Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Castelul din Apuseni, distrus în timpul filmărilor la ”Noi, cei din linia întâi”, scos la licitație. Cât costă clădirea


Publicat


Preluare video. Folositi acest cod pentru a afisa video-ul de mai sus pe siteul dvs.

<p><script type="text/javascript" src="https://video.onnetwork.tv/embed.php?sid=MWZILHlYQiww"></script></p>


Castelul de la Zlatna, reședința de vară a prim-ministrului regelui Carol al II-lea, Ion Gigurtu, a fost scos la licitație. Aici a fost filmată o parte importantă din filmul “Noi, cei din linia întâi”, peliculă regizată de Sergiu Nicolaescu. Cu acea ocazie, castelul a fost incendiat.

Așezat pe un teren situat la intrarea în satul Botești, castelul are 19 camere și o suprafață construită de peste 1.300 de metri pătrați. Prețul de pornire este de 295.000 de euro, valoarea acestuia fiind estimată la 400.000 – 500.000 de euro.

Mergând pe drumul pitoresc care urcă, prin Apuseni, dinspre Alba-Iulia către Arieșeni vei fi cu siguranță furat de frumusețea răpitoare a locurilor.

Însă, odată trecut de Zlatna, la intrarea în Botești, o banală curbă îți va aduce în fața ochilor o imagine la care nu te așteptai: un castel în toată splendoarea lui, astăzi ușor estompată de istoria tumultoasă prin care a trecut, dar o splendoare care este totuși imposibil de ratat: de la statura impunătoare cu care se înalță la marginea pădurii până la detaliile de arhitectură pe care le păstrează.

Castelul a fost construit între 1936 și 1939 de către Ion Gigurtu, fiul Olgăi Gigurtu (fiica fratelui lui Nicolae Bălcescu și a nepoatei pictorului Theodor Aman), fost inginer român și om politic de extremă dreapta, pro-german.

Cariera sa politică a început în 1918 în cadrul Partidului Poporului. Pe 10 aprilie 1932 îl urmează pe Octavian Goga când acesta se desprinde din PP formând propria formaţiune politică, Partidul Naţional Agrar.

Din 14 iulie 1935, Gigurtu devine unul dintre liderii noii formațiuni Partidul Naţional Creştin, rezultat din fuziunea PNA și LANC (partidul profesorului A. C. Cuza). În iulie 1937, este nominalizat din partea Ministerului Industriei şi Comerţului ca specialist în Consiliul Superior Economic.

În guvernul condus de Octavian Goga între 28 decembrie 1937 și 10 februarie 1938, a fost numit de regele Carol al II-lea pentru a pregăti instaurarea regimului personal, primind portofoliul Ministerului Industriei şi Comerţului. După această experienţă, şeful statului îl reconfirmă ca membru în Consiliul Superior Economic. Gigurtu primeşte din nou portofolii ministeriale în guvernul Gheorghe Tătărescu. Este desemnat la conducerea Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor (24 noiembrie 1939 – 1 iunie 1940), apoi ministru al Afacerilor Străine (1 iunie 1940 – 28 iunie 1940).

În 1940 șeful statului l-a desemnat în funcţia de prim-ministru pe Ion Gigurtu, funcție pe care a deținut-o până pe 4 septembrie 1940 când a predat şefia guvernului generalului Ion Antonescu.

Viața acestuia nu a fost ușoară, în anii care au urmat fiind arestat şi eliberat de mai multe ori. În noaptea de 5/6 mai 1950 este arestat şi închis la penitenciarul din Sighet împreună cu ceilalţi foşti demnitari din perioada interbelică, dar și cu soția sa. Ion Gigurtu a decedat pe 24 noiembrie 1959 la penitenciarul din Râmnicu Sărat, având vârsta de 73 de ani.

Binecunoscut om de afaceri, acesta a fost și director general al societății „Mica”, specializată în extragerea de aur și alte metale prețioase.

Castelul a fost inițial folosit ca reședință de vară a familiei și ca sediu administrativ pentru societatea minieră. Statura și elementele de compoziție îl încadrează în stilul arhitectural Neoromânesc de influență moldovenească, foarte apropiat stilului Ghika-Budești:

„Stilul Ghika-Budești este inconfundabil și poartă o puternică amprentă moldovenească: cărămidă aparentă, discuri ceramice smălțuite, ancadramente neogotice la uși și ferestre. Nelipsite sunt și turnul-foișor de inspirație mănăstirească, arcul-potcoavă, decorația cu ”dinți de fierăstrău” și motive geometrice. În mod special, arcul-potcoavă este particularizat, prezentând o acoladă în partea superioară. Cromatica fațadelor construcțiilor sale combină nuanțele de roșu-cărămiziu cu verdele ceramicii decorative și nuanțele deschise ale tencuielii în similipiatră.”

Castelul este așezat pe un teren de 8.800 de mp, are o suprafață construită de 1.358 mp, 19 camere și un proiect de dezvoltare care cuprinde 23 de apartamente. De altfel, în ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare și reabilitare care nu doar că asigură conservarea propice clădirii, dar va și ușura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundației, compartimentarea interioară, înlocuirea acoperișului și a șarpantei, înlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale.

Castelul a fost martor al perioadei de glorie a locului, legată de exploatările de aur din zonă, apoi a fost folosit ca școală și tabără școlară, pentru ca în anii ’80 să fie oferit unei unități militare.

Însă celebritatea castelului este legată de faptul că aici a fost filmată o parte importantă din filmul “Noi, cei din linia întâi”, film regizat de Sergiu Nicolaescu și în care au jucat Ion Besoiu, Colea Răutu, Valentin Uritescu și Ștefan Iordache.

Astăzi, castelul este pregătit să înceapă o nouă aventură. Împrejurimile de o frumusețe cu totul aparte și versatilitatea pe care i-o oferă actualele proiecte de reabilitare ne trimit instantaneu cu gândul la un viitor hotel, pensiune, centru de îngrijire sau, de ce nu, poate un cochet castel de vânătoare.

Surse: arhivadearhitectura.ro, historia.ro, enciclopediaromaniei.ro, artmarkhistoricalestate.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Reguli noi în fotbalul din România: Jucătorii care scuipă sau își suflă nasul pe teren riscă suspendarea și chiar amendă

Publicat

fotbal covid

Coronavirusul a adus reguli noi în fotbal. Jucătorii din România riscă să fie suspendați între 6 și 12 meciuri și să ia chiar șiamendă în cazul în care scuipă sau își suflă nasul pe teren, potrivit noului protocol ce va fi pus în aplicare odată cu reluarea sezonului, aprobat de Federația Română de Fotbal scrie Romania24.ro.

Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) și Federația Română de Fotbal (FRF) au pus la punct două protocoale, care au fost aprobate de Comitetul Executiv al FRF. Documentele cuprind noi regul cu privire la desfășurarea meciurilor din România odată cu reluarea competiției după pauza provocată de criza COVID-19, ce este planificată pentru luna iunie.

Potrivit documentului, fotbaliștii vor trebui să păstreze o distanță de cel puțin 2 metri unul față de celălalt în timpul antrenamentelor, iar echipa și rezervele nu vor avea voie să stea împreună înaintea meciurilor.

Liga română va fi reluată fără spectatori, iar pe stadion nu va fi permisă prezența a mai mult de 150 de persoane în timpul meciurilor.

UEFA a cerut FRF ca până la 1 iunie să prezinte un plan privind reluarea meciurilor.

Federația Română de Fotbal speră că sezonul fotbalistic intern va putea fi reluat la 13 iunie, însă decizia are nevoie de aprobarea guvernului.

Toate competițiile au fost suspendate la mijlocul lunii martie din cauza epidemiei de coronavirus.

Regulile stabilite LPF și FRF pentru reluarea campionatului de fotbal

Autocarele echipelor vor veni la ore diferite la stadion – oaspeții cu 90 de minute înainte de startul partidei, iar gazdele cu 75 – astfel încât să fie evitată aglomerarea pe holurile de acces.

Protocolul LPF stipulează că jucătorii echipei gazdă trebuie să folosească mașinile personale, și nu autocarul echipei.

Dacă fotbaliștilor le va fi măsurată temperatura în cantonament, arbitrii vor trece prin această procedură la stadion.

Jucătorii  vor fi nevoiți să își dezinfecteze mâinile la intrarea în stadion. În urma lor va veni cineva – fără să intre în contact cu ei – care va curăța cu dezinfectant și „spațiile comune atinse cu mâinile”.

Odată ajunși la stadion – unde fotbaliștii își vor aduce singuri echipamentele – titularii se duc direct la vestiare, iar rezervele merg pe gazon. Când s-au îmbrăcat fotbaliștii din „primul 11”, ei vor face schimb de locuri cu ceilalți.

Echipele vor ieși la încălzire pe rând, iar jucătorii vor păstra distanța socială chiar și pe teren, dar doar în timpul încălzirii, bineînțeles.

Mingile vor fi și ele dezinfectate. Mai mult decât atât, este recomandat ca ședințele tehnico-tactie să aibă loc doar în situații excepționale.

„Nu sunt recomandate ședințele tehnico-tactice în vestiar decât dacă acestea sunt strict necesare. De preferat ca ședințele tehnico-tactice să se desfașoare înaintea sosirii la stadion, în spații deschise (aer liber) sau în săli/incinte unde se poate păstra distanța de 2 metri intre participanți”, arată una din propuneri.

Salutul între jucători interzis

Protocolul FRF interzice în mod clar salutul dintre jucători – manifestat prin strângere de mână – înainte de partidă, iar cele două echipe nu vor mai veni împreună la centru pentru tradiționalul salut al tribunelor, care oricum vor fi fără spectatori, ci numai cu reprezentanți mass-media, oficiali de club și alți actori din categorii similare.

Arbitrii vor ieși pe gazon cu 10 minute înainte de start, în timp ce gazdele o vor face cu opt minute, iar oaspeții cu șase minute.

„Pe întreaga durată a jocului este interzis jucătorilor, staff-ului tehnic și oficialilor cluburilor eliminarea secrețiilor nazale și/sau a salivei pe suprafața de joc sau în zona vestiarelor, a tunelului de acces și a băncii tehnice”.

Toți cei care scuipă sau își suflă nasul, „vor fi sancționați în conformitate cu prevederile art. 63 alin. 2.3 din Regulamentul Disciplinar la care se va adăuga o penalitate sportivă”, ceea ce înseamnă, potrivit publicației citate, o suspendare între șase și 12 etape.

Coronavirusul a paralizat fotbalul din România

Fotbalul din România, care a fost paralizat de criza COVID-19, ar putea reîncepe după 13 iunie, fără spectatori. Anunțul a fost făcut de Ionuț Stroe, ministrul Tineretului și Sportului, care a explicat că, oricum, decizia privind reluarea activității sportive depinde de evoluția pandemiei de coronavirus.

„Gândim un plan pentru fotbal și pentru celelalte competiții, pentru că vor fi sporturi cu caracter individual care și doresc a a relua competițiile. avem un plan pt înot, pentru sălile de fitness, pentru pregătirea sportivă pentru celelalte sporturi care sunt închise și le vom analiza pe fiecare în parte.

Pe 1-2 iunie vom organiza o conferință în care vom prezenta toate regulile pentru repornirea Ligi I de fotbal.

Joi, la INSP, vom avea o discuție mult mai consistentă în legătură cu aceste scenarii, cu propunerile pe care LPF și FRF le-au avansat deja și vom avea în continuare discuții cu cei doi organizatori de competiții, astfel încât să le avansăm public”, a afirmat ministrul Ionuț Stroe, într-o intervenție la Digi24.

Ministrul a mai spus că pe stadioane vor fi delimitate 3 zone: o zonă de securitate interioară – terenul, tunelul de acces și vestiarele, unde vor fi maximum 100 de persoane, o a doua zonă, în tribune, care va fi organizată pentru transmisiile TV și presă și o zonă exterioară, pentru personalul de pază.

Nu va fi permis deocamdată accesul publicului.

„Din păcate, în faza incipientă, competițiile în România vor fi fără public. Dacă lucrurile evoluează în sens pozitiv, probabil că vom ajunge și în acel moment”, a precizat Stroe.

Sursa: hotnews.ro, Digi24, Fanatik.ro
Foto: Facebook/ CFR Cluj

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Grecia a relansat liniile de feribot spre insule. Când ar putea fi deschise hotelurile

Publicat

Grecia a reluat legăturile cu feribotul spre insule, fiind permis restaurantelor, cafenelelor și barurilor să se redeschidă.

Guvernul elen deschide gradual activitatea, hotelurile urmând să poată primi oaspeți din 15 iunie, după 3 luni în care au fost închise.

Zborurile internaționale vor ajunge în destinațiile principale începând cu 1 iulie.

Până acum, insulele grecești au fost ferite de coronavirus.

Unul din cinci greci lucrează în turism.

În Grecia, au fost înregistrate mai puțin de 3000 de cazuri de coronavirus în Grecia și 172 de decese.

Sursă: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

HARTA județelor fără nici o infectare cu COVID-19, înregistrată în ultimele 24 de ore. 8 județe au câte un singur caz

Publicat

În judeţele Alba, Arad, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Neamţ, Satu Mare, Tulcea şi Vâlcea nu a mai fost înregistrat nici un caz de infectare cu COVID-19, în ultimele 24 de ore.

Există alte opt judeţe din ţară unde, în ultimele 24 de ore, a fost înregistrat doar câte un singur caz confirmat de infecţie cu COVID-19: Bistriţa-Năsăud, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Timiş şi Vaslui.

La nivel naţional sunt 18.594 de cazuri confirmate cu COVID-19, iar pe secţiile ATI sunt internați 198 de pacienți, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

ZERO cazuri active de coronavirus la Aiud. Primăria a anunțat că toate cele 20 de persoane infectate s-au vindecat

Publicat

Municipiul Aiud nu mai are nici un caz activ de coronavirus, au anunțat miercuri reprezentanții primăriei pe pagina de Facebook a instituției.

20 de persoane s-au vindecat, potrivit sursei citate, iar o persoană infectată cu acest virus și-a pierdut viața.

Postarea Primăriei:

”Informare privind situația COVID-19 la nivelul municipiului Aiud la data de 27.05.2020:

– 0 cazuri active, conform DSP ALBA;
– 20 persoane vindecate;
– 1 persoană decedată;
– 85 persoane izolate la domiciliu;
– 0 persoane în carantină.

Începând de la momentul aplicării măsurilor de izolare pe raza municipiului Aiud, DSP Alba a dispus izolarea la domiciliu a 478 de persoane. Pentru 393 persoane perioada de izolare a încetat”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate