Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

PNRR: Comisia Europeană a transferat României prima tranșă, de 1,8 miliarde euro


Publicat

Comisia Europeană a transferat, joi, României suma de 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare. Este vorba despre echivalentul a 13% din totalul de granturi alocate acestei ţări în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).

Plata de prefinanţare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiţii şi de reformă cuprinse în Planul de redresare şi rezilienţă al României (PNRR).

Vezi și Măsuri fiscale pregătite de Guvern pentru 2022: Patronii riscă închisoare dacă nu plătesc contribuțiile la stat ale angajatiilor

Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde euro, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro.

Plata de joi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operaţiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârşitul anului, Comisia intenţionează să mobilizeze până la 80 de miliarde euro sub formă de finanţare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt („EU-Bills”), pentru a finanţa primele plăţi planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU.

Investiții în infrastructură, energie curată, împăduriri

În România, Mecanismul de redresare şi rezilienţă finanţează investiţii şi reforme care se preconizează că vor transforma economia şi societatea acestei ţări. Printre măsuri se numără următoarele: asigurarea tranziţiei către o economie verde, sprijinirea tranziţiei digitale şi consolidarea rezilienţei economice şi sociale.

În ceea ce priveşte asigurarea tranziţiei către o economie verde, planul României prevede investiţii de 3,9 miliarde euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate şi a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.

În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu şi va reduce facturile la energie ale gospodăriilor. Valul de renovări va spori rezistenţa clădirilor la seisme şi le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă.

Reformele şi investiţiile în valoare de 855 de milioane euro vor sprijini producţia de energie curată prin eliminarea treptată a producţiei de cărbune şi lignit şi prin utilizarea surselor regenerabile de energie şi a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecţie a biodiversităţii şi a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire şi pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucţie ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.

Digitalizarea administraţiei publice

La capitolul sprijinirea tranziţiei digitale, planul prevede 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, gestionarea funcţiei publice şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea şi vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.

Planul investeşte 470 de milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25.000 de furnizori de asistenţă medicală şi sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane euro vor fi alocate digitalizării educaţiei în vederea îmbunătăţirii competenţelor pedagogice digitale, precum şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.

În ceea ce priveşte consolidarea rezilienţei economice şi sociale, planul va sprijini un proces decizional mai bun şi sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii şi al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăţi mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând combaterea corupţiei şi sprijinind un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.

Investiții pentru sănătate, educație, forță de muncă

Planul va contribui totodată la consolidarea rezilienţei sistemului de sănătate prin investiţii de 2 miliarde euro în infrastructuri spitaliceşti moderne şi va îmbunătăţi sistemul educaţional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învăţământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi va îmbunătăţi sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în acelaşi timp stimulente pentru ocuparea forţei de muncă şi formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, prin reforme şi investiţii în valoare de 3,9 miliarde euro.

„Mă bucur că România primeşte prima tranşă de 1,8 miliarde euro în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare şi rezilienţă al României, în valoare de 29,2 miliarde euro. Salut reformele şi investiţiile care facilitează dubla tranziţie verde şi digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate şi la consolidarea administraţiei publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetăţenii săi beneficiază pe deplin de acest plan”, a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen.

Prefinanțare de 1,8 miliarde euro

„Ziua de astăzi marchează un pas important pentru redresarea României, care primeşte 1,8 miliarde euro sub formă de prefinanţare. Planul de redresare şi rezilienţă al României este un model pentru un viitor mai prosper şi mai durabil pentru această ţară, atât din punctul de vedere al mediului, cât şi din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce priveşte finanţarea, cât şi reformele şi investiţiile ambiţioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autorităţile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriaşe cetăţenilor şi întreprinderilor din România”, a precizat, la rândul său, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieşi mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziţia verde şi tranziţia digitală şi pentru a consolida rezilienţa şi coeziunea în societăţile noastre.

sursă: Agerpres

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

TOP 20: Țările cu cele mai puternice armate din lume în 2022. Pe ce loc se află, SUA, Rusia, Ucraina și România

Publicat

Recenta criză de la granița Ucrainei a readus în discuție raportul de forțe între marile puteri ale lumii. Tehnologia, organizarea, dotările și bugetele fac diferența între cele mai puternice armate.

Când este vorba despre numărul soldaților, nici o armată din lume nu se apropie de cea a Chinei.

Dacă sunt luate însă în calcul și alte elemente, cum ar fi numărul armelor, diversitatea lor, industriile care deservesc sistemul militar, stabilitatea financiară, organizarea și bugetul, Statele Unite ale Americii conduc detașat.

Între cele două forțe, se strecoară cu ușurință Rusia, considerată în prezent cea de-a doua putere militară a lumii, grație arsenalului ei nuclear.

Ucraina se află pe locul 22, în acest clasament.

Top 3: SUA, Rusia și China

Statele Unite, Rusia și China au cele mai puternice armate din lume în acest moment.

Aflată pe primul loc în topul mondial Statele Unite are cea mai puternică armată din lume potrivit clasamentului realizat de Global Firepower, în baza PowerIndex, care ține cont de 50 de factori individuali, cum ar fi aparatura militară sau numărul trupelor.

SUA sunt urmate în acest clasament de Rusia și China.

Potrivit estimărilor Global Firepower, Republica Populară Chineză are 2,19 milioane de militari activi. Statele Unite au semnificativ mai puțini: 1,4 milioane, iar Rusia puțin peste un milion.

Armele nucleare sunt probabil singura capacitate militară în care Rusia poate fi considerată la egalitate cu SUA. Pe parcursul ultimilor zece ani, patru din 11 submarine nucleare strategice au fost înlocuite cu altele noi și șapte din cele nouă divizii de rachete au fost rearmate cu rachete moderne.

  • „Printre alte măsuri, rachetele balistice sol-sol Iskander au fost plasate strategic de-a lungul întregii frontiere de vest. Acesta este un sistem de arme de neegalat de țările NATO din Europa, dar care teoretic ar putea distruge infrastructura sistemului de apărare antirachetă al SUA, pe lângă alte ținte importante.
  • Rachetele de croazieră Kalibr, cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 km, care au fost desfășurate în Flota Baltică din Rusia începând cu 2016, ar putea fi, de asemenea, adăugate pe listă.
  • Printre altele, aceste sisteme de arme trebuie să asigure un avantaj în timp pentru Rusia în desfășurarea operațiunilor militare în Europa, permițându-i să distrugă concentrațiile de trupe NATO și infrastructura logistică într-un stadiu incipient” – Mikk Marran, ICDS.

Unde se află România în clasament – ce forță militară avem

România se află abia pe locul 38 din 140 de state analizate, cu 132.000 de militari, dintre care 67.000 personal activ, 50.000 în rezervă și 15.000 de trupe paramilitare. Țara noastră alocă aproximativ 5,1 miliarde de dolari pentru armată.

Americanii au cele mai puternice forțe aeriene și navale, în timp ce rușii domină la capitolul forțelor mecanizate și blindate, în timp ce China are cei mai mulți militari activi.

Clasamentul celor mai puternice armate din lume în 2022:

1. Statele Unite ale Americii

  • 1.832.000 militari (1.390.000 militari activi, 442.000 rezervişti);
  •  13.247 de aeronave (1.957 de avioane de vânătoare, 982 de transportatoare, 774 aeronave speciale, 627 avioane-cisternă, 5.463 de elicoptere);
  •  6.612 de tancuri, 45.193 unităţi de artilerie autopropulsată, 1.366 sisteme de rachete cu lansare multiplă;
  •  484 nave de război(11 portavioane, 9 portelicoptere, 92 de distrugătoare, 22 corvete, 68 submarine, 10 vase de patrulă)
    un stoc de 3750 arme nucleare;
  • buget pentru apărare: 770.000.000.000 dolari.

2. Rusia

  • 1.350.000 militari (dintre care 850.000 sunt activi şi 250.000 sunt rezervişti, 250.000 paramilitari);
  •  4.173 de aeronave (772 de avioane de vânătoare, 739 avioane de atac la sol, 445 transportatoare, 1.543 elicoptere, 132 aeronave speciale, 20 de avioane-cisternă);
  •  12.420 de tancuri, 30.112 vehicule blindate, 6.574 unităţi de artilerie autopropulsată, 3.391 sisteme de rachete cu lansare multiplă;
  • 6.400 arme nucleare;
  • 605 nave de război (1 portavion, 15 distrugătoare, 11 fregate, 86 corvete, 70 submarine, 59 vase de patrulă);
  •  buget pentru apărare: 154.000.000.000 dolari.

3. Republica Populară Chineză

  • armată de 3.134.000 militari (2.000.000 de militari activi, 510.000 de rezervişti, 624.000 paramilitari);
  • 3.285 aeronave (1200 avioane de vânătoare, 371 avioane de atac la sol, 276 transportatoare, 114 aeronave speciale, 3 avioane-cisternă, 281 elicoptere);
  • 5.250 tancuri, 35.000 vehicule militare, 4.120 piese de artilerie autopropulsată;
  •  777 nave de război (2 portavioane, 1 portelicopter, 41 distrugătoare, 49 fregate, 70 corvete, 79 submarine, 152 vase de patrulă);
  •  un stoc de 350 arme nucleare;
  • buget pentru apărare: 250.240.000.000 dolari.

Ucraina – locul 22

Armata ucraineană are un personal de 200.000 de oameni, la care se adaugă 250.000 de rezerviști și 50.000 de trupe paramilitare.

De asemenea, are 318 avioane de luptă și 34 elicoptere de atac.

În ceea ce privește componenta terestră, Ucraina aare aproape 2600 de tancuri, peste 12.000 de blindate și aproape 500 de lansatoare de rachete. Bugetul total pentru apărare a crescut în ultimul an la 11,9 miliarde de dolari.

Clasament mondial: TOP 20 – cele mai puternice armate din lume în 2022

1. SUA
2. Rusia
3. China
4. India
5. Japonia
6. Coreea de Sud
7. Franța
8. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
9. Pakistan
10. Brazilia
11. Italia
12. Egipt
13. Turcia
14. Iran
15. Indonezia
16. Germania
17. Australia
18. Israel
19. Spania
20. Arabia Saudită

surse: globalfirepower.com, g4media.ro, stirileprotv.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO VIDEO ACCIDENT GRAV în parcarea unui supermarket din Alba Iulia: Un bătrân a fost lovit de o mașină

Publicat

Un accident grav s-a petrecut joi, 20 ianuarie, în jurul orei 11.40, în parcarea unui supermaket din zona Bazinului Olimpic din Alba Iulia. 

Din primele informații un bărbat de 75 de ani a fost lovit de un autoturism, în parcarea supermarket-ului situat pe Bulevardul Republicii. Potrivit IPJ Alba, bărbatul ar fi rănit grav.

Știre în curs de actualizare.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Doi șoferi din Alba au pus în pericol siguranța traficului rutier. Unul era băut și altul nu avea permis de conducere

Publicat

politie

Reprezentanții IPJ Alba au anunțat că au descoperit în trafic doi șoferi care au pus în pericol circulația rutieră. 

La data de 19 ianuarie 2022, în jurul orei 08.30, polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Vințu de Jos au depistat un bărbat, de 39 de ani, din comuna Berghin, în timp ce conducea un autoturism, pe raza comunei, fiind sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării conducătorului auto, cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

La data de 19 ianuarie 2022, în jurul orei 23.20, polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Vințu de Jos au depistat un tânăr, de 20 ani, din comuna Șibot, în timp ce conducea un autoturism, pe raza comunei, fără să dețină permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Peste 1.100 de posturi noi în învățământ, majoritatea pentru educatori. Câte creșe din Alba vor fi preluate de minister

Publicat

Guvernul a aprobat suplimentarea posturilor în învățământ. Sunt disponibile 1.175 posturi noi, în special pentru educația antrepreșcolară în creșe.

Decizia a fost luată și având în vedere preluarea unor creșe de către Ministerul Educației. În Alba, trei creșe sunt propuse pentru trecerea din administrare locală la cea din sistemul național.

Hotărârea de Guvern aprobată modifică şi completează HG 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei.

„În principal, aceste posturi suplimentare sunt destinate învăţământului preuniversitar de stat, inclusiv învăţământului special, Centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, Centrului municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, 1.100 de posturi alocate suplimentar pentru această direcţie”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Potrivit acestuia, suplimentarea este impusă de faptul că, începând cu acest an şcolar, este necesară creşterea gradului de cuprindere a copiilor cu vârste între 3-5, 6 ani în învăţământul preşcolar şi a celor cu vârste de 6-18 ani în învăţământul obligatoriu.

„Şi este necesară îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi consiliere educaţională pentru un număr cât mai mare de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar”, a completat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Ce prevede hotărârea de Guvern

Actul normativ prevede:

a) suplimentarea cu 1.100 de posturi a numărului total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, inclusiv învățământul special, centrele județene de resurse și asistență educațională/ Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, pentru a se putea asigura personalul necesar desfășurării educației antepreşcolare din creșe care fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar;

b) suplimentarea cu 25 de posturi a numărului de posturi pentru inspectoratele şcolare, în vederea asigurării în toate judeţele a inspectorilor şcolari pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.

c) suplimentarea cu 50 de posturi a numărului de posturi pentru aparatul propriu al Ministerul Educaţiei, în vederea realizării obiectivelor din domeniile sale de activitate, precum și pentru crearea structurilor de implementare a componentei de educație din PNRR

Posturile suplimentare propuse prin prezentul proiect de act normativ, la care se adaugă şi posturile vacante identificate în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, vor asigura până la finalul anului 2022:

  • finalizarea procesului de preluare a tuturor creşelor din administrarea autorităţilor publice locale, precum şi angajarea în creşe a personalului didactic calificat în vederea asigurării serviciilor integrate de educație, îngrijire și supraveghere;
  • îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă psihopedagogică, consiliere educaţională si orientare şcolară pentru un număr mai mare de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar;
  • reducerea abandonului şcolar;
  • dezvoltarea transportului şcolar necesar pentru asigurarea accesului la educaţie, diminuarea sau chiar lichidarea în anumite zone a învăţământului în regim simultan;
  • respectarea măsurilor de igienă şi de protecţie sanitară în învățământul preuniversitar, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

După aprobarea prezentului act normativ, Ministerul Educației repartizează, prin ordin, inspectoratelor şcolare, numărul maxim de posturi finanțat din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, respectiv pentru inspectoratele şcolare.

Cum este justificată suplimentarea de posturi

În nota de fundamentare a actului normativ, Guvernul amintește de finalizarea construcției de noi grădinițe și de diminuarea numărului de elevi/preşcolari din care se constituie formaţiunile de studiu în învăţământul preuniversitar.

De asemenea, învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar au devenit obligatorii din 2020, grupa mijlocie devine obligatorie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030.

Prin urmare, s-a impus suplimentarea numărului de posturi pentru învățământul preuniversitar, pentru ca, începând cu anul şcolar 2021-2022, să se asigure:

  • creșterea gradului de cuprindere a copiilor cu vârste de 3-5/6 ani în învățământul preșcolar
  • creșterea gradului de cuprindere a tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani în învățământul obligatoriu
  • îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi consiliere educaţională pentru un număr mai mare de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar
  • respectarea măsurilor de igienă în învățământul preuniversitar, în contextul situației epidemiologice.

În 2021, a fost suplimentat numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat cu 3.500 posturi. Dintre acestea 2.700 de posturi au fost deja repartizate inspectoratelor şcolare.

Începând cu anul şcolar 2021-2022, creşele fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar, acestea fiind incluse în reţeaua şcolară ca structuri arondate unor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică.

Asigurarea personalului necesar desfășurării educației antepreşcolare din creşe se face de către Ministerul Educației.

Potrivit datelor comunicate de inspectoratele şcolare, în prezent funcţionează 395 de creşe cu 22.296 de copii.

În acest an şcolar, sunt în curs de preluare 148 de creşe din 28 de judeţe şi municipiul Bucureşti în care sunt 1.898 de posturi ocupate.

În județul Alba, sunt propuse pentru preluare de către Ministerul Educației următoarele creșe:

  • Creșa Kunterbunt Cugir, arondată Școlii Gimnaziale nr. 3 Cugir
  • Creșa Prichindel Cugir, arondată Școlii Gimnaziale Singidava
  • Creșa Aiud, arondată Grădiniței cu Program Prelungit nr. 2 Aiud

Întrucât creșele sunt preluate în rețeaua școlară ca unități de învățământ fără personalitate juridică, personalul care a ocupat funcția de director/coordonator de creșă va fi preluat dacă îndeplineşte condiţiile de ocupare a uneia dintre funcţiile din sistemul de învăţământ: educator-puericultor, medic, asistent medical, administrator sau alte funcții prevăzute de legislaţia în vigoare.

Dacă vor fi preluate toate creşele de stat, conform proiectului “România Educată”, până la finalului anului 2022, se impune o suplimentare a numărului de posturi din învăţământul preuniversitar de stat cu 6.429 de posturi.

De asemenea suplimentarea numărului de posturi pentru învăţământul preuniversitar de stat se impune şi din următoarele considerente, potrivit notei de fundamentare HG:

  • diminuarea numărului de elevi la clasă conduce la creşterea numărului de clase şi implicit la creşterea numărului de posturi: pentru anul şcolar 2021-2022, prevederile Legii nr. 185/2020 s-au aplicat la clasele de început pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, respectiv la clasele pregătitoare, clasele a V-a şi clasele a IX-a; începând cu anul 2022-2023 prevederile se vor aplica la clasele pregătitoare şi clasele I, clasele a V-a şi VI-a şi clasele a IX-a şi a X-a
  • se diminuează numărul de elevi/preşcolari alocat unui post de profesor dintr-un cabinet de asistenţă psihopedagogică, ceea ce conduce implicit la creşterea numărului de profesori în centre şi cabinete de asistenţă psihopedagogică
  • necesitatea angajării mediatorilor şcolari în localităţile situate în zone dezavantajate, în vederea reducerii abandonului şcolar.
  • necesitatea angajării de şoferi pentru asigurarea transportului cu microbuzele şcolare care vor fi achiziţionate prin PNRR.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate