Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Primăria Zlatna caută operator de salubrizare pentru colectarea, sortarea și transportul deșeurilor. Care sunt tarifele maxime

Publicat

turn Ampelum Zlatna drona 2

Primăria Zlatna caută un operator de salubrizare pentru precolectarea, colectarea, sortarea și transportul deșeurilor din oraș și din localitățile aparținătoare. În acest sens a fost lansată miercuri o licitație pentru delegarea gestiunii serviciului de salubritate pentru o perioadă de doi ani, valoarea achiziției publice fiind de peste 1,4 milioane de lei, fără TVA. 

Primăria Zlatna a lansat pe 1 septembrie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o licitație pentru delegarea gestiunii serviciului de salubritate din oraş.

Valoarea totală estimată a contractului este de 1.411.583,28 de lei, fără TVA.

Potrivit documentației, serviciul public de salubrizare al oraşului Zlatna va cuprinde următoarele activităţi:

– precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor orăşeneşti, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special;

– sortarea deşeurilor orăşeneşti;

– transport pentru depozitarea finală a deșeurilor

Se vor încheia contracte individuale cu fiecare persoană fizică, respectiv persoană juridică. Cheltuielile cu instituţiile administraţiei publice locale vor fi suportate de către bugetul local.

Numărul mediu anual de locuitori din aria de operare este de 7.790 locuitori, din care 4.203 locuitori în mediul urban şi 3.587 locuitori în satele apartinătoare.

Operatorul va avea permisiunea de a desfăşura activitatea de sortare a deşeurilor municipale, în condiţiile legii, în aria administrativ-teritorială oraş Zlatna, utilizând instalaţia de sortare din cadrul Staţiei de sortare din Valea Mică.

Operatorul care va desfăura activitatea de precolectare, colectare şi transport al deşeurilor municipale, inclusiv a deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special, va desfăşura şi activitatea de sortare a deşeurilor municipale şi va fi sprijinit de Consiliul Local Zlatna, pentru a efectua precolectarea selectivă a deşeurilor, prin dezvoltarea metodelor şi sistemelor pentru sortarea la sursă şi/sau înainte de depozitare.

În Stația de sortare amenajată la Valea Mică (capacitate de 0,74 to/oră), se vor tria ambalajele și deșeurile de ambalaj colectate selectiv, dar și cele necontaminate sau ușor contaminate din deșeurile mixte.

După sortare vor fi presate și balotate, pregătindu-le astfel pentru vânzarea către agenți economici valorificatori/reciclatori.

Potrivit caietului de sarcini, nivelele maxime ale tarifelor ofertate pentru prestarea serviciului sunt:

– tarif colectare și transport deșeuri municipale persoane fizice și asociații de proprietari – 99,33 lei / mc / lună, fără TVA

– tarif colectare și transport deșeuri municipale agenți economici – 157,77 lei / mc / lună, fără TVA 

– tarif colectare și transport deșeuri municipale instituții publice – 121 lei / mc / lună, fără TVA

– tarif sortare deșeuri – 13,79 lei/to, fără TVA

– tarif colectare selectivă deșeuri – 100 lei/to, fără TVA

Durata pentru care se concesionează serviciul public de salubrizare este de 24 de luni de la data semnării contractului, cu posibilitatea de prelungire prin act adițional.

Potrivit documentației, contractul de conesiune se reziliază în momentul în care va intra în vigoare serviciul județean gestionat de Asociația SALUBRIS Alba prin implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Alba”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ACTUALITATE

Cum justifică Profi și Kaufland scumpirea alimentelor cu 30-50%, deși prețul la energie a rămas plafonat în industria alimentară

Publicat

cumparaturi supermarket

Alimentele s-au scumpit cu 30-50% în doar un an, iar retailerii şi producătorii aruncă vina de la unii la alţii. Toţi recunosc însă că e şi o componentă speculativă la mijloc.

Potrivit ZF.ro, acest galop a avut loc între august 2021 şi august 2022, deci într-o perioadă în care preţul la energie – factorul invocat de cei mai mulţi jucători din întreaga lume – a fost plafonat în România. Mai mult, în industria alimentară el rămâne plafonat.

Vezi și Sticle cu acid acetic și apă, vândute ca oțet din vin, în magazinele LIDL. ANPC le-a scos de pe rafturile supermarketului

Chiar şi aşa, atât retailerii cât şi pro­ducătorii vorbesc de scumpiri aproape lu­nare. La întrebarea de ce cresc atât de mult preţurile, ei aruncă vina dintr-o ogradă în alta.

Retailerii zic că majorările vin de la producători, fără ca ei să adauge ceva peste, în timp ce jucătorii din industria ali­mentară afirmă că şi ei sunt copleşiţi de scumpirile ce vin pe lanţ, de la producătorii de materii prime, utilităţi sau carburanţi.

Majorările de prețuri la alimente au și o componentă speculativă

Este interesant însă că toţi recunosc că există şi o componentă speculativă în aces­te majorări de preţuri.

„Unele materii prime nu au nicio treabă cu războiul din Ucraina, eu zic că este o speculă generalizată, iar noi suntem nişte jucători care trebuie să trăim în acest mediu“, spunea recent Ioan Stânea, fon­datorul Pan Food, unul dintre cei mai mari jucători locali de pe piaţa de dulciuri.

Pro­du­cătorul de dulciuri a majorat în ultimul an preţurile cu circa 25%, însă costurile cu materiile prime s-au dublat sau chiar triplat.

„Am avut probleme cu retailerii în sensul în care ei nu au acceptat scumpiri. Mi se pare inadmisibil din punct de vedere moral, mai ales că ei ştiu foarte bine situaţia internă. Am şi renunţat la anumite colabo­rări pentru că prefer să vindem mai puţin, dar nu putem vinde în pierdere“, explică el.

De partea cealaltă a baricadei însă, re­tailerii vorbesc şi ei de scumpiri specula­tive şi spun că negociază dur orice majorare de preţ de la raft, afirmând că românii nu pot suporta scumpiri prea mari sau prea dese.

„Există majorări de preţuri care se ba­zează pe creşterea costurilor, e adevărat. Dar orice scumpire trebuie justificată. Noi suntem interfaţa între producător şi consu­mator şi ceea ce dorim e să putem oferi o stabilitate clienţilor noştri din acest punct de vedere.

Cum ar fi să fluctueze preţul unui produs cu 20% în fiecare an? La un moment dat am mai renunţa să mai fim fideli acelui brand ori produs“, spunea recent Valer Hancaş, directorul de comuni­care şi corporate affairs al Kaufland România şi Republica Moldova.

Unii jucători din retail contracarează, iar executivii afirmă că nu au majorat preţurile peste ce a venit de la producători. Este cazul Profi. CFO-ul companiei preciza recent că, în medie, preţurile din magazi­nele reţelei sunt cu 15% mai mari, în linie cu inflaţia.

„Ce am facut noi a fost că nu am pus niciun avans peste ce a venit de la furnizor. Ba chiar, la alimentele de bază, am încercat să absorbim o parte din scumpiri.“

CEO Profi acuză furnizorii că majorează prețurile

Andrei Bica, CFO-ul Profi, completa că este o „luptă“ constantă cu furnizorii ca­re în continuare majorează preţurile în ace­laşi ritm ca şi până acum. Unii dintre ei vor­besc despre o posibilă lipsă a materiilor pri­me în viitor şi încearcă să capitalizeze acum.

Un coş de cumpărături ce cuprinde unele dintre principalele alimente consumate în mod constant de români costa, în medie, în august 2022, în marile reţele de supermarketuri, hipermarketuri şi discount, 170 de lei.

Preţul este cu 9,2% mai mare decât în martie 2022, prima lună ce a marcat începutul războiului ruso-ucrainean şi totodată galopul preţurilor. Faţă de martie 2020, începutul pandemiei şi perioada considerată de mulţi drept cea cu cele mai mici preţuri, valoarea coşului mediu a crescut cu aproape 20%.

Ceapa, uleiul de foarea soarelui, zahărul alb, untul şi laptele (UHT) sunt produsele care s-au scumpit cel mai mult în acest an, o analiză a ZF pe baza datelor de la Consiliul Concurenţei.

Dincolo de creşterile de preţuri la materii prime sau energie, jucătorii din producţie mai invocă şi ale motive pentru scumpiri, cum ar fi costul financiar al creditelor pentru achiziţia de materie primă. Și preţul de achiziţie al materiei prime a variat mult.

”În România, avem preţurile la energie şi gaze plafonate, aşa că nu înţeleg ultimele scumpiri”

Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco Supermarket, unul dintre cei mai puternici retaileri independenţi din perspectiva cifrei de afaceri anuale, spunea în august că în continuare primeşte din partea furnizorilor notificări privind creşteri ale preţurilor, însă, în opinia sa, aceste modificări nu sunt justificate.

El adauga că scumpirile anunţate de producătorii de bunuri şi de furnizorii de servicii sunt periodice, mai exact în fiecare lună. „În România, avem preţurile la energie şi gaze plafonate, aşa că nu înţeleg ultimele scumpiri.

Unele dintre scumpirile făcute de producători sunt nejustificate, iar eu cred că, în felul acesta, oamenii vor să îşi capitalizeze businessurile şi să le pună la adăpost pentru că nu se ştie ce se întâmplă de la toamnă“, afirma Feliciu Paraschiv.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Scandalul BMW-uri pentru Poliție. Lucian Bode: Drulă a aprobat cererea de finanțare când era ministru, inclusiv detaliile tehnice

Publicat

Ministrul de interne, Lucian Bode, a prezentat, joi, raportul Corpului de Control al Ministerului de Interne  tema achiziției celor 600 de BMW-uri de la firma lui Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis.

Bode a spus că achiziția a trecut prin toate filtrele de legalitate și că ”licitația este corectă”.

„Anexa 2 a contractului este fișa cu detaliile tehnice, unde vom găsi la pagina 7 capacitatea cilindrică, cutia de viteze, tracțiunea, lungimea, caroseria, culoarea, foarte important – cutie automată 8+1 trepte.

Ce spunea dl Drulă acum câteva zile? Că am construit un caiet de sarcini în care am trecut cutie de viteze 8+1 viteze pentru a avantaja pe cineva, în condițiile în care domnul Drulă a semnat acest contract.

Cât tupeu să ai și să acuzi Poliția Română, MAI că au făcut anumite specificații cu dedicație, când nu au făcut altceva decât să preia specificațiile din proiectul tehnic semnat” a spus Bode.

De cealaltă parte, a fost întrebat dacă este sigur că pe document este semnătura lui Drulă, în condițiile în care înainte de semnătură există o bară, lucru uzual atunci când în locul cuiva semnează un subaltern sau un coleg.

”Nu fac analiză olografă” răspuns Bode, care a lăsat să se înțeleagă că nu știe sigur dacă e vorba despre semnătura lui Drulă.

Specificațiile tehnice din anexă au fost întocmite de specialiștii MAI, iar proiectul întreg a fost asumat de Ministerul Transporturilor.

Reamintim că Poliția a încheiat un acord cadru cu Automobile Bavaria pentru sute de autoturisme BMW, la un preț de 32.000 euro bucata.

Contract cu ”dedicație”

Sindicatul Europol, unul dintre cele mai mari din poliție, a criticat criteriile de achiziție, spunând că au favorizat firma lui Automobile Bavaria, al cărui șef este apropiat de președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a negat orice legătură cu achiziția Poliției Române și a cerut rapid clarificări.

Întrebați de reporterul G4Media dacă totalul de 600 de mașini necesare nu putea fi împărțit pe mai multe loturi, pentru a achiziționa si autospeciale mai ieftine, mai ales într-o perioadă în care guvernul a cerut restrângerea cheltuielilor, șefii Poliției au răspuns negativ:

„E obligatoriu să aibă aceste specificații pentru a le oferi siguranță polițiștilor”.

”Se dorește o autospecială cu o putere minimă de 130 kW, motor pe benzină, cuplu motor min. 290 Nm, tracțiune integrală 4×4 permanent (AWD), tipul caroseriei să fie AA, iar transmisia să fie automată pe o cutie de minim 8+1 trepte.

După aproximativ 2 săptămâni de căutări și discuții cu reprezentanți ai marilor dealeri auto, am ajuns la concluzia că singura marcă ce ,,pică” pe aceste specificații este BMW.

Iar tipul de BMW este 320ix”, a anunțat sindicatul Europol, care a acuzat că la mijloc ar fi un contract cu dedicație.

Și președintele USR, Cătălin Drulă, a explicat într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook „cum au făcut băieții o licitație cu dedicație”.

„Să zicem că vrei să cumperi 600 de BMW-uri 320ix de la prietenul președintelui. Ai putea să ceri o berlină, relativ puternică (min. 175 cai putere), pe benzină, cu cutie automată, tracțiune integrală, accelerație de la 0-100km/h în cel mult 8 secunde? Ai putea.

Dar ce te faci dacă vine un ofertant cu Skoda Octavia 2.0 TSI DSG 4X4 care se potrivește la toate, dar costă numai 28.000€ pe când BMW-ul e 38.600€? Cum ce faci? Pui în caietul de sarcini înălțime maximă de 1450mm și Octavia nu se califică pentru că are 1469mm. Bonus: elimini și Volkswagen Passat-ul care are 1456mm.

Dar cum scapi de Audi A4 40 TFSI quattro care costă tot 38.600€ și se potrivește la toate cerințele sau le depășește? Cutie de viteze automată CU MINIM 8+1 TREPTE. Ce să vezi? Pe A4 e S-tronic cu 7+1 trepte. O diferența irelevantă în practică și mai ales în practica poliției.

Faci o căutare de piață și vezi că se mai potrivesc niște modele care te-ar putea amenința. Mercedes C 200 4MATIC. Ăsta e periculos. Are tot ce are și BMW-ul, ba chiar și cutie cu 9+1 trepte (9G-TRONIC). Prețul e competitiv, 41.000€, deci riști dacă nu-l elimini.

Soluția? Motor de minim 1,9 litri. Mercedesul are doar 1,5 litri, deși scoate din ei 224 de cai-putere și te lipește de scaun la 7,1 secunde până la 100km/h. Afară și cu C200.

Ce rămâne care să se potrivească cu specificația ta? Numai variante care nu pot concura. Un Mercedes C300 4MATIC de 47.000 €, un Alfa Romeo Giulia Veloce de 50.000 € și un Jaguar XE P300 AWD cu producție și disponibilitate mică.

Ți-a reușit dedicația, președintele și prietenul său sunt mulțumiți.

*toate prețurile sunt cele de listă, fără TVA inclus”, a scris Cătălin Drulă, pe pagina de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 21 de cazuri COVID raportate în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor în localitățile din județ, 6 octombrie

Publicat

Au fost înregistrate 21 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP), joi, 6 octombrie. 

În județul Alba, sunt 306 cazuri active, în total (314 anterior).

De la începutul pandemiei, în Alba au fost 59.225 cazuri confirmate, 57.935 persoane vindecate, 1.310 decese.

În ultimele 24 de ore, în județul Alba, au fost făcute 182 testări: 36 PCR (14 la spitalul județean și 22 la DSP) și 146 teste rapide.

Comparativ, miercuri erau 25 cazuri noi, după 235 de testări.

Cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore în județul Alba

Mediul urban

  • Alba Iulia – 5 cazuri (+4 cazuri reinfectare)
  • Aiud – 2 cazuri (+2 cazuri reinfectare)
  • Sebeș – 3 cazuri
  • Blaj – 1 caz
  • Ocna Mureș – 1 caz
  • Cugir – 1 caz reinfectare

Mediul rural

  • Roșia de Secaș – 1 caz
  • Pianu – 1 caz reinfectare

Incidența COVID în județul Alba este de 0,82.

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidenta Cazuri
Urban    
ORAŞ OCNA MUREŞ 1.88 26
MUNICIPIUL ALBA IULIA 1.72 132
MUNICIPIUL AIUD 1.36 34
ORAŞ CUGIR 0.87 22
ORAŞ ZLATNA 0.64 5
ORAŞ CÂMPENI 0.56 4
ORAŞ TEIUŞ 0.56 4
MUNICIPIUL BLAJ 0.53 11
MUNICIPIUL SEBEŞ 0.27 9
ORAŞ ABRUD 0.19 1
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0 0
Rural    
CIUGUD 2.09 7
HOPÂRTA 1.75 2
NOŞLAC 1.65 3
SĂLIŞTEA 1.28 3
BLANDIANA 1.14 1
METEŞ 1.1 3
UNIREA 1.04 5
ALBAC 1.03 2
CRICĂU 1.02 2
CIURULEASA 0.89 1
RĂDEŞTI 0.79 1
SÂNCEL 0.77 2
ROŞIA DE SECAŞ 0.63 1
MIHALŢ 0.62 2
SOHODOL 0.61 1
IGHIU 0.56 4
HOREA 0.53 1
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0.44 1
STREMŢ 0.42 1
LOPADEA NOUĂ 0.4 1
LUNCA MUREŞULUI 0.39 1
ŞPRING 0.39 1
JIDVEI 0.38 2
ROŞIA MONTANĂ 0.37 1
LUPŞA 0.36 1
VINŢU DE JOS 0.36 2
DAIA ROMÂNĂ 0.32 1
VALEA LUNGĂ 0.32 1
PIANU 0.28 1
GALDA DE JOS 0.23 1
BISTRA 0.22 1
SĂSCIORI 0.15 1
ALMAŞU MARE 0 0
ARIEŞENI 0 0
AVRAM IANCU 0 0
BERGHIN 0 0
BUCIUM 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
CETATEA DE BALTĂ 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 0 0
CUT 0 0
DOŞTAT 0 0
FĂRĂU 0 0
GÂRBOVA 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
LIVEZILE 0 0
MIRĂSLĂU 0 0
MOGOŞ 0 0
OCOLIŞ 0 0
OHABA 0 0
POIANA VADULUI 0 0
PONOR 0 0
POŞAGA 0 0
RÂMEŢ 0 0
RIMETEA 0 0
SĂLCIUA 0 0
SÂNTIMBRU 0 0
SCĂRIŞOARA 0 0
ŞIBOT 0 0
ŞONA 0 0
ŞUGAG 0 0
VADU MOŢILOR 0 0
VIDRA 0 0

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

VIDEO ȘTIREA TA: O porțiune din DN 1R, ”Transursoaia”, în pericol de surpare. ”Se va rupe și vom rămâne izolați”

Publicat

”Așa arată Drumul Național 1 R, între Horea și satul Matișești” este mesjul unui cititor Alba24, care locuiește în zona respectivă. 

În imaginile surprinse miercuri se poate observa cum o parte din carosabil este în pericol de surpare.

Problema a fost semnalizată pe porțiunea respectivă, dar asta nu elimină riscul, consideră cititorul.

”Se va rupe și vom rămâne izolați. Doamne ferește să se rupă când trece microbuzul cu copii de la școală” a transmis acesta.

DN 1R mai este cunoscut drept ”Transursoaia” și face legătura prin Munții Apuseni între județele Alba și Cluj.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax