SÂMBĂTĂ: Ziua Şcolii Ardelene sărbătorită la Blaj. 260 de ani de la inaugurarea primei şcoli cu predare în limba română din Transilvania

Sâmbătă, la Blaj, se sărbătoreşte Ziua Şcolii Ardelene, eveniment care marchează inaugurarea primelor şcoli cu predare în limba română din Transilvania, la 11 octombrie 1754. Începând din acest an, manifestarea are caracter naţional, după ce Parlamentul României a adoptat un proiect de lege în acest sens.

Catedrala Mitropolitană din Blaj va fi sâmbătă, 11 octombrie, de la ora 17.00, gazda manifestărilor ce marchează împlinirea a 260 de ani de la inaugurarea, la Blaj, a primelor şcoli cu predare în limba română din Transilvania.

Evenimentul va începe cu o conferinţă, având ca temă şcolile blăjene, susţinută de jurnalistul Emil Hurezeanu şi profesorul universitar dr. Ion Buzaşi.

În numele PS Cardinalul Lucian, Arhiepiscop Major, cu acest prilej vor fi acordate diplome unor personalităţi ale vieţii publice, în semn de recunoştinţă pentru susţinerea şi promovarea valorilor culturale, istorice şi morale, cultivate de-a lungul timpului de instituţii religioase şi laice din cadrul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolica.

Tot cu această ocazie va fi lansat şi un volum editat de Mitropolia Română Unită, Greco-Catolică,  ce conţine texte scrise de personalitaţi ale mişcării ideologice şi culturale, precum şi materiale dedicate reprezentanţilor vieţii universitare şi filologice din istoria şcolilor blăjene.

Volumul “ Şcoala Ardeleană – semnificaţii cultural-politice “ va fi prezentat de decanul Facultăţii de teologie Greco-catolică “ Babeş-Bolyai” conf. univ. dr. Cristian Barta.

Manifestarea se va încheia cu un concert de muzică clasică susţinut de sopranele Daniela Vlădescu şi Gladiola Niţulescu-Lamatic, tenorul Daniel Matia şi pianistul Alexandru Petrovici, care va cânta la orgă. Vor fi prezentate lucrări din muzica clasică romanească şi internaţional de Tiberiu Brediceanu, Cesar Frank, Georges Bizet, George Fr. Haendel, Giacomo Puccini, Giuseppe Giordani,  Christoph W. von Gluck, Charles Gounod, Fr. Schubert.

La iniţiativa deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, reprezentant al Uniunii Democratice a Slovacilor si Cehilor din România, la care au aderat apoi mai mulţi parlamentari, data de 11 octombrie a fost declarată, prin lege adoptată de Camera Deputaţilor, Ziua Şcolii Ardelene.

În expunerea de motive din proiectul de lege adoptat de Parlamentul României se arată că „de-a lungul istoriei şi a formării statului român a fost esential aportul modului de gândire occidental…mişcării culturale şi politice cunoscuta sub numele de Şcoala Ardeleană.

Reprezentanţi de marca ai Şcolii Ardelene, cât şi ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Samuil Mincu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Petru Pavel Aron,  lnocentiu Micu-Klein si Ion Budai-Deleanu, dar şi întreaga clasă intelectuală pe care au creat-o prin ideile lor în toate cele trei principate româneşti istorice, au preconizat logica unitaţii poporului român într-o singură formaţiune politică, întemeiată pe unitatea originară a limbii românilor din întregul spaţiu locuit de aceştia, peste graniţele vremelnice instituite de vitregiile istoriei.

Limba română, ca moştenire istorică de bază a poporului nostru, a constituit un obiect profund de cercetare a Şcolii Ardelene, prin orientări programatice curajoase. Şcoala Ardeleană este un curent întemeietor prin definiţie, este kilometrul zero al celor mai valoroase idei şi opere care ne definesc  genetic, istoric şi sociologic în aria de cugetare a Europei, printr-un uriaş efort de aclimatizare a spiritului european în viaţa românilor, de creare a unei gândiri româneşti în consens continental, dar cu specificul  local pe care îl apreciem, îl cultivăm şi îl apărăm şi astăzi. Valorifacând moştenirea acestor înaintaşi providenţiali, ne dovedim a fi  o naţiune cu simţul demnităţii, pe care ganditorii Şcolii Ardelene au dorit-o ca parte organică a civilizaţiei europene.”

Şcoala Ardeleană a fost o importantă mişcare culturală generată de unirea Mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Catolică, act în urma căruia a luat naştere Biserica Româna Unită cu Roma, Greco-Catolică. Şcoala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală şi politică a românilor transilvaneni, ci şi la a celor de peste munţi. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiţia Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, pentru recunoaşterea naţiunii române ca parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania.

O altă realizare a Şcolii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba romană, în locul scrierii chirilice, şi tipărirea primului dicţionar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda. Deviza Şcolii Ardelene a fost “Virtus Romana Rediviva” (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renaşterea vechilor virtuţi ostăşeşti, în lupta pentru drepturi naţionale, pentru limba şi credinţa străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură ţară.

Ziua de 11 octombrie 1754 este ziua in care, la Blaj, Episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de infiintare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor, „fântânile darurilor”, cum le-a numit ctitorul lor, spunând: „Şcoala de obşte va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetăţenie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se”.