STUDIU: Româncele nu reclamă autorităților când sunt hărțuite sexual. Unde au loc de cele mai multe ori agresiunile

Doar peste 32% din româncele peste 15 ani au raportat autorităților, dacă au fost victime ale hărțuirii sexuale, conform unui studiu realizat de publicația ”The Guardian”. Studiul a fost făcut în cadrul țărilor membre ale Uniunii Europene, iar România ocupă ultimele locuri.

Surprinzător este faptul că, în majoritatea cazurilor, femeile au fost hărțuite sexual nu pe străzile întunecate, ci chiar în spații publice, ziua sau la locul de muncă.

La polul opus, în Suedia, 81% dintre femei au reclamat că au fost hărţuite. Situaţia este similară şi în alte state din vestul Europei: Danemarca – 80%, Franţa – 75%, Olanda – 73%, Marea Britanie – 68%, Germania şi Belgia – ambele 60%, Italia – 51% şi Spania cu un procent de 50%.

Şi în SUA există o proporţie semnificativă de femei care au semnalat autorităţilor că au fost hărţuite: 81%, potrivit sursei citate. Aproape de România se situează Ungaria, cu o rată de 42%, respectiv Polonia, unde este raportat acelaşi procent ca în ţara noastră.

„În România, până anul trecut, nu am avut în lege o definiţie suficient de clară şi comprehensivă a hărţuirii sexuale. Pe de altă parte, noi nu învăţăm în şcoală care sunt formele de hărţuire sexuală, ce înseamnă consimţământul într-o relaţie sau că trebuie să deconstruim rolurile de gen. Astfel, ajungem în situaţia în care se perpetuează ideea că numai abuzurile extreme, precum violurile, trebuie reclamate.

În plus, încă există tendinţa învinovăţirii victimelor pentru orice fel de violenţe la care sunt supuse, în locul agresorilor. Toţi aceşti factori au contribuit la descurajarea femeilor în a reclama autorităţilor orice caz de hărţuire. Trăim într-o ţară în care formele de violenţă la adresa femeilor sunt tolerate în familie şi în societate“, explică Andreea Bragă, director executiv Centrul FILIA.

Potrivit Legii Nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, prin hărţuire sexuală se înţelege „situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor“.

Simona Chirciu, care are un doctorat despre fenomenul hărţuirii sexuale în spaţiile publice din România – pentru care a intervievat aproximativ 2.000 de femei din toată ţara, spune că locurile în care se petrec cele mai multe cazuri de hărţuire sexuală sunt: trotuarele (91%), mijloacele de transport în comun (65%), parcurile (54%), staţiile de autobuze/tramvaie (37,4%) şi nu în ultimul rând cluburile (31%).

Totodată, Chirciu subliniază că majoritatea femeilor sunt hărţuite în timpul zilei, în locuri aglomerate şi mai puţin în spaţii pustii pe timp de noapte.

Aşadar, ipoteza că femeile ies din casă noaptea şi se expun cu bună ştiinţă la posibilitatea de a fi hărţuite este falsă.

Hărţuirea sexuală se referă la încălcarea intimităţii şi demnităţii unei persoane, dar mai ales despre o relaţie de putere manifestată de către agresor asupra ţintei.

Mulţi dintre cetăţeni nu ştiu ce este hărţuirea sexuală, de câte tipuri este, cum se manifestă. Ar exista încă percepţia că hărţuirea sexuală este de fapt o formă de flirt. „Ei bine, nu este deloc aşa. Hărţuirea sexuală este despre încălcarea intimităţii şi demnităţii unei persoane, dar mai ales despre o relaţie de putere manifestată de către agresor asupra ţintei“, atrage atenţia Simona Chirciu.

Cercetătoarea mai subliniază că un alt spaţiu în care femeile sunt hărţuite frecvent este locul de muncă. „Într-o astfel de situaţie, victima trebuie să se informeze în legătură cu drepturile acesteia şi să adune cât mai multe dovezi (audio, video, mesaje scrise etc.). Ulterior, femeia poate să reclame abuzurile la ITM, în instanţă sau la CNCD“, completează Chirciu.

sursă: adevarul.ro