Se redeschide calea Schengen pentru România: Austria renunță la dreptul de veto pentru extinderea zonei de liberă circulație în UE

Austria renunță la dreptul său de veto și deschide calea Schengen pentru România și Bulgaria. În cadrul unei reuniuni la Budapesta, pe 22 noiembrie, urmează să fie adoptat un pachet de măsuri pe care România și Bulgaria mai trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membre Schengen. Renunțarea Austriei la veto este un pas semnificativ, dar nu final, în procesul de aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Decizia finală va depinde de întâlnirea din 22 noiembrie, de pachetul de măsuri și de acordul din primăvara lui 2025. Deși aceasta este o schimbare majoră de poziție, aderarea celor două țări nu este încă garantată. Urmează adoptarea unui pachet de măsuri suplimentare, iar o decizie finală este așteptată cel mai devreme în primăvara anului 2025.

Această veste vine într-un moment sensibil, înaintea alegerilor prezidențiale din România, și poate influența dezbaterea publică și opinia alegătorilor.

De ce a blocat Austria extinderea Schengen?

Austria și-a exprimat anterior opoziția față de extinderea Schengen din motive legate de securitate și gestionarea migrației. Autoritățile austriece au invocat provocările legate de controlul frontierelor externe ale UE și impactul asupra gestionării fluxurilor migratorii în Austria. Criticii susțin că această decizie a avut și o componentă politică, fiind o modalitate de a câștiga susținere înainte de alegerile naționale și regionale.

Deși motivele invocate au fost contestate de unii actori europeni, decizia Austriei a reflectat îngrijorări legitime legate de securitate. Între timp, România și Bulgaria au făcut progrese semnificative în consolidarea granițelor externe și în eficientizarea procesului de returnare a migranților care nu primesc azil.

Chiar și creștin-democrații europeni de rang înalt, adică prieteni de partid ai ÖVP, și-au exprimat în mod deschis nemulțumirea față de poziția Austriei în această privință.

Pachetul de măsuri din 22 noiembrie

Acum, se pare că lucrurile au fost finalizate la Bruxelles și Viena: Austria renunță la dreptul său de veto și deschide calea pentru cele două state membre ale UE, România și Bulgaria.

Pe 22 noiembrie, la Budapesta, reprezentanții Austriei, României și Bulgariei, împreună cu Ungaria – țara care deține în prezent președinția rotativă a UE – se vor întâlni pentru a finaliza un pachet de măsuri suplimentare pentru aderarea celor două țări la Schengen.

Deși Bulgaria și România au îndeplinit majoritatea cerințelor necesare, mai sunt câțiva pași tehnici și administrativi de parcurs. Această întâlnire reprezintă o etapă importantă în procesul de aderare, dar nu o garanție.

Când este estimată întrarea în Schengen a României și Bulgariei

Acest lucru este așteptat să se întâmple în primăvara anului 2025, scrie Kurier. Cel puțin aceasta este opinia reprezentanților de vârf ai guvernului român.

Cu toate acestea, potrivit Ministerului de Interne, cele două țări au îndeplinit deja principalele cerințe: Mai presus de toate, securitatea sporită a frontierelor lor externe ale UE și returnarea mai rapidă a solicitanților de azil respinși din Austria.

Ce înseamnă aderarea României și Bulgariei la Schengen

O eventuală aderare la Schengen ar aduce beneficii importante pentru România și Bulgaria, eliminând controalele la frontierele cu statele membre Schengen și facilitând circulația cetățenilor și mărfurilor.

În același timp, procesul mai are nevoie de acordul final al tuturor statelor membre din Spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că aderarea depinde și de rezultatul discuțiilor din primăvara lui 2025.

Pentru cetățenii români și bulgari, aderarea la Schengen ar însemna călătorii mai rapide și mai sigure în statele din Spațiul Schengen, fără controale la frontieră. În plus, această schimbare ar putea aduce un impuls economic, facilitând transportul de mărfuri și consolidând relațiile comerciale.

Cu toate acestea, e important de menționat că aderarea la Schengen nu este încă sigură, iar publicul trebuie să înțeleagă că, deși progresul este real, procesul de aderare depinde de îndeplinirea completă a tuturor cerințelor.

Decizia de la Budapesta, impuls pentru partidele pro europene la alegeri

Noul comisar european pentru migrație, Magnus Brunner, desemnat din partea Austriei, și-a exprimat susținerea pentru aderare și apreciază progresele făcute de cele două țări.

Totuși, aderarea efectivă va necesita respectarea completă a cerințelor tehnice și politice stabilite de Uniunea Europeană.

Pentru România, decizia de la Budapesta ar veni exact la timp pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, care ar putea da un impuls candidaților pro-europeni.

De asemenea, pentru Magnus Brunner, un „da” pentru aderare ar fi un semnal de conciliere în momentul preluării funcției de comisar pentru migrație. Obstacolele deja recunoscute în această funcție sunt oricum destul de mari.