Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Șase din șapte administratori ai Pilonului II de pensii vor să plece din România, din cauza unei ordonanțe ”absurde”


Publicat

p

Şase din şapte administratori de pensii private spun că activitatea lor în România se află sub „incertitudini semnificative“, după ce Guvernul a impus o serie de cerinţe prin Ordonanţa 114, considerate absurde, fără ca măcar să le explice necesitatea.

Principala doleanţă a celor care administrează cele 51 de miliarde lei strânse de peste 7 milioane de români în conturile de pensie privată ale Pilonului II este cerinţa de majorare a capitalului social din Ordonanţa 114.

Prin aceasta, Guvernul îi obligă pe cei şapte administratori de pensii private să vină cu bani „de acasă“, în total 3,5 miliarde lei, până la finalul anului.

Iniţial, prima jumătate a sumei trebuia virată până la jumătatea anului, dar Guvernul a prorogat termenul, în urma controverselor stârnite.

NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private din ţara noastră, susţine că cerinţele impuse prin Ordonanţa 114 „pot indica existenţa unei incertitudini semnificative privind capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea” în România, dacă societatea-mamă nu va fi de acord să dea aceşti bani.

Cu toate acestea, administratorul NN Pensii a precizat că va continua să activeze în România în acest an şi spune că există indicii relevante că va putea cădea la o înţelegere cu Guvernul.

Fondul de pensii Generali spune, de asemenea, că există o „incertitudine semnificativă“ care poate pune la îndoială raţiunea economică de a continua activitatea în anii viitori. Acelaşi discurs este prezent şi la fondul Metropolitan Life: „Aceste evenimente sau condiţii indică existenţa unei incertitudini care ar putea genera îndoieli cu privire la capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea”.

BRD Pensii susţine că adoptarea Ordonanţei 114 produce incertitudini asupra continuităţii activităţii şi că există posibilitatea „ca acţionarii administratorului să-şi reevalueze opţiunile pentru activitatea de gestionare a pensiilor din Pilonul II în România”.

Fondul de pensii Aegon spune că incertitudinea din prezent i-a făcut pe acţionari să nu decidă dacă vor furniza capitalul social suplimentar, iar în cazul în care nu o fac până la 31 decembrie, societatea se va afla în imposibilitatea administrării fondului de pensii Vital după această dată.

Allianz Pensii aşteaptă, de asemenea, clarificări de la autorităţile române, dar subliniază de asemenea că dacă nu va primi capitalul social de la societatea-mamă, se va afla în imposibilitatea administrării fondului de pensii privat „Viitorul tău”, ceea ce generează incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea.

Numai acţionarii administratorului BCR Pensii susţin că „nu au fost relevate elemente de natură să împiedice fondul în a-şi continua activitatea în viitorul previzibil”.

Indicii că situaţia ar putea fi remediată nu există până în prezent. Acum, administratorii de pensii private aşteaptă normele de aplicare ale Ordonanţei, ca să poată şti modul în care trebuie să majoreze capitalul social.

Autoritatea de Supraveghere Financiară n-a avut până acum niciun cuvânt de spus cu privire la viitorul pensiilor private, deşi este instituţia însărcinată cu supravegherea acestei pieţe. Un raport preliminar realizat de ASF care arăta ce dezastru provoacă OUG 114 a „scăpat“ în presă, dar el nu a mai devenit niciodată oficial.

Ce se întâmplă dacă dispar fondurile de pensii ASF susţinea, în raportul „scurs“ în presă, că o eventuală retragere a unor administratori din sistemul de pensii private ar conduce la creşterea riscului de concentrare. Mai mult, în conditiile existentei unui număr redus de administratori de fonduri de pensii administrate privat, retragerea unui administrator ar putea avea un efect şi asupra celorlalţi administratori, care, pentru a putea prelua în administrare activele rămase, se vor vedea nevoiţi să suplimenteze şi mai mult capitalul social.

Sursă: ziaruladevarul.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

OFICIAL: DECES al unei paciente în vârstă de 60 de ani din Alba, infectată cu COVID-19. Suferea de diabet

Publicat

Un nou deces în Alba, al unei persoane infectate cu noul coronavirus, a fost anunțat oficial de autorități. Este cel de-al 20-lea caz din județ, de la începutul perioade. 

Decesul a fost anunțat miercuri. Este vorba despre o femeie de 60 de ani, al cărei test a ieșit pozitiv în data de 9 mai.

Femeia este din Cugir și a murit în cursul nopții la Spitalul Municipa din Blaj.

Deces 1219

Femeie, 60 ani, județ Alba.

Dată confirmare: 09.05.2020.
Dată deces: 27.05.2020.
Comorbidități: DZ tip II.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Cum vor susține examenele elevii care au febră. Precizările secretarului de stat pentru învățământ preuniversitar

Publicat

examen

Elevii care vor avea o temperatură peste 37,3 °C vor susține examenele în clase speciale.

Declarația îi aparține secretarului de stat pentru învățământ preuniversitar din Ministerul Educației, Rodica-Luminița Barcari.

“Noi acum lucrăm la o procedură, pentru că am cerut punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Vrem să avem o procedură bine fundamentată despre ce facem cu copiii care au o temperatură mai mare de 37,3 grade Celsius, să fie într-o sală specială, în funcție de ce ne recomandă și Ministerul Sănătății.

Adică niciun copil să nu fie discriminat și să poată susține examenul.

Facem niște săli speciale în care ei să susțină evaluarea. În altă sală decât restul copiilor, astfel încât să nu se simtă ceilalți în pericol” a spus aceasta.

Secretarul de stat a mai spus că pentru elevii care nu pot veni fizic la examene din cauza unor afecțiuni vor fi cerute subiecte de rezervă.

Sursă: stiriedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

27 mai: Ziua psihologilor. Mesajul președintelui Filialei Teritoriale Alba a Colegiului Psihologilor din România

Publicat

psiholog sedinta

Psihologii sărbătoresc pe data de 27 mai o zi specială, dedicată aceste profesii. Preşedintele Filialei Teritoriale Alba a Colegiului Psihologilor din România, Eliza Boilă, a transmis un mesaj pentru colegii ei:

”27 mai, este o zi specială, o zi  care ne amintește că în urmă cu şaisprezece ani, în data de 27 mai 2004, Parlamentul României emitea Legea nr.213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, acest moment reprezentând actul de naştere al noii profesii reglementate.

Este o zi specială, o zi în care psihologii merită să fie sărbătoriţi. Împreună sărbătorim profesia și profesionalismul, profesie pe care o practicăm cu empatie, responsabilitate, etică profesională, integritate, altruism.

Această profesie rămâne a fi una din cele mai importante şi necesare societății.

Anul acesta, vom sărbători Ziua Psihologului în mediul virtual, date fiind condiţiile pandemiei. Însă, chiar dacă nu ne vom putea vedea faţă în faţă, Colegiul Psihologilor din România-Filiala Alba, va organiza, în premieră, azi, 27 mai, ora 19:00, un eveniment online, găzduit de platforma Zoom.

Prin acest eveniment dorim să celebrăm această profesie nobilă, de psiholog.

În contextul actual al pandemiei cauzate de noul coronavirus, psihologii continuă să presteze servicii psihologice, prin corectitudine, tenacitate și exigență, reușind să aducă o rază de lumină și speranță în inima celor aflați la nevoie, contribuind astfel la starea de bine a comunităţii.

Haideţi, aşadar, să recunoaştem meritele acestei nobile profesii şi să-i sărbătorim împreună pe toţi aceşti oameni altruişti!

În acest context, vă aşteptăm alături de noi într-un număr cât mai mare, pentru a ne bucura împreună de toate realizările, împărtășind gândurile și emoțiile revederii .

Multă putere de muncă pentru a răspunde cu promptitudine, profesionalism, competență şi maximă responsabilitate  nevoilor societăţii, dragi colegi.

Vă doresc sănătate, prosperitate, respectul pe care îl meritați din plin, spirit de inițiativă și realizări frumoase!

La mulți ani, dragi colegi! La mulți ani, tuturor psihologilor din România!

Preşedinte Filiala Teritorială Alba a Colegiului Psihologilor din România

Psiholog, Eliza Boilă”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: 27 mai 1600, prima unire a românilor sub Mihai Viteazul. Ce s-a întâmpat la Alba Iulia acum 420 de ani

Publicat

La 1 noiembrie 1599, la trei zile după bătălia de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia, oraș pe care îl va transforma, după cucerirea Moldovei, în prima capitală a celor trei țări.

La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite un hrisov care atestă Unirea și se intitulează „voievod și domn a toată Țara Românească și al Ardealului și al Țării Moldovei”. 

Citește și: FOTO Cum arăta Mihai Viteazul ÎN REALITATE? Un sculptor l-a recreat pe baza unor cercetări antropologice din 1920

27 mai 1600 este ziua în care, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de “Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei”.

La această dată, Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti.

„De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată şi desăvârşită poezie tragică.” Nicolae Iorga despre Mihai Viteazul.

Campania militară a fost una rapidă şi încununată de succes, atât în luptele dintre Mihai Viteazul şi Andrei Bathory (desfăşurate în perioada 18-28 octombrie 1599 la Şelimbăr), câştigate de domnul român, care, la 1 noiembrie 1599 intră triumfător în Alba Iulia, cât şi prin cucerirea Bacăului, unde îl înfrânge pe domnitorul moldovean Ieremia Movilă, la 10 mai, urmată de de predarea fără luptă a cetăţii Suceava de către garnizoana moldoveană.

Încă de la venirea sa la domnie, în septembrie 1593, Marele domn vizează realizarea celor două mari
idealuri: Independenţa şi Unirea. Pentru înfăptuirea lor îşi va stabili cu luciditate obiectivele şi priorităţile.

Într-o primă etapă va urmări câştigarea neatârnării faţă de Poarta Otomană. Cu clarviziunea unui diplomat şi strateg iscusit, el îşi întăreşte alianţele cu vecinii, în primul rând cu Aron Vodă, domnul Moldovei şi cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, după care va adera la alianţa antiotomană „Liga Sfântă”. Lupta începe.

Cu toată rezistenţa opusă, cei peste 100.000 de ostaşi turci reuşesc să treacă Dunărea şi la Călugăreni, pe 23 august 1595, domnitorul obţine o victorie pe care Nicolae Bălcescu o caracterizează ca „fiind briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei româneşti”.

După ce turcii sunt alungaţi, Mihai îşi concentrează eforturile pentru a realiza cel de-al doilea mare vis. Unirea, în condiţiile în care era înconjurat doar de adversari: în Transilvania, principele Andrei Bathory, favorabil unei alianţe cu turcii şi interpret al intereselor Poloniei, iar în Moldova Ieremia Movilă, devenit domn cu ajutorul marii nobilimi poloneze şi care vroia scaunul Ţării Româneşti pentru fratele său Simion Movilă.

În acest context, Mihai porneşte la îndeplinirea marelui ideal al unităţii româneşti. După victoria de la Şelimbăr, Marele domn intră în Alba Iulia cu mare triumf, la 1 noiembrie 1599. Era primul act al Unirii.

La 24 aprilie 1600 domnul pleacă din Alba Iulia, îndreptându-se spre Moldova. La 4 mai ajunge lângă Trotuş şi aici are loc celebra scenă povestită de Bălcescu, după care „moldovenii nu stătură mult în cumpănă, într-o clipă 15.000 dintr-înşii punându-şi cuşmele în vârful lăncilor, cu mare strigare de bucurie trecură în tabăra lui Mihai”.

Se înfăptuia, astfel, prima Unire politică a celor trei ţări româneşti, în hotarele ce reuneau, în cea mai mare parte, teritoriul vechii Dacii, deziderat major şi aspiraţie seculară a poporului nostru.

Toate actele pe care le-a săvârşit la Alba Iulia şi la Iaşi indicau una şi aceeaşi preocupare: de a întări unitatea celor trei Ţări Româneşti şi de a reda poporului român măreţia pe care a avut-o în vremea vechii Dacii. De aici, din Iaşi, emite cel dintâi act şi bate cea dintâi medalie, care-l înfăţişează ca „Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”.

La 6 iulie 1600, în punctul cel mai înalt al destinului său, Mihai îşi confecţiona binecunoscuta pecete pe care figurează cele trei ţări române surori. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia românească primul unificator al poporului român şi erou naţional.

Născut în anul 1558, Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în 1600, conducător al celor trei ţări ce formează România: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.

Surse: Rador, Historia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate