Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

FLORII: Tradiţii şi superstiţii legate de cea mai importantă sărbătoare, înainte de Învierea Domnului. Intrarea în Ierusalim sau DUMINICA Stâlpărilor

Publicat

intrarea domnului in ierusalimCea mai importantă sărbătoare care vestește Învierea Domnului, dar şi ziua în care sunt sărbătoriți toți românii care poartă nume de flori mai poartă denumirea populară de Duminica Stâlpărilor. În acest an, pe 9 aprilie, la sate şi nu numai, se respectă o serie de obiceiuri.

Sărbătoarea Floriilor este una de bucurie pentru întreaga creştinătate, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează sunt unele ale tristeţii. Este una dintre cele 12 praznice împărăteşti din cursul anului bisericesc. Menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Citește și MESAJE de FLORII: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Stâlpările sunt ramurile de salcie sau măslin, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim.

La început, Duminica Stâlpărilor a fost ţinută numai de comunitatea creştină din Ierusalim. Având un caracter local, nefiind cunoscută şi de alte biserici, sărbătoarea nu figurează în rândul celorlalte enumerate în “Constituţiile Apostolice” – document elaborat spre sfârşitul secolului al IV-lea. Este menţionată însă de Sfântul Ioan Gură de Aur (407), de Sfântul Epifanie de Salamina (403), de Sfântul Chiril al Alexandriei (444), care au scris omilii la această sărbătoare, precum şi de pelerina spaniolă, Egeria, care o descrie în jurnalul său de călătorie la Locurile Sfinte.

În timpul secolelor al VI-lea şi al VII-lea, sărbătoarea se răspândeşte şi în Occident, fiind menţionată de Isidor de Sevilia (636). Tot în această perioadă, se introduce şi binecuvântarea ramurilor de finic, aduse de credincioşi la biserică, iar procesiunea se mută dimineaţa.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Semnificaţia creştină a acestei zile este una foarte puternică, reprezentări ale lui Hristos intrând în oraş călare pe un măgar fiind întâlnite frecvent în pictură.

Obiceiuri religioase

În sâmbăta Floriilor, în toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie, care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor. Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în Săptămâna Patimilor, care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. În urma minunii săvârșite, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Citește și Nume de care NU ŞTIAI că se sărbătoresc de FLORII: 1,4 români își celebrează onomastica în Duminica Floriilor

Semnificaţii populare şi superstiţii

„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, sunt puse pe morminte sau într-un loc curat. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor. Ziua aceasta este numită şi „Moşii de Florii” sau „Lazărul”, obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană. La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ, să se îmbăieze. Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei. În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea. În popor se crede ca Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primavară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama-sa să facă plăcinte. Urcând într-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei care spune că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, există obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților, împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma ca în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit „Lazărita”, care era structurat dupa modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că „Lazărita” era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se imbraca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazăr sau Lazărica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbracarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare. Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii nu va suferi tot anul de dureri de gât. Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere. În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paști.

În unele sate (mai ales din sudul țării), se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor, copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi sănătate. Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Numai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti. Oamenii puneau uneori aceste crenguțe de salcie și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta sa rodească. De aceea, nu se plantau pomi inainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămâna fără rod.

Totodată, de Florii îşi sărbătoresc ziua onomastică toti cei care la botez, au primit nume de flori, precum Narcisa, Garofița, Florin, Florina, Florica, Floare, Iris, Margareta, Camelia, Lăcrămioara, Hortensia și altele.

 

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

Număr dublu de cereri de azil în Canada, din decembrie. Vizele pentru români ar putea fi reintroduse

Publicat

Numărul românilor care au cerut azil în Canada a crescut considerabil, după ce această ţară a eliminat vizele, în decembrie anul trecut.  În doar două luni s-au înregistrat peste 230 de cereri, aproape dublu faţă de întregul an 2016. Informaţia apare în presa de la Ottawa, care scrie că reprezentanţi ai guvernului canadian au discutat despre acest subiect cu diplomaţi români. În cazul bulgarilor, în schimb, numărul cererilor de azil a rămas la un nivel scăzut, deşi vizele au fost ridicate şi pentru această ţară.

Canadienii spun chiar că ar putea decide reintroducerea vizelor pentru români, dacă numărul cererilor de azil va atinge în acest an un anumit nivel, fără a preciza pragul respectiv. Nu ar fi, de altfel, prima dată când ar lua o astfel de decizie.

În 2009, Guvernul canadian a anunţat reintroducerea imediată a vizelor pentru cetăţenii din Cehia şi din Mexic, pentru a pune astfel capăt unei adevărate explozii de cereri de azil depuse de cetăţenii acestor două ţări.

Vizele pentru cehi fuseseră ridicate în 2007, iar în aproape doi ani, se înregistraseră de 600 de ori mai multe cereri de azil din partea cetățenilor cehi. Mulți dintre ei erau romi. Canada a ridicat din nou vizele pentru cehi abia peste patru ani.

Surse: digi24.ro, ipolitics.ca

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Pod de 130 de metri, rezistent la un ”scenariu apocaliptic”. Străjan Jr. explică planurile pentru Alba Iulia

Publicat

Zona din fața Catedralei Ortodoxe va trece prin schimbări majore în următoarele luni. Un pod de peste 130 de metri, din lemn, sticlă și beton, pe care vor putea sări deodată toți oamenii care încap pe el, o Piață de ceremonii cu stâlpișori electrici și un sistem inteligent de iluminare, care va distribui lumina în funcție de gradul de încărcare al parcului, sunt numai câteva dintre elementele noului proiect. 

Arhitectul Vlad Străjan a explicat în cadrul ședinței de vineri a Consiliului Local Alba Iulia, prin ce modificări va trece zona în care se va construi Ansamblul Marii Uniri. Vlad este fiul arhitectului Ioan Străjan și el este cel care a proiectat zona.

”Propunem modernizarea întregului areal, format de Parcul Unirii, realizarea unei Piețe de ceremonii care să fluidizeze traficul și să conecteze cele două substrăzi de pe lateralele parcului, cu momumentul care nu ne aparține și realizarea legăturii axului între piața de ceremonii și Catedrala Ortodoxă. Sunt patru elemente principale. La partea de parc se propune menținerea vegetației existente, o să se renunțe la o pondere de 20% din arbori, plantându-se undeva la 300-400 de arbori noi, împreună cu tufăriș, plante perene și flori…, realizarea unor zone de picnic, înlocuirea întregului sistem de iluminat public, realizarea unor puncte de apă potabilă și perdele de răcorire prin pardoseală, continuarea parcului cu Piața de Ceremonii care va avea un sistem de stâlpișori automați care în funcție de scenariu, autoritățile publice vor putea controla accesul… ” a spus Vlad Străjan.

Potrivit acestuia, sistemul de iluminat va fi bazat pe tehnologia LED, ”de ultimă generație și foarte inteligent” și va ști, în funcție de gradul de încărcare al parcului, câtă lumină trebuie să genereze și unde anume să o facă.

”Podul va fi realizat din trei module. Două module care vor fi supraterane, peste șanțurile existente, și un modul care se va așeza pe acel loc al ravelinului. Podul va fi lung de 131 de metri și lat de 6. Elementul central va fi dintr-un lemn tehnic, antiderapant, iar elementele marginale vor din sticlă. Și parapetul va fi tot din sticlă, pentru a lăsa perspectivă și ascendentă și descendentă în relația cu șanțurile” a adăugat Vlad Străjan.

Pe pod nu se va putea însă circula cu mașina. ”Am proiectat podul în așa fel încât dacă este plin de oameni, ei vor putea sări toți la unison… Ne-am imaginat niște scenarii destul de apocaliptice ca să fim siguri.  Am încercat să mergem cu niște scenarii la maxim” a mai explicat arhitectul. Pentru mai multă siguranță, podul va fi și betonat.

De asemenea, pasajul care face legătura cu Bulevardul Transilvaniei se va redeschide pietonilor.

Primăria Alba Iulia va plăti aproape un milion de lei pentru un studiul de fezabilitate, proiectul tehnic de execuție și proiectul pentru autorizarea lucrărilor legate de ”Ansamblul memorial al Marii Uniri de la Alba Iulia”. Contractul s-a atribuit printr-un fel de „circuit închis” către Biroul de Proiectare Străjan SRL din Alba Iulia. Procedura se numește NEGOCIERE fără anunț de participare. Doar că, la negociere, instituția a pierdut peste 175.000 de lei față de valoarea estimată. Dincolo de costuri, proiectul pare destul de interesant și propune o perspectivă nouă față de ceea ce a fost până acum în oraș.

Controversele rămân însă în ceea ce privește Monumentul Unirii, o construcție de 22 de metri, gândită în anii 90 de sculptorul Mihai Buculei. Acea construcție va fi realizată de către Ministerul Culturii, însă șansele ca ea să fie gata până la 1 decembrie, sunt rezervate, în condițiile în care contractul nu a fost încă atribuit.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Spectacol concurs dedicat lui Caragiale, la Liceul de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia

Publicat

Liceul de Arte “Regina Maria” a organizat vineri, 16 februarie, etapa judeţeană a spectacolului concurs Timeless Moments with I.L. Caragiale – ediţia a X-a, ȋn parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Lucian Blaga” Alba.

Cu fiecare ediţie se lărgeşte echipa proiectului, astfel că la etapa judeţeană din acest an s-au ȋnscris elevi de la Şcoala gimnazială “Vasile Goldiş” Alba Iulia, Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” – structura Bărăbanţ, Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir, Şcoala Gimnazială “Nicodim Ganea” Bistra.

Cele 3 secţiuni ale concursului (teatru, limba engleză, creaţie plastică) au fost alternate cu muzică tradiţională romȃnească, muzică clasică şi poezie realizȃndu-se astfel legătura dintre descrierea caragialiană a neamului romȃnesc, ȋmplinirea celor 100 de la ani de la Marea Unire şi ȋnvăţarea prin intermediul muzicii implementată prin proiectul Erasmus+, Music is…Life Long Learning, la Liceul de Arte “Regina Maria” ȋn perioada 2016-2018.

La secţiunea I.L.Caragiale – personaje memorabile – elevii de la Şcoala gimnazială “Vasile Goldiş” din Alba Iulia, ȋndrumaţi de doamnele profesoare Lăncrănjan Floare, Horşa Daniela şi bibliotecar Barb Gianina, au interpretat Un pedagog de şcoală nouă, cu care au cȃştigat premiul I. Elevii de la instituţia gazdă, pregătiţi de d-na prof. Olteanu Rodica, au interpretat Five o’clock obţinȃnd locul al II-lea.

La secţiunea Caragiale’s Charming World premiul I a fost obţinut de echipa de la Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” – structura Bărăbanţ, elevele fiind ȋndrumate de d-na prof. Trif Eleonora.

La secţiunea Gȃnduri caragialiene ȋn imagini artistice, premiul I a fost obţinut de eleva Costea Andrada (gimnaziu) şi Theiss Marie Elisabeth (liceu) de la Liceul de Arte “Regina Maria”.

Momentele de muzică clasică (eleva Maria Drăguşin -pian, ȋndrumător prof. Alexandra Păcurar) şi muzică tradiţională romȃnescă (grup vocal format dintr-o parte a elevilor de la secţia de Muzică vocală tradiţională romȃnească – ȋndrumaţi de d-nele prof. Bereczki Mihaela şi Şandru-Sebaş Marinela, acompaniaţi de domnii profesori Burz Gheorghe (vioară) şi Pleşa Răzvan (pian) şi de elevii Barbu Laurenţiu (clarinet) şi Hulea Florin (saxofon)) au construit melodios o punte ȋntre lumea caragialiană şi lumea contemporană, iar poezia Satul meu recitată de eleva Alina Hileagă ne-a reamintit tuturor de bunici şi de valorile la care ei au ţinut o viaţă şi pe care noi le căutăm ȋn depărtare, deşi ele sunt atȃt de aproape.

Membrii juriului – prof. Livia Dioşan, prof. Nicoleta Apostol, prof. Nadia Albescu, prof. Cristina Pop, prof. Camelia Greculeac, prof. Narcis Borteş, bibliotecar Felicia Colda – i-au felicitat pe participanţi pentru modul particular ȋn care au interacţionat cu universul caragialian, exprimȃndu-şi speranţa de a se reȋntȃlni la ediţiile următoare.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Cetățeni din cartierul Ampoi I vs mașini parcate. ”Trebuie să intrăm pe banda opusă de mers”

Publicat

O parte dintre locuitorii cartierului Ampoi I din Alba Iulia sunt nemulțumiți de modul în care sunt parcate pe carosabil mașinile, în zona din spatele magazinului Penny. Aceștia spun că nu pot ieși din parcare decât pe banda cealaltă de mers, vizibilitatea fiind redusă din această cauză.

”Bună ziua. Sunt locuitor în cartierul Ampoi I din Alba Iulia. Vă atașez niste poze ca să vedeți cum se parchează mașinile pe strada Livezii, în apropierea magazinului Penny. Ca să poți să ieși cu mașina din parcarea magazinului și inclusiv din cartier, trebuie să intri cu mașina până pe banda opusă de mers. Întrucât vizibilitatea este foarte redusă aș dori ca poliția să vină să ia măsurile de rigoare. Vă mulțumesc” ne-a scris unul dintre aceștia.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Klaus Ionannis, din nou la schi în Șureanu. A venit bronzat din Tenerife, în stațiunea preferată

Publicat

Președintele României, Klaus Iohannis a făcut o pasiune pentru pârtiile de schi de la Șureanu. Sâmbătă, acesta a urcat din nou la Șureanu, pentru o zi frumoasă la zăpadă. Însoțit de angajați ai SPP, care au sosit puțin înaintea președintelui, acesta s-a dat de mai multe ori, așteptând, de fiecare dată, la coadă mai bine de 15 minute. Președintele era foarte bronzat la față, după concediul petrecut recent în Tenerife. 

Klaus Ionannis vine foarte des în județul Alba pentru a schia. De fiecare dată este recunoscut de oameni și se poartă foarte natural, așteptând ca toată lumea un loc pe telescaun.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate