Kovesi: Din 4.200 de dosare înregistrate la DNA, doar 24 de cauze au fost deschise după sesizări de la SRI. Cât trebuie să confişte ANAF

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi seara că, din 4.200 de dosare înregistrate la DNA, 24 de cauze au fost deschise în acest an ca urmare a sesizărilor venite de la SRI și 204 ca urmare a celor venite de la structurile de informații și celelalte structuri ale MAI. De asemenea, a spus că procurorii se bazează foarte mult pe cetățeni, arătând că peste 87% din dosarele deschise în acest an sunt ca urmare a sesizărilor venite de la persoane fizice și juridice.

În altă ordine de idei, Kovesi susţine că suma care ar trebui să fie confiscată de ANAF în urma hotărârilor definitive pronunțate în dosarele instrumentate de DNA se ridică la 310 milioane de euro, însă în ultimele opt luni nu s-a făcut nimic pentru recuperarea acestor bani.

„Nu DNA este instituția care trebuie să confiște efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigație, obligația noastră este să identificăm banii și bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, le punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF-ului, Ministerului Finanțelor, atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă, iar ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare. Am semnalat la începutul anului că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată efectiv de stat este de 310 milioane de euro. (…) Această sumă ar putea duce la dublarea salariilor medicilor dacă ea ar fi recuperată efectiv. Noi, ca procurori, am indisponibilizat bunurile și valorile, ei trebuie doar să le execute. Nu s-a întâmplat nimic în aceste opt luni și mă întreb dacă procedura care se aplică persoanelor fizice care nu-și plătesc taxele sau impozitele nu poate fi aplicată și acestor persoane condamnate definitiv”, a declarat Kovesi, la Digi 24.

În opinia șefei DNA, instituțiile abilitate nu au dat niciun semn că intenționează să recupereze prejudiciile, în ciuda efortului depus de procurori și judecători în acest sens.

„Noi nu vedem, cel puțin în ultimii doi ani nu am văzut niciun fel de proactivitate în a încerca să execuți efectiv aceste bunuri. La nivelul DNA am constituit un serviciu de investigații financiare, format din procurori, polițiști și specialiști, care doar acest lucru face, identifică bunurile (…) și alături de investigația penală face și o investigație financiară. Alături de noi depun un efort extrem de important judecătorii, care verifică sechestrele pe care noi le punem, dispun confiscarea sumelor de bani și a bunurilor, după care nu se mai întâmplă nimic. Statul stă pe o grămadă de hotărâri judecătorești rămase definitive cu care sunt puse sechestre foarte multe și nu le execută”, a afirmat Kovesi.

Ea a adăugat că, în urma semnalului de alarmă pe care l-a tras la începutul acestui an, a fost contactată de reprezentanți ai Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor, cărora le-a transmis propunerile de îmbunătățire solicitate, a participat la dezbateri și seminarii, a transmis puncte de vedere, dar până în prezent nu s-a schimbat nimic în privința recuperării prejudiciilor.

„Sper că lucrurile se vor mișca, pentru că și în acest an, până în acest moment noi am indisponibilizat valori și bunuri de aproape 190 de milioane de euro. Avem foarte multe hotărâri judecătorești de condamnare, avem peste 660 de persoane condamnate doar în acest an, iar judecătorii au dispus și acolo confiscarea unor bunuri și valori. Aceste sume se tot adună și cred că trebuie să existe un moment zero în care statul să înceapă să execute aceste sume efectiv și să încaseze acești bani la bugetul de stat. Dacă Ministerul Finanțelor nu se descurcă, atunci poate să dea această atribuție instituțiilor din sistemul judiciar care pot să facă acest lucru”, a mai spus Laura Codruța Kovesi.

UPDATE: Potrivit ANAF, „valoarea prejudiciilor ce provin din dosare instrumentate de DNA pentru care au fost comunicate sentințe judecătorești în 2014 este de 150 milioane de euro, nu de 300 milioane de euro, și este profund incorect ca Agenția Națională de Administrare Fiscală să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor”. Mai mult, ANAF precizează că din valoarea totală a prejudiciilor, de 150 de milioane de euro, 53,6% sunt nerecuperabile.

Kovesi a admis că la DNA sunt foarte multe cauze investigate și în acest an, dar și anul trecut, cu persoane care se bucură de notorietate.

„Acum nu știu neapărat ce înseamnă nume mari, dar într-adevăr sunt dosare în care sunt implicate persoane cu notorietate sau care au avut funcții importante. Doar în acest an au fost trimiși în judecată 12 membri ai Parlamentului, dintre care doi foști miniștri. Putem considera că sunt nume importante. În ceea ce privește percepția că ne bazăm foarte mult pe Serviciul Român de Informații, sper să-i dezamăgesc pe cei care susțin acest lucru, și nu că așa vreau eu, ci că așa ne arată statistica. Din 4.200 de dosare înregistrate la DNA, 24 de dosare au fost deschise în acest an ca urmare a sesizărilor venite de la SRI. 204 dosare au fost deschise ca urmare a sesizărilor venite de la structurile de informații și celelalte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor. Deci de 10 ori mai mult am primit mai mult de la MAI decât am primit de la SRI”, a afirmat, la Digi 24, șeful DNA.

Potrivit procurorului șef, colaborarea cu SRI mai vizează și alte aspecte precum activitățile de filaj deoarece DNA nu are suficient personal pentru a desfășura această activitate care presupune o resursă umană numeroasă și resurse materiale, fiind nevoie de mașini și de mijloace de comunicare. Kovesi a completat că DNA desfășoară acest tip de activitate și cu serviciul de informații al MAI.

Ea a reiterat că, dacă guvernul alocă pentru DNA suficiente fonduri pentru a avea resurse materiale și umane, nu va mai lucra pe acest palier cu SRI.

În schimb, șefa DNA a spus că procurorii se bazează foarte mult pe cetățeni, arătând că peste 87 % din dosarele deschise în acest an sunt ca urmare a sesizărilor venite de la persoane fizice și juridice.

„Sunt cu 800 mai multe sesizări în acest an față de anul trecut și peste 1.200 de dosare mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Deci noi ne bazăm pe cetățeni, pe persoane juridice care ne scriu. Nu în ultimul rând ne bazăm pe instituții ale statului care au atribuții de control. Sunt în jur de 500 de dosare care au fost deschise ca urmare a sesizărilor venite de la diverse instituții care au atribuții de control — ANAF, Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Curtea de Conturi și alte instituții”, a menționat ea.

Kovesi a subliniat că numărul mare de sesizări ale cetățenilor este și o consecință a faptului că aceștia au văzut în DNA o instituție care aplică în mod corect legea și în mod egal.

„Cred că și creșterea încrederii de care ne bucurăm din partea cetățenilor a dus la creșterea acestui număr de sesizări. Pe de altă parte, și o schimbare de mentalitate. Sunt foarte mulți care sunt revoltați de faptul că li se pretinde mită pentru a le asigura un drept”, a mai spus șefa DNA.

Ea a spus că acest lucru însă poate crea și un efect invers, o anumită presiune, pentru că se primesc sesizări de la cetățeni care nu au legătură cu competențele instituției, respectiv în care susțin că au suferit un accident rutier sau au fost victime ale unei infracțiuni cu violență, ceea ce procurorii anticorupție nu pot ancheta.

sursa: agerpres.ro