Proiectul privind înființarea Agenției de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, adoptat de Camera Deputaților

Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, 11 noiembrie, Legea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate. Este vorba despre un act normativ prin care se reglementează procedurile legale pentru identificarea, indisponibilizarea, administrarea și confiscarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 221 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 9 abțineri. Actul normativ a fost aprobat prin vot cu mâna ridicată, deoarece sistemul electronic nu a funcționat.

În dezbaterile din Comisia juridică a Camerei Deputaților numele Agenției a fost modificat, devenind astfel Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și nu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Sechestrate, așa cum era inițial.

Potrivit raportului Comisiei juridice, Agenția este condusă de un director general — judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor — numit prin ordin al ministrului Justiției.

O persoană pentru a fi numită director general adjunct al Agenției trebuie să fie funcționar public în cadrul Ministerului Finanțelor sau Agenției Naționale de Administrare Fiscală, să fie licențiat în științe economice și să dețină vechime în specialitate economică de cel puțin 8 ani și să nu facă parte din niciun partid politic, formațiune sau alianță politică.

Agenția își desfășoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu, alcătuit din directorul general al Agenției, trei reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și unul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanțelor Publice, precum și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Desemnarea membrilor Consiliului se realizează prin ordin sau decizie a conducătorului fiecărei instituții reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani, potrivit documentului.

De asemenea, calitatea de membru al Consiliului sau de președinte al acestuia nu este incompatibilă cu funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau de funcționar public.

Proiectul prevede că bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Agenției, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.

Totodată, aceste bunuri pot fi date în folosință gratuită asociațiilor și fundațiilor, precum și Academiei Române și academiilor de ramură înființate în baza unei legi speciale, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Agenției, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială, de interes public, sau în raport cu obiectul lor de activitate, după caz.

Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se alocă, pe baza bilanțului anual prezentat de Agenție, câte 20% pentru Ministerul Educației și Cercetării și pentru Ministerul Sănătății și câte 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, pentru Ministerul Public, pentru Ministerul Justiției și pentru asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul social și pentru academii de ramură înființate în baza unei legi speciale.

Aceste instituții vor prevedea anual cheltuieli suplimentare bugetului alocat fiecărui ordonator de credite, altele decât cele pentru salarii, premii ori stimulente.

Proiectul de lege a fost respins de Senat pe 13 octombrie, Camera Deputaților fiind for decizional.

“Partidul Național Liberal a abordat cu maximă seriozitate și responsabilitate această lege. În programul de guvernare pe care PNL l-a pregătit și prezentat public la capitolul Justiție și anticorupție figurează ca obiectiv îmbunătăţirea activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate. Încă de la începutul acestui an, am organizat o dezbatere în cadrul Grupului Parlamentar pe acest subiect cu tema «Ce soluţie naţională vom adopta pentru confiscarea bunurilor dobândite din infracţiuni?». I-am solicitat încă de atunci ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, prezent la dezbatere, să fixeze pe agenda guvernamentală acest subiect ca prioritate zero. Au trecut 8 luni și se pare că a fost nevoie de o presiune mare asupra Executivului și asupra majorității parlamentare PSD ca acest act normativ să ajungă la votul final. Este vorba despre sume foarte mari de care bugetul de stat este privat și doar prin instiuirea unor mecanisme legale eficiente de recuperare a acestor prejudicii, sumele obținute vor putea fi direcţionate către domenii importante, precum sănătatea sau educaţia. În prezent, rata de recuperare este foarte mică, de aceea am susținut că este nevoie de voinţă politică pentru găsirea cât mai rapid a soluţiilor în acest sens, mai ales de către Guvern, soluţii care să eficientizeze activitatea în acest domeniu. Consensul a fost obținut cu mari eforturi, iar Partidul Național Liberal a folosit toate pârghiile democratice pentru obținerea acestui consens. Este un pas important pe care l-am realizat în Parlament, acum instituțiile responsabile vor avea un rol determinant în aplicarea legii, iar așteptările sunt mari din partea societății românesti”, a transmis într-un comunicat de presa deputatul PNL de Alba, Dan Simedru.

sursa: agerpres.ro