâmplăriei termoizolante;

• asigurarea continuităţii stratului etanş la nivelul îmbinărilor sau străpungerilor în anvelopa clădirii;

• repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei, respectiv a sistemului de colectare şi evacuare a apelor meteorice la nivelul învelitoarei tip şarpantă;

• demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa clădirii, precum şi montarea/remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie;

• refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie;

• repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura clădirii;

g) manopera şi profitul, inclusiv TVA aferentă

h) cheltuielile pentru elaborarea certificatului de performanţă energetică şi efectuarea auditului energetic înainte de intervenţie, elaborarea certificatului de performanţă energetică şi elaborarea raportului de implementare după intervenţie;

Autoritatea decontează pentru toate aceste cheltuieli până la 1.500 lei;

(2) Cheltuielile indirecte şi TVA aferentă acestora, cheltuielile pentru activităţile realizate în regie proprie, precum şi toate cheltuielile care nu se regăsesc la alin. (1), nu sunt eligibile.
(3) Sunt considerate cheltuieli eligibile doar cheltuielile efectuate după semnarea contractului de finanţare, cu excepţia cheltuielilor cu obţinerea certificatului de performanţă energetică şi cu auditul energetic, efectuate înainte de intervenţie.

(4) Cheltuielile efectuate pentru achiziţia de echipamente, aparate electronice, corpuri de iluminat sunt eligibile dacă produsele achiziţionate sunt noi.

Cine poate beneficia

Este considerat eligibil solicitantul care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este persoană fizică cu domiciliul în România;

b) este proprietar/coproprietar al imobilului – construcţie pentru care solicită finanţare, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în cazul în care sistemul de producere a energiei regenerabile se amplasează pe una dintre anexele care deservesc imobilul construcţie, solicitantul este proprietar/coproprietar al acesteia, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară; în situaţia în care sistemul se amplasează pe teren, solicitantul trebuie să fie proprietar/coproprietar/să deţină un drept de folosinţă asupra imobilului-teren, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară;

c) are acordul tuturor coproprietarilor cu privire la implementarea proiectului, astfel cum rezultă din cererea de finanţare, în situaţia în care imobilul pe care se implementează proiectul este deţinut în coproprietate;

d) imobilul pe care se implementează proiectul nu este afectat de sarcini în favoarea unei persoane juridice sau a unei entităţi care desfăşoară activităţi economice, cu excepţia cazului în care este afectat de o ipotecă imobiliară; nu face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun sau al unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică;

e) solicitantul şi coproprietarii pot depune o singură cerere de finanţare în cadrul programului pentru un imobil identificat cu număr cadastral; în cazul în care există mai mulţi coproprietari asupra imobilului pentru care se solicită finanţare, cererea de finanţare va fi depusă doar de către unul dintre aceştia;

f) nu are obligaţii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, conform legislaţiei naţionale în vigoare, la momentul depunerii dosarului de finanţare;

g) îşi dă acordul cu privire la prelucrarea de către Autoritate a tuturor datelor şi informaţiilor furnizate, precum şi cu privire la transmiterea acestora către terţe instituţii sau persoane juridice în vederea verificării îndeplinirii tuturor obligaţiilor şi clauzelor prevăzute în ghid sau în scopul elaborării de situaţii şi statistici;

h) nu a fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Nu este eligibil solicitantul care deţine în proprietate un imobil format din teren cu una sau mai multe construcţii, dintre care unele părţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală.

Programul Casa eficientă Energetic se alătură altor două programe lansate în trecut de Ministerul Mediului,  Casa Verde și Casa Verde Plus.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Uniforma, obligatorie în școli. Senatul a aprobat propunerea legislativă și a stabilit suma pe care o vor primi părinții

Publicat

Propunerea legislativă ce prevede ca uniforma să devină obligatorie în școli, a fost aprobată marți de Senat, cu 87 de voturi pentru, 41 contra și nicio abținere. Elevii din învăţământul general obligatoriu de stat ar urma să primească câte 350 de lei anual pentru uniforma stabilită de şcolile unde învaţă.

”Pentru acoperirea costurilor uniformelor şcolare se acordă o sumă de 350 de lei/ an şcolar pentru fiecare elev, sumă care se atribuie în cote egale în fiecare semestru. Fondurile necesare pentru aplicarea prezentei legi se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării”, potrivit unui amendament al senatorului PSD Ecaterina Andronescu, scrie Agerpres.

Propunerea legislativă urmează să fie votată și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în procedură de urgență. Dacă va trece și de Camera Deputaților, uniforma ar deveni obligatorie începând cu anul școlar 2021-2022.

În Legea 35/2007 se prevede că unitățile de învăţământ îşi pot stabili pentru elevii lor cel puțin un semn distinctiv – ecuson, uniformă, eșarfă sau alte asemenea.

Uniforma școlară va fi obligatorie pentru toți elevii, din anul școlar 2020-2021, prevede un nou proiect de lege. Introducerea uniformei ar creste siguranța elevilor în scoli, considera inițiatorii proiectului. Aceștia propun ca părinții sa primească anual 350 de lei de la stat pentru cumpărarea uniformei.

Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, stabilesc pentru elevii unităţii de învăţământ respective cel puţin un semn distinctiv cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau alte asemenea”, este specificat în raportul de adoptare al proiectului depus de senatorul PSD Liviu-Marian Pop.

„Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, pot stabili modelul uniformei şcolare pentru elevii unităţii de învăţământ respective din învăţământul general obligatoriu de stat.

Dacă acest proiect de lege va trece și de Camera deputaților, Legea Educatiei se va modifica astfel:

„Lege pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ

Art. I — Articolul 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 5 — (1) Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților și cu consultarea reprezentanților elevilor, stabilesc modelul uniformei școlare pentru elevii unității de învățământ respective din învățământul general obligatoriu de stat.

(2) Pentru acoperirea costurilor uniformelor școlare, se acordă o suma de 350 de lei/anul școlar pentru fiecare elev, suma care se atribuie în cote egale în fiecare semestru.

(3) Fondurile necesare pentru aplicarea prezenței legi se asigura din bugetul Ministerul Educației și Cercetării.

(4) Modelul uniformelor școlare se comunica inspectoratului județean de poliție și inspectoratului județean de jandarmi sau, după caz, Direcției Generale de Poliție a

Municipiului București și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București.”

Art. II — Prezența lege intră în vigoare începând cu anul școlar 2020 — 2021″, prevede documentul.

„În România, uniformele școlare au o tradiție neîntreruptă încă din secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Primele uniforme școlare de pe teritoriul României au apărut la Turnu Severin în 1897. Ulterior, prin reforma la scară largă a învățământului, implementată de Spiru Haret, obligativitatea purtării uniformelor școlare s-a extins la nivel național.

În perioada interbelică, purtarea uniformei școlare era un motiv de mândrie pentru elevii români, datorită sentimentului de apartenența la o comunitate prestigioasă de tineri studioși. Acestui sentiment i se răspundea, din partea societății, cu respect și admirație.

Ulterior, că efect al introducerii uniformelor școlare inspirate din modelul sovietic, sentimentele de mândrie și de apartenența la o comunitate studioasă s-au degradat în timp, astfel că, la sfârșitul anilor 80, elevii aveau o atitudine ostilă față de uniformă și conformism.

În țară noastră nu au fost efectuate studii sociologice și pedagogice pe tema uniformelor școlare. De altfel, chestiunea nu a fost tratată științific în studii de specialitate pedagogică.

Studiile și sondajele finanțate și efectuate de-a lungul timpului în țările vest-europene și în Statele Unite ale Americii au pus în evidență cu predilecție avantajele purtării uniformei școlare, cu deosebire pentru elevii din clasele mici.

În acest sens, specialiștii în pedagogie școlară consideră că această ar diminua diferențele de statut economic și social și ar contribui la eliminarea situațiilor penibile în care copiii se simt frustrați de modul în care se îmbracă. Conform unui studiu american, 83% dintre profesorii chestionați consideră că o uniformă școlară bine aleasă poate preveni bullying-ul pe tema înfățișării sau a situației economice.

Un alt avantaj economic pentru părinți îl constituie faptul că cheltuielile legate de procurarea uniformei școlare au loc, de regulă, o dată pe an, astfel că părinții nu vor mai fi nevoiți să reînnoiască frecvent garderoba de școală a copiilor.

La această se adaugă faptul că este eliminat astfel stresul copiilor (dar și al părinților) de a decide zilnic cu ce să se îmbrace, precum și a tentației de a purta la școală o vestimentație excentrică, din tendința specifică vârstei de a epata în față colegilor sau de a se impune în față acestora.

Profesorii apreciază că portul uniformei școlare contribuie la disciplinarea elevilor și la creșterea capacității de concentrare a acestora”, este menționat în expunerea de motive a proiectului de lege.

În prezent, uniformă școlară pentru elevi nu este obligatorie prin lege, însă fiecare unitate de învățământ poate impune purtarea ei prin includerea acestei prevederi în regulamentul școlar. Totuși, elevii nu pot fi privați de dreptul la educație, astfel că interzicerea intrării în școală fără purtarea uniformei le-ar încalcă acest drept.

Pentru că elevii să poarte uniformă din septembrie 2020 proiectul de lege va fi adoptat și de camera deputaților și promulgat de președinte.

surse: portalinvatamant.ro, adevarul.ro ( foto)

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România a cerut 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Cine vor fi primii beneficiari și pe ce criterii vor fi selectați

Publicat

România a cerut 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pentru a acoperi „măcar jumătate din populație, cu referire specială pentru tot ce înseamnă vârstele extreme, personal medical direct implicat și pentru tot ce înseamnă comorbidități și patologii conexe în cadrul infecției cu coronavirus”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Un vaccin anti-coronavirus ar putea să fi gata în prima jumătate a anului viitor, iar în a doua jumătate a anului acesta să fie disponibil pentru populație, a anunțat Tătaru.

„Noi la nivelul UE, a Comisiei Europene, avem discuții cu tot ce înseamă firmă care în acest moment se află într-un studiu, fază 1 sau fază 2, pentru acele vaccinuri împotriva COVID-19. În măsura în care vom avea rezultate patentate vă vom ține la curent. Din ce știu eu, până la finalul anului vom avea și o fază trei, iar în primul trimestru al anului viitor vom avea pe piață și aceste vaccinuri anti-COVID, rămânând ca din a doua jumătate a anului viitor să-l avem în masa mare a populației”, a declarat sursa citată/.

Ministrul Sănătății a anunțat că România a cerut 10 milioane de doze pentru a acoperi „măcar jumătate din populație, cu referire specială pentru tot ce înseamnă vârstele extreme, personal medical direct implicat și pentru tot ce înseamnă comorbidități și patologii conexe în cadrul infecției cu coronavirus. Surplusul vrem să-l facem efectiv în măsura evoluției pentru tot ce înseamnă patologie coexistentă în a preveni infecția cu coronavirus”

Referindu-se la tratamentul cu Remdesivir, Nelu Tătaru a spus că prima tranşă este de 7.000 de doze.

„În acest moment, noi avem o primă tranşă în care au venit aproape 7.000 de doze, urmează în septembrie să ne mai vină 10.000 de doze, iar în octombrie să ne mai vină şi restul de 8.000 de doze până la 25.000. Ele sunt necesarul pentru 4.000 de pacienţi cu tratamentul standard de 5 zile”, a arătat ministrul.

Potrivit acestuia, 6% din persoanele infectate cu noul coronavirus au vârste mai mici de 19 ani.

„La evaluările noastre, ce am putut vedea per total, 6% din numărul de cazuri sunt la pacienţi sub 19 ani”, a mai spus Tătaru.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Două străzi din localitatea Vinerea, orașul Cugir, vor fi asfaltate și modernizate. Investiții de peste 3 milioane de lei

Publicat

Două străzi aflate în Vinerea, localitate componentă a orașului Cugir, în lungime totală de 1,48 km, vor fi asfaltate și modernizate printr-o investiție de peste 3 milioane de lei. 

Primăria Cugir a lansat luni, 10 august, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru modernizarea a două străzi din oraș, respectiv strada Zăvoiului și strada Morilor.

Valoarea totală estimată este de 3.092.596,48 de lei, fără TVA. 

Străzile propuse spre modernizare au o lungime totală de 1.482 de metri.

Denumire stradă / lot – lungime – lățime

– strada Zăvoiului – 173 de metri lungime – 4 metri lățime

– strada Morilor 1 – 518 de metri lungime – între 4 și 5,5 metri lățime

– strada Morilor 2 – 660 de metri lungime – 5,5 metri lățime

– strada Morilor 3 – 131 de metri lungime – 5,5 metri lățime

Potrivit documentației, sistemul rutier va fi un sistem rutier semirigid cu îmbrăcăminte din mixtura asfaltică:

– 4 cm strat de uzură BA16

– 6 cm strat de legătură

– 20 cm strat de fundație superior din balast stabilizat

– 35 cm strat de fundație inferior din balast

– 8 cm strat din nisip rol anticontaminant și izolator

Încadrarea părții carosabile se va realiza cu borduri prefabricate, cu dimensiunile secțiunii de 15 x 25cm, montate cu o gardă sau oglindă de 10 – 15cm pe o fundație din beton monolit. Lungimea totală a bordurilor de încadrare a părții carosabile este de 7.634 m.

La sistematizarea, proiectarea și realizarea trotuarelor se vor prevedea lucrările necesare pentru siguranța circulației și pentru dirijarea fluxurilor de pietoni. Structura constructivă a trotuarelor va fi alcatuită din: 6 cm dale de beton vibropresat, 5 cm nisip pilonat, 15 cm balast.

Accesele la proprietăți vor face legătura între partea carosabilă și portile imobilelor adiacente, vor avea o lățime medie de 4 m și vor fi încadrate de borduri de beton prefabricate de 10 x 15 cm pozate pe o fundație din beton monolit. Structura constructiva a acceselor va fi alcătuită din: 8 cm dale de beton vibropresat 5 cm nisip pilonat, 15 cm balast stabilizat, 20 cm balast.

Pe străzile unde distanța dintre fronturile construite permite deplasarea în plan a trotuarelor față de partea carosabilă, se vor amenaja zone verzi delimitate de borduri din beton de ciment 15 x 25 cm spre carosabilă respectiv 10 x 15 cm spre trotuare, pozate pe un strat de beton de ciment.

Sistemul de canalizare pluvială îngropată va fi alcătuit din rețea colectoare, cămine de vizitare și guri de scurgere.

Canalizația pentru rețeaua subterană pentru telecomunicații va fi realizată cu tuburi corugate de 90 și 110 mm. Lățimea șanțului este de maxim 0,45 m. Tubulatura va fi pozată conform planurilor de situatie la o adâncime de 70-80 cm, pe un pat de nisip de 10 cm. La distanțe nu mai mari de 100 m în linie dreaptă la schimbări de direcție sau intersecții s-au prevazut camine de tragere. Fiecare cămin de tragere este prevăzut cu electrod de împământare. Au fost prevăzute branșamente pentru fiecare imobil în parte, realizat din țeavă corugată cu diametrul de 50 mm.

Se vor reloca 11 stâlpi ai rețelei electrice pentru care se va întocmi documentația tehnică necesară inclusiv, executarea lucrărilor.

Potrivit caietului de sarcini, execuția va dura 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Cascadele uimitoare care curg „în sens invers”, filmate în Australia. Cum se produce fenomenul

Publicat

Foto: captură BBC

Rafalele puternice de vânt și ploile torențiale din statul australian New South Wales au produs un fenomen rar. Cascadele din Royal National Park au fost suprinse curgând „în sens invers”, scrie BBC.

Meteorologii spun că acest fenomen se produce când vântul bate puternic dinspre ocean și lovește stâncile, forțând apa să se deplaseze în sens invers.

Vântul a atins 74 km/oră în această zonă din Australia, iar furtunile și ploile torențiale s-au abătut asupra orașului Sydney și statului New South Wales în ultimele zile.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate