Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Modificări legislative de la 1 iunie: Salariul minim crește cu 18% pentru 300.000 de salariați. 8 măsuri cu impact pe piața muncii

Publicat

Opt modificări legislative cu impact pe piaţa muncii au fost adoptate în 2022 de guvernarea PNL-PSD-UDMR: Oficial, de astăzi, salariul minim creşte cu 18% în agricultură şi în industria alimentară. Tot de azi firmele pot majora voluntar salariul minim cu 200 de lei, fără taxe.

Guvernul şi Parla­mentul au ini­ţiat şi aprobat cel puţin opt mo­dificări legis­lative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF citată de Mediafax.

De la 1 iunie pentru 300.000 de salariați salariul minim crește cu 18%

Creşterea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară, este una din­tre cele mai importante modifi­cări, care intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022.

Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.

„Am avut şi în perioada 2017- 2018 astfel de modificări care au făcut ravagii în toate domeniile, cum a fost transferul de contribuţii, creşterile de salarii minime, creşteri de salarii bugetare, iar unele nu au fost foarte inspirate.

E acelaşi dezmăţ ca atunci. Majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei de acum mai mult încurcă decât să rezolve probleme, e o formă de a încerca majorarea salariului minim fără să fie obligatorie, iar de la finalul anului să se facă majorarea efectivă.

Este şi discriminatorie, pentru că dacă ai 1 leu peste salariul minim, nu poţi beneficia de facilitate“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca.

ZF a realizat o sinteză a principalelor modificări legislative cu impact pe piaţa muncii care au intrat în vigoare în acest an.

1. Iulie 2022: angajaţii au acces la Revisal pentru a-şi putea dovedi vechimea în muncă

  • • Angajaţii şi foştii angajaţi au acces online la datele lor din registrul de evidenţă al salariaţilor, aflat pe portalul Revisal administrat de Inspecţia Muncii. Cu datele extrase din Revisal, aceştia pot dovedi vechimea în muncaă şi/sau specialitate, iar legea intră în vigoare pe 26 iulie 2022.
  • • Act normativ: Legea nr. 144/2022 – modificare Codul muncii, Monitorul Oficial nr. 502/ 23 Mai 2022.

2. Iunie 2022 – decembrie 2022: salariul minim creşte cu 18% în industria alimentară şi în agricultură

• Salariul minim creşte de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

• Act normativ: Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

3. Iunie – decembrie 2022: angajatorii pot creşte, voluntar, salariul minim cu 200 de lei neimpozitaţi

• Angajatorii pot majora, voluntar, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 de lei, respectiv de la 2.550 de lei la 2.750 de lei (fără a include sporuri şi alte adaosuri). Prevederile nu se aplică în cazul personalului bugetar.

• Act normativ: OUG nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modifi­carea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Monitorul Oficial nr. 494/18 Mai 2022.

4. Mai 2022: Kurzarbeit a fost prelungit până la 31 decembrie 2022

• Angajatorii afectaţi de criza economică internaţională, inflaţie şi războiul din Ucraina pot reduce în continuare timpul de muncă al angajaţilor dacă nu au comenzi, la fel ca în perioada pandemiei.

Pentru angajaţi, măsura prevede acordarea în continuare a indemnizaţiei de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru în cazul celor afectaţi de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară.

Pentru freelanceri (PFA, drepturi de autor etc.) este prelungită perioada de acordare a indemnizaţiei de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniştii prevăzuţi de Codul civil. Măsura face parte din schema de sprijin financiar pentru reducerea timpului de muncă (programul Kurzarbeit).

• Act normativ: ordonanţă de urgenţă, 30 mai 2022 – urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

5. Aprilie 2022: părinţii pot încheia contracte de muncă cu bonele

• Părintele sau reprezentantul legal al copilului şi bona pot încheia un contract individual de muncă, pe lângă modalităţile existente până în prezent (contract de muncă încheiat de bonă cu o persoană juridică sau desfăşurarea activităţii bonei ca persoană fizică autorizată).

Părintele care a încadrat o bonă cu contract individual de muncă are obligaţia de a-i întocmi un dosar personal pe care să îl prezinte la solicitarea inspectorilor de muncă, în caz contrar fiind prevăzute sancţiuni.

Conform datelor Inspec­ţiei Muncii, în august 2021, existau mai puţin de 15.000 de contracte de muncă înregistrate pentru ocupaţiile de bonă, baby sitter, îngrijitor de copii şi guvernantă.

• Act normativ: Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi com­pletarea Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă.

6. Aprilie 2022: Diurnele şoferilor din transporturi internaţionale, scutite de taxe salariale în plafonul a 3 salarii

• O modificare adusă Codului Fiscal „iartă“ companiile de transporturi şi de construcţii (cu activităţi în alte ţări) de amenzile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaţilor din aceste sectoare ca venituri salariale.

De acum încolo, dacă diurna şoferului depăşeşte echivalentul a 3 salarii de bază, ce va fi încasat peste acest nivel va fi impozitat ca venit salarial.

În sectorul transporturilor internaţionale lucrează peste 186.000 de şoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, dar pentru care s-au plătit în ultimii ani taxe aferente salariului minim (de 480 de euro).

Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF.

• Act normativ: Legea nr. 72 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, Monitorul Oficial, 31 martie 2022.

7. Ianuarie 2022: 100.000 de muncitori din state non-UE pot fi admişi pe piaţa muncii

• Oficial, 100.000 de cetăţeni din state non-UE pot veni să lucreze în 2022 România, contingentul de muncitori străini care pot veni să lucreze fiind dublu faţă de anul 2021.

• Act normativ: Hotărâre de Guvern nr. 132/27.01.2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, Monitorul Oficial nr. 90/28.01.2022

8. Ianuarie 2022: Salariul minim a crescut cu 11%

• Salariul minim brut a crescut de la 2.300 de lei brut în 2021 la 2.550 de lei brut pe lună în 2022, respectiv o creştere de 10,9%. Peste 1,2 milioane de salariaţi din România, adică un sfert din total, câştigă salariul minim pe economie.

• Act normativ: Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 (Monitorul Oficial 950 din 5 octombrie 2021).

surse: zf.ro,  Mediafax

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 62 de cazuri COVID active în județ. Patru noi infectări, în ultimele 24 de ore. Situația pe localități, 27 iunie

Publicat

DSP Alba a anunțat luni că în județ, în ultimele 24 de ore, au fost descoperite 4 noi cazuri COVID. 

Au fost 2 cazuri noi, confirmate la Alba Iulia și 2 la Ocna Mureș. Cele mai multe cazuri active sunt în prezent în Alba Iulia: 40. În total, în județ sunt 62 de cazuri active.

De la începutul pandemiei, în Alba au fost 53.985 cazuri confirmate, 52.638 persoane vindecate, 1.290 decese.

În același interval au fost procesate 472.899 teste, din care 359.090 PCR și 113.809 rapide.

În ultimele 24 de ore, în județ, au fost făcute 44 testări: 10 PCR la spitalul județean și 34 teste rapide.

Lista localităților în care există persoane infectate

Localitate Cazuri active
   
HOPÂRTA 1
MUNICIPIUL ALBA IULIA 40
CRICĂU 1
MUNICIPIUL BLAJ 9
ŞONA 1
BISTRA 1
MUNICIPIUL SEBEŞ 6
IGHIU 1
ORAŞ TEIUŞ 1
MUNICIPIUL AIUD 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 0,17.

Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidență Cazuri
Urban    
MUNICIPIUL ALBA IULIA 0.52 40
MUNICIPIUL BLAJ 0.44 9
MUNICIPIUL SEBEŞ 0.18 6
ORAŞ TEIUŞ 0.14 1
MUNICIPIUL AIUD 0.04 1
ORAŞ ABRUD 0 0
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0 0
ORAŞ CÂMPENI 0 0
ORAŞ CUGIR 0 0
ORAŞ OCNA MUREŞ 0 0
ORAŞ ZLATNA 0 0
Rural    
HOPÂRTA 0.87 1
CRICĂU 0.51 1
ŞONA 0.23 1
BISTRA 0.22 1
IGHIU 0.14 1
ALBAC 0 0
ALMAŞU MARE 0 0
ARIEŞENI 0 0
AVRAM IANCU 0 0
BERGHIN 0 0
BLANDIANA 0 0
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0 0
BUCIUM 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
CETATEA DE BALTĂ 0 0
CIUGUD 0 0
CIURULEASA 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 0 0
CUT 0 0
DAIA ROMÂNĂ 0 0
DOŞTAT 0 0
FĂRĂU 0 0
GALDA DE JOS 0 0
GÂRBOVA 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
HOREA 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
JIDVEI 0 0
LIVEZILE 0 0
LOPADEA NOUĂ 0 0
LUNCA MUREŞULUI 0 0
LUPŞA 0 0
METEŞ 0 0
MIHALŢ 0 0
MIRĂSLĂU 0 0
MOGOŞ 0 0
NOŞLAC 0 0
OCOLIŞ 0 0
OHABA 0 0

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Cimitir vechi de 5.000 de ani, la Râmeț. O echipă internațională de arheologi anunță rezultatele cercetării

Publicat

O echipă internațională de specialiști anunță rezultatele unor cercetării arheologice unice în România. Este vorba despre investigațiile realizate la Râmeț, pe rămășițele unui cimitir vechi de aproximativ 5.000 de ani. 

Cercetările au început acum mai bine de 10 ani, în cadrul Proiectului MARBAL (Mortuary Archaeology of the Ramet Bronze Age Landscape – Arheologia mortuară în Epoca Bronzului în arealul Râmeţ), desfăşurat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în parteneriat cu Hamilton College (SUA) şi McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie).

În 2019 a avut loc o nouă campanie de săpături arheologice care a scos  la iveală rezultate spectaculoase, care ar putea aduce informaţii noi şi relevante despre modul cum se făceau înmormântările în Epoca Bronzului  (circa 3.000 înainte de Cristos), adică vechi de circa 5.000 de ani, dar şi despre oamenii care locuiau în această zonă a Apusenilor.

  • Cercetările au fost realizate într-un cimitir tumular preistoric de către o echipă de arheologi români, americani, englezi și germani conduși de Horia Ciugudean. Rezultatele cercetării vor fi valorificate pe viitorul traseu turistic generat de DJ 107 i ”Transalpina de Apuseni”

Echipa a fost coordonată de dr. Horia Ciugudean, arheolog de la Muzeul Unirii Alba Iulia.

Jess Beck şi Colin Quinn, de la McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie) şi de la Hamilton College (SUA), au făcut de asemenea parte din echipa care a realizat descoperirile.

P lângă săpături arheologice, echipa multidisciplinară a realizat investigaţii geofizice și analize de laborator precum analize de ADN, radiocarbon, izotopi de stronţiu si oxigen.

Prin aceste analize, specialiștii au încercat să afle legăturile genetice dintre populaţiile preistorice din zona Munţilor Apuseni şi zonele geografice din proximitate, dar și date despre mobilitatea populațiilor preistorice.

Știre în actualizare

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

ALBA, pe locul 13 în TOP JUDEȚE după rezultate Bacalaureat 2022, înainte de contestații. HARTA mediilor de 10

Publicat

Rezultate Bacalaureat 2022: Județul Alba se află pe locul 13 în clasamentul național, în funcție de rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2022, rezultatele înainte de contestații.

În Alba, anul acesta, nu au fost medii de 10 la Bacalaureat.

Comparativ, anul trecut, județul Alba era pe locul 9 ca rată de promovare Bacalaureat și pe locul 3 în funcție de numărul mediilor de 10.

TOP judeţe în funcţie de rata de promovare Bacalaureat 2022 – rezultate înainte de contestații

(lista, ordonată în funcție de rata de promovare comunicată de Ministerul Educației, pe fiecare județ, pentru toți candidații, promoția curentă și cea anterioară; în hartă, ratele de promovare doar pentru promoția curentă)

  • Cluj: 85,1%
  • Iași: 81,7%
  • Galați: 81,6%
  • Brăila: 81,3%
  • Bacău: 80,5%
  • Sibiu: 78,3%
  • Brașov: 77,7%
  • Prahova: 77,4% / (București: 77,4 %)
  • Suceava: 76,7%
  • Buzău: 76,3%
  • Vâlcea: 76,2%
  • Neamț: 75,9%
  • Alba: 74,7%
  • Bistrița-Năsăud: 74,2%
  • Bihor: 73,6%
  • Argeș: 73,4% / Dolj: 73,4%
  • Satu-Mare: 73%
  • Botoșani: 71,6%
  • Hunedoara: 71,5% / Maramureș: 71,5%
  • Vrancea: 71,4%
  • Vaslui: 70,6%
  • Sălaj: 70,4%
  • Dâmbovița: 69,7% / Tulcea: 69,7%
  • Constanța: 69,6%
  • Mureș: 69,5%
  • Arad: 69,3% / Covasna: 69,3%
  • Timiș: 69,1%
  • Caraș-Severin: 67,2%
  • Olt: 66,9%
  • Gorj: 62,7%
  • Ialomița: 62,4%
  • Harghita: 62,3%
  • Mehedinți: 61,2%
  • Teleorman: 59,3%
  • Călărași: 57,6%
  • Giurgiu: 55%
  • Ilfov: 47%

Rezultatele finale vor fi anunțate în 1 iulie.

Rezultate Bacalaureat 2022 – situația din Alba

Rata de promovare a examenului de Bacalaureat 2022 în Alba, înainte de contestaţii, este de 74,67%, mai mare faţă de cea de anul trecut, după publicarea rezultatelor la examen. Nu sunt însă medii de 10.

Comparativ, anul trecut rata de promovare înainte de contestaţii era de 72,71% și au fost 5 medii de 10. În 2020, rata de promovare era 69,07% și erau 7 medii de 10.

Vezi și REZULTATE BACALAUREAT 2022 în ALBA: Rata de promovare, 74,67%, mai mare față de anul trecut. Nicio medie de 10

În 2022, s-au prezentat la examen 2.219 de candidați și au promovat Bacalaureatul 1.657.

Au fost 2.289 de candidați înscriși. Au lipsit 70, 13 au fost eliminați din examen și 549 au fost respinși (nu au promovat examenul).

Au fost 461 de medii între 9 ș 9,99, 543 medii între 8,00 și 8,99, 377 de medii între 7,00 și 7,99 și 276 medii între 6,00 și 6,99.

În funcție de rata de promovare, cu 100%, adică toți absolvenții au promovat examenul sunt: Colegiul Național Militar Alba Iulia și alte trei licee, acestea din urmă însă cu sub 10 absolvenți (Liceul Sfântul Iosif Alba Iulia – 8 absolvenți, Liceul German Sebeș – 3 absolvenți, Liceul Tehnologic Ocna Mureș – 2 absolvenți).

Vezi și TOP LICEE în ALBA după rezultate BACALAUREAT 2022: Unde este rată de promovare 100% și liceele cu promovabilitate zero. CLASAMENT

La polul opus, după rezultate Bacalaureat 2022, două licee din Alba au promovabilitate zero: Liceul Tehnologic de Turism și Alimentație Arieșeni și Liceul Tehnologic ”Timotei Cipariu” Blaj. Fiecare au avut însă câte doi candidați înscriși la examen și niciunul dintre ei nu a luat Bac-ul.

Rezultate Bacalaureat 2022 – situația din țară

Ministerul Educației a publicat luni, 27 iunie, ora 10.00, rezultatele obținute de absolvenții studiilor liceale care au susținut probele examenului național de bacalaureat în sesiunea iunie-iulie 2022. Rata de succes la examen a crescut cu 5,5% pe ansamblul tuturor promoțiilor, fiind cea mai mare din ultimii 10 ani (înainte de soluționarea contestațiilor), potrivit ministerului.

Au promovat cu 2.928 de candidați mai mult decât anul trecut, deși numărul celor înscriși a fost mai mic cu 7.211 – comparativ cu 2021, rezultând o rată cumulată de promovare (înainte de contestații) de 73,3%, superioară cu 5,5% față de aceeași etapă de afișare din sesiunea iunie-iulie a anului trecut: 67,8%). În același timp, este cea mai mare rată de promovare din ultimii 10 ani (înainte de contestații), anunță ministerul.

Pentru promoția curentă, rata de promovare este 78,3%, iar pentru promoțiile anterioare, 32,1%.

Au promovat 89.054 de candidați, dintr-un total de 121.470 de candidați prezenți (108.450 de candidați prezenți provin din promoția curentă, respectiv 13.020 de candidați prezenți din promoțiile anterioare).

162 de candidați au încheiat probele scrise cu media 10.

Pe discipline de examen, situația candidaților cu note de 10 este următoarea:

  • Limba și literatura română: lucrările a 1.116 candidați au fost notate cu 10
  • Limba și literatura maternă: lucrările a 170 de candidați au fost notate cu 10
  • Proba obligatorie a profilului (Matematică – 3.336 / Istorie – 2.852)
  • Proba la alegere a profilului și a specializării: 5.761 (cele mai multe note de 10 au fost obținute la biologie: 1.701).

CALENDAR actualizat BACALAUREAT 2022 – sesiunea iunie-iulie – probele scrise

  • 20 iunie 2022 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
  • 21 iunie 2022 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
  • 22 iunie 2022 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
  • 23 iunie 2022 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
  • 27 iunie 2022 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00
  • 28 – 30 iunie 2022: Rezolvarea contestațiilor
  • 1 iulie 2022: Afișarea rezultatelor finale

BACALAUREAT 2022 – a doua sesiune

Pentru a doua sesiune de Bacalaureat 2022, înscrierile se fac în perioada 18-25 iulie.

CALENDAR actualizat BACALAUREAT 2022 – sesiunea august-septembrie

  • 18-25 iulie: înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
  • 16 august: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 17 august: Proba obligatorie a profilului – prova E.c) – proba scrisă
  • 18 august: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 19 august: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
  • 22-23 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
  • 24 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
  • 25 august: Evaluarea competențelor digitale — proba D
  • 26-29 august: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C, astfel:
  • 26 august – proba de înțelegere text audiat, urmată de proba scrisă
  • 29 august – proba orală pentru toate limbile de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal
  • 31 august: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00
  • 1-2 septembrie: Rezolvarea contestațiilor
  • 3 septembrie: Afișarea rezultatelor finale

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Ziua Drapelului Național, sărbătorită la Sebeș alături de Fanfara din Petrești și Ordinul Scutierilor de Muhlbach

Publicat

Ziua Drapelului Național a fost sărbătorită prin muzică duminică, 26 iunie, în Parcul Tineretului din Sebeș. La eveniment a participat Fanfara din Petrești și Ordinul Scutierilor de Muhlbach.

Evenimentul a fost organizat de Primăria Municipiului Sebeș și de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

Drapelul României

Drapelul este, alături de imn și stemă, un însemn reprezentativ pentru un stat, ilustrând, în același timp, individualitatea şi suveranitatea acestuia. Ramura istoriei care se ocupă cu studiul steagurilor diferitelor state și a evoluției acestora de-a lungul timpului, este vexilologia. Termenul provine din latinescul vexillum, desemnând un steag militar folosit în armata romană.

Drapelul României, potrivit Constituției, este un tricolor, culorile fiind dispuse vertical, albastru, galben și roșu, începând dinspre lance.

Are un raport de 2:3, între lungime și lățime, proporții care, alături de cromatică, îl diferențiază de cel al Republicii Moldova.

Potrivit heraldicii, culorile care compun drapelul României au următoarele semnificații: albastrul reprezintă cerul, simbolizând blândețea și loialitatea, galbenul sau aurul exprimă forța, dar și bogăția, făcând trimitere la holdele aurii din timpul verii, în timp ce roșul este asociat bravurii, semnificând sângele vărsat în lupte.

Istoria drapelului românesc poate fi urmărită de la primele variante ale acestuia, care datează din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Cunoaștem faptul că drapelul purtat în timpul Revoluției de la 1821 avea ciucuri tricolori, dar și că, în perioada în care țările române au fost guvernate în baza Regulamentelor Organice (1831/1832-1858), ele aveau steaguri proprii. În 1834, domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) obținea, din partea sultanului, permisiunea ca armata Țării Românești să folosească un stindard tricolor. Benzile acestuia, inegale, erau dispuse orizontal, roșul ocupând jumătatea superioară, în timp ce galbenul și albastrul erau dispuse în cealaltă jumătate. Drapelul mai conținea câteva stele aurii, precum și stema Țării Românești.

Tot în Țara Românească, guvernul revoluționar, instituia în vara anului 1848 un drapel al țării, cu culorile albastru, galben și roșu dispuse orizontal, pe care era inscripționată deviza „Dreptate Frăție”.

Zece ani mai târziu, Convenția de la Paris preciza că „Oștirile Moldovei şi Munteniei își vor păstra steagurile actuale. La ele vor atașa o banderolă de culoare albastră, aceasta din urmă menită a simboliza unirea”.

Cu toate acestea, după unirea principatelor române, steagul noului stat a rămas cel de la Revoluția de la 1848, cu culorile roșu, galben şi albastru dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară.

După venirea la putere a lui Carol I (1866-1914), drapelul României s-a modificat. De data aceasta, ca urmare a adoptării „Legii pentru fixarea armelor României”, la 12/24 aprilie 1867 și a modificărilor aduse acesteia în 1872, culorile drapelului sunt dispuse vertical, albastru la hampă, galben la mijloc și roșu la margine, stema fiind prezentă doar pe steagurile militare și pe cele princiare.

Aceasta era însoțită de deviza casei regale „Nihil sine Deo”. Drapelul a rămas în aceeași formă până în 1947.

După instaurarea regimului comunist, în 1948, în centrul drapelului, care și-a păstrat aceeași configurație, a fost plasată stema republicii. Până în 1989, stema a mai fost modificată de trei ori, în 1948, 1952 și 1965 şi, prin urmare, şi steagul.

În timpul Revoluției din 1989, de pe steagurile tricolore purtate de manifestanți au fost înlăturate, prin decupare, simbolurile republicii socialiste, drapelele găurite devenind simboluri ale luptei împotriva regimului comunist. Din 1990, după înlăturarea stemei republicii socialiste, drapelul României a revenit la aspectul pe care l-a avut în perioada 1872-1947.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax