Sobe pe lemne și centrale vechi: cu ce vor fi schimbate instalațiile existente în gospodăriile românilor. Aprobare la Parlament

Românii care își încălzesc locuințele cu sobe pe lemne sau alte sisteme individuale pe bază de combustibili solizi ar putea beneficia, în următorii ani, de măsuri de sprijin pentru înlocuirea acestora cu soluții mai eficiente și mai puțin poluante.

Un proiect de lege în acest sens, aprobat la Camera Deputaților, se referă la opțiuni voluntare de schimbare a instalațiilor de încălzire ineficiente.

Schimbarea ar urma să se facă etapizat, doar la cererea deținătorilor, prin programe derulate de autoritățile centrale și locale, în limita fondurilor disponibile.

Sobe pe lemne: ce prevede proiectul de lege

Proiectul de lege creează cadrul legal pentru reducerea folosirii biomasei forestiere și a combustibililor fosili solizi în sistemele de încălzire din gospodării și în sistemele centralizate de alimentare cu energie termică.

Publicitate

Potrivit documentului, autoritățile administrației publice locale, în colaborare cu autoritățile centrale, instituie și derulează programe de sprijin pentru înlocuirea unităților de încălzire.

Vizate sunt unitățile individuale de încălzire și echipamentele din sistemele centralizate care folosesc biomasă forestieră sau combustibili fosili solizi, dacă sunt mai vechi de 10 ani sau au un randament mai mic de 65%.

Înlocuirea ar urma să se facă progresiv, până la 31 decembrie 2040.

Înlocuirea sobelor nu va fi obligatorie

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este că participarea la aceste programe de sprijin este voluntară.

Înlocuirea unităților de încălzire se va face exclusiv la cererea deținătorilor acestora.

Mai mult, nu se va interzice utilizarea unităților de încălzire existente, inclusiv a celor care folosesc biomasă forestieră, cu respectarea cerințelor privind utilizarea sustenabilă a resurselor.

Se creează însă adrul pentru programe prin care cei care vor să își schimbe sistemul de încălzire să poată primi sprijin.

Câte sisteme de încălzire ar urma să fie înlocuite

Proiectul stabilește și câteva obiective cumulative pentru programele de sprijin.

Până la 31 decembrie 2030 ar urma să fie înlocuite cel puțin 50.000 de unități de încălzire.

Până la 31 decembrie 2035, ținta crește la cel puțin 100.000 de unități.

Până la 31 decembrie 2040, programele ar trebui să ajungă la cel puțin 250.000 de unități înlocuite.

Aceste obiective vizează atât sistemele individuale din gospodării, cât și unele unități din sistemele centralizate de alimentare cu energie termică.

Ce sisteme ar putea înlocui sobele vechi

Sunt prezentate mai multe soluții energetice care pot fi folosite în locul sistemelor vechi de încălzire.

Printre acestea se numără sursele geotermale, pompele de căldură, colectoarele solare, sistemele de cogenerare de înaltă eficiență bazate pe surse regenerabile, sistemele fotovoltaice cu stocare folosite exclusiv pentru alimentarea directă a pompelor de căldură, valorificarea căldurii reziduale și sistemele de stocare a energiei termice.

Documentul permite și alte tehnologii care contribuie direct la reducerea folosirii biomasei forestiere și a combustibililor fosili solizi în încălzire și răcire.

În anumite situații, ar putea fi acceptate și unități de încălzire de înaltă eficiență care folosesc biomasă forestieră sustenabilă provenită din subproduse și reziduuri rezultate din gestionarea fondului forestier.

Când ar mai putea fi folosită biomasa forestieră

Nu se elimină complet biomasa forestieră din încălzire, dar se stabilesc condiții mai stricte de utilizare.

Înlocuirea unei unități vechi cu un echipament care folosește biomasă forestieră ar fi permisă doar dacă autoritatea locală stabilește, pe baza criteriilor din metodologia viitoare, că niciuna dintre soluțiile alternative nu este fezabilă tehnic sau justificată economic pentru amplasamentul respectiv.

În plus, aparatul ar trebui să respecte cerințele de proiectare ecologică și să utilizeze exclusiv biomasă forestieră sustenabilă.

Această prevedere este importantă mai ales pentru zonele rurale sau izolate, unde racordarea la alte surse de energie ori instalarea unor tehnologii moderne poate fi mai dificilă sau mai costisitoare.

De ce a fost propusă legea

Inițiatorii susțin că proiectul răspunde angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Reforma 6, Jalonul 128, care vizează decarbonizarea accelerată a sectorului de încălzire și răcire.

Obiectivul general este crearea unui cadru legal pentru tranziția către surse de energie mai curate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile.

Lemnul de foc rămâne o sursă majoră de încălzire în România, mai ales în mediul rural. Potrivit expunerii de motive, aproape 90% dintre gospodăriile rurale și aproximativ 45% dintre gospodăriile de la nivel național se încălzesc preponderent cu lemne de foc, adesea în sobe cu randament redus.

Ținte pentru energia regenerabilă în încălzire și răcire

Proiectul stabilește și ținte privind creșterea ponderii surselor regenerabile în sectorul de încălzire și răcire.

Autoritățile centrale și locale trebuie să contribuie la atingerea unei ponderi de 35,9% în anul 2027, 37,1% în anul 2028, 38,6% în anul 2029 și 41,4% în anul 2030.

Ministerul Energiei ar urma să centralizeze măsurile raportate și să publice anual un raport privind progresul în diversificarea mixului energetic din sectorul de încălzire și răcire.

Dacă apar întârzieri față de traiectoria stabilită, autoritățile centrale și locale ar trebui să aplice măsuri suplimentare și să transmită planuri corective.

De unde ar putea veni banii

Programele de sprijin ar urma să fie finanțate din fonduri externe nerambursabile, fonduri externe rambursabile, bugetul de stat, în limita creditelor bugetare aprobate, și alte surse legale.

Posibile surse de finanțare ar fi Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, programele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu și alte programe sau instrumente financiare europene ori naționale dedicate eficienței energetice, surselor regenerabile și decarbonizării sectorului de încălzire și răcire.

Asta înseamnă că finanțarea nu ar urma să fie automată pentru fiecare gospodărie. Programele concrete, condițiile de eligibilitate și valoarea sprijinului ar trebui stabilite ulterior, prin acte subsecvente și prin ghiduri de finanțare.

Reguli mai stricte pentru lemnul de foc

Proiectul introduce și reguli privind trasabilitatea și sustenabilitatea biomasei forestiere folosite în scop energetic.

Operatorii economici care gestionează instalații cu putere termică instalată totală de cel puțin 7,5 MW, în cazul combustibililor din biomasă solidă, sau de cel puțin 2 MW, în cazul combustibililor gazoși din biomasă, ar urma să aibă obligația ca biomasa forestieră utilizată să fie exclusiv certificabilă.

De asemenea, operatorii economici care introduc pe piață sau comercializează biomasă forestieră în scopuri energetice ar urma să furnizeze exclusiv biomasă forestieră sustenabilă.

Aceștia vor trebui să transmită anual, până la 31 martie, rapoarte privind durabilitatea biomasei către ANRE, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Mediului.

Amenzi pentru operatori și autorități, nu pentru proprietarii de sobe

Proiectul include și sancțiuni, dar acestea vizează operatorii economici și autoritățile care nu respectă obligațiile de raportare sau de utilizare a biomasei conforme.

Nerespectarea obligației de a utiliza exclusiv biomasă certificabilă poate fi sancționată cu amendă de la 25.000 la 50.000 de lei.

Nerespectarea obligației de a furniza exclusiv biomasă forestieră sustenabilă poate fi sancționată cu amendă de la 15.000 la 30.000 de lei.

Netransmiterea rapoartelor privind durabilitatea biomasei forestiere poate fi sancționată cu amendă de la 50.000 la 80.000 de lei, iar netransmiterea rapoartelor de către autoritățile publice locale poate atrage amenzi de la 40.000 la 80.000 de lei.

Ce se schimbă pentru autoritățile locale

Autoritățile locale ar urma să aibă un rol important în aplicarea măsurilor.

Ele trebuie să deruleze programele de sprijin împreună cu autoritățile centrale, să raporteze anual stadiul implementării și să transmită calendarul măsurilor adoptate.

Prima raportare ar urma să fie realizată în anul 2027, potrivit modelului prevăzut în anexa proiectului.

Explicații ale inițiatorului

Inițiatorul proiectului, Sebastian Burduja, a explicat contextul inițiativei:

”Peste jumătate din gospodăriile din țara noastră se încălzesc cu sobe pe lemne, cele mai multe dintre ele sobe tradiționale. Studiile Asociației Enegia Inteligentă și ale Asociației Forestierilor din România (ASFOR) arată că majoritatea sobelor utilizate au randamente foarte mici, de doar 20% – 30%, generând costuri mari pentru români, mai ales cei cu posibilități reduse.

Asta arată o problemă structurală a sistemului de încălzire din România, de care nu s-a ocupat nimeni cu adevărat până acum. Iarnă de iarnă asistăm la costuri tot mai mari pe care le au oamenii cu achiziția de lemn de foc. Unii aleg să bage un lemn mai puțin în sobă, să stea în frig sau să cumpere lemn de la cei care taie lemn ilegal și îl vând la negru.

Legea pe care am depus-o nu interzice folosirea sobelor cu lemne și nici arderea lemnului de foc. (… legea –n.r.) mandatează autoritățile centrale și locale să dezvolte programe prin care oamenii care doresc să poată să își înlocuiască treptat sobele pe lemne cu pompe de căldură sau alte tehnologii eficiente.

Nu toti oamenii au bani să își schimbe de pe o zi pe alta soba veche cu lemne cu o pompă de căldură, de exemplu. Sau nu toate locuințele au acces la rețele de gaz.

Tocmai de aceea legea specifică clar că înlocuirea sobelor cu lemne se face în mod voluntar”.

Acesta precizează că proiectul urmărește creșterea confortului în gospodării și scăderea costului cu încălzirea, oprirea tăierii ilegale a lemnului și îndeplinirea unei ținte din PNRR cu miză de aproape 800 de milioane de euro.