Connect with us
Advertisement

Eveniment

Un tânăr din Alba Iulia a vrut să vândă o bijuterie pe OLX, dar a fost contactat de escroci. Cum s-a terminat discuția

Publicat

Un tânăr din Alba Iulia care avea de vânzare o bijuterie pe OLX a fost abordat pe WhatsApp de un potențial client care era interesat să o cumpere. 

Însă la scurt timp de la începerea conversației, tânărul din Alba Iulia și-a dat seama că ceva nu este în regulă. Mai exact, așa-zisul cumpărător i-a trimis un link pe care acesta trebuia să îl acceseze pentru a definitiva tranzacția. 

De fapt, dacă vânzătorul din Alba Iulia nu își dădea seama  ce se întâmplă, în momentul în care accesa link-ul și introducea datele cardului pe care trebuia virată suma de bani, cădea într-o capcană a escrocilor.

Genul acesta de escrocherii sunt din ce în ce mai folosite pe internet, iar în ultima perioadă foarte multe persoane au căzut în plasa infractorilor.

Discuția dintre tânărul din Alba Iulia și ”client” s-a terminat când cel din urmă avea un discurs care nu făcea sens în situația respectivă.

Polițiștii români au atras atenția în ultimul timp ca persoanele care vând obiecte pe internet să fie foarte atente, pentru a evita astfel de situații.

Sfaturile polițiștilor

Ce trebuie să ne dea de gândit atunci când postăm un anunţ de vânzare pe internet şi suntem abordaţi de un potenţial cumpărător?

Tot mai multe persoane cad în capcana infractorilor specializaţi în infracţiuni informatice, motiv pentru care polițiștii derulează o campanie de informare în perioada 28 aprilie – 14 mai 2021.

Mesajul central este cel legat de riscurile la care ne expunem dacă introducem datele cardului, pe diverse linkuri, pentru “a accepta o sumă de bani”.

CITEȘTE ȘI: Atenționare legată de escrocheriile de pe siteurile de anunțuri. Cum sunt lăsați fără banii din cont vânzătorii de bună credință

Niciodată nu e nevoie de datele cardului pentru a primi bani!

Încercăm şi prin intermediul mass media să aducem în atenţie modalităţile prin care infractorii de acest tip acţionează şi câteva dintre semnele unui eventual pericol.

Faptul că nu vedem persoana cu care comunicăm, nu primim personal banii, nu oferim noi înşine bunul sau nu-l ridicăm, toate acestea ne pot pune într-o situaţie delicată, greu de controlat.

Plătim online, nu cunoaştem bine sau nu respectăm măsurile de siguranţă ale unei tranzacţii şi ne putem trezi că, fără să vrem, oferim datele cardului bancar.

E ca şi cum am oferi portofelul plin cu bani cuiva total necunoscut!

Să zicem că vrem să ne schimbăm telefonul şi îl punem la vânzare, pe o pagină de anunţuri. Ne abordează cineva, în general pe whatsapp, şi ne întreabă despre bun.

Scurt, dacă nu are defecte, dacă e în stare bună.

Avem deja 2 elemente. Discuţia despre vânzare se mută pe alt canal de comunicare decât cel al site-ului cu anunţuri, de regulă pe whatsapp sau chiar telefonic.

Până aici nimic problematic. Apoi, în general, conversaţia despre bun este foarte scurtă, banală chiar.

Acesta este şi începutul unei relaţionări cu infractorii.

Motivul pentru care abordează vânzătorul pe alt canal de comunicare este ca să elimine orice posibilitate de monitorizare din partea site-ului de anunţuri.

În plus, fiindcă mulţi dintre escroci sunt din alte ţări, preferă o convorbire scrisă ca să poată folosi motoare de traducere de pe internet.

Atenție la limba română din conversații

Dacă suntem atenţi, e foarte probabil ca în conversaţie să vedem cuvinte sau expresii ciudate, semn că partenerul de discuţii nu este cine pretinde.

Şi totuşi, chiar şi infractorii străini pot colabora cu persoane vorbitoare de limba română pentru a-şi pune în aplicare planurile, aşadar nu este exclusă nici abordarea prin apel telefonic!

Vă reamintim că un număr de telefon de România şi o fotografie de profil a unei doamne nu înseamnă deloc siguranţa că ştii cu cine ai de a face.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement