Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

10.108 cazuri COVID confirmate în România în ultimele 24 de ore. 1.131 pacienți la ATI, 167 decese. Date oficiale, 19 noiembrie


Publicat

Județ / cazuri retestate pozitiv

Municipiul Bucureşti – 178

Argeş – 100

Bihor – 86

Timiş – 83

Iaşi – 63

Sibiu – 60

Cluj – 58

Dâmboviţa – 55

Constanţa – 52

Prahova – 40

Hunedoara – 37

Caraş – Severin – 31

Mureş – 30

Arad – 28

Braşov – 28

Ilfov – 26

Neamţ – 26

Olt – 26

Alba – 25

Călăraşi – 24

Bistriţa – Năsăud – 22

Teleorman – 21

Botoşani – 20

Bacău – 18

Buzău – 16

Maramureş – 16

Brăila – 15

Dolj – 15

Gorj – 15

Satu Mare – 14

Ialomiţa – 12

Covasna – 11

Galaţi – 11

Harghita – 10

Mehedinţi – 10

Vâlcea – 10

Giurgiu – 9

Sălaj – 9

Suceava – 9

Vaslui – 8

Tulcea – 4

Vrancea – 3

Până astăzi, 9.596 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 18.11.2020 (10:00) – 19.11.2020 (10:00) au fost raportate 167 de decese (91 bărbați și 76 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Arad, Argeș,  Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vâlcea,   Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 8 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 41 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 59 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

160 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți nu a fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.447. Dintre acestea, 1.131 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.808.279  teste. Dintre acestea, 36.963 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.954  în baza definiției de caz și a protocolului medical și 16.009 la cerere.

Pe teritoriul României, 48.140 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.281 de  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 79.434 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 19 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.552 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 734 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 18 noiembrie a.c., 7.450 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.262.965 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 5 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal”.

sursă: Grupul de Comunicare Strategică



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Trenuri de mare viteză în România, după 2030. Ministrul Transporturilor: Întâi să ajungem de la București la Timișoara în 6 ore

Publicat

tren_cfr calatori

Nu are rost să vorbim despre trenuri de mare viteză mai repede de 2030, până atunci trebuie să facem ca vitezele de circulație să fie decente și să reparăm nu doar magistralele mari, ci și liniile secundare, a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, într-un interviu video pentru HotNews.ro.

El a calificat drept ”compromis prost” modernizarea liniei București – Constanța care a costat un miliard de euro și viteza maximă este de 160 km/h, costurile totale nefiind departe de cele ale unei linii de mare viteză.

Până la trenuri de mare viteză, spune noul ministru al transporturilor, mai sunt foarte multe de rezolvat: vitezele sunt mici, multe linii sunt în paragină, CFR Călători a avut pierderi de 400 milioane lei și repară prea puține vagoane și, în general, investim extrem de puțin în infrastructură.

Despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030, mai ales că nicio strategie investițională nu poate fi schimbată rapid. Referindu-se la linia București – Constanța, refăcută pentru viteze de maxim 160 km/h, ministrul spune că ”vorbim despre ”un compromis prost între un cost mare al investiției, apropiat de costurile unei linii de mare viteză, iar ca beneficii depășești cu puțin o reparare a liniei existente”.

”Adică ajungi cu 10 minute mai repede de la București la Constanța după ce ai investit un miliard de euro și, dacă te uiți cât era costul de a face o linie de mare viteză, adică de peste 230 km/h, ești la un cost probabil, dacă puneai 1,5 – 2 miliarde euro, nu vreau să dau cifre greșite, dar aceasta a fost strategia investițională pornită în anii 2000 și aceste proiecte mari trebuie duse la bun sfârșit”.

Aici trebuie spus că în 1995 – 1998 cele mai rapide trenuri făceau 127-130 de minute de la București la Constanța, iar după modernizare cele mai rapide fac 118-120 minute.

Trebuie menționat că mai mulți specialiști din domeniul feroviar au spus că România ar fi putut moderniza linia București – Constanța pentru viteză maximă de 200 km/h, mai ales că o astfel de lucrare se face greu (la linie s-a lucrat 6 ani și au fost multe amânări”. Și pentru proiectele de pe coridorul IV au fost voci care spun că s-au ales soluții complicate și foarte scumpe, iar lucrările durează enorm (au început din 2012 și vor fi total gata probabil în 2024 sau 2025).

Drulă spune că România a subfinațat sectorul feroviar și mai ales întreținerea rețelei, în afara unui coridor principal. ”Pentru politicieni este foarte ușor să se concentreze pe proiecte majore, cum ar fi Simeria – Sighișoara, o linie construită de la zero cu segmente de 160 km/h, iată o floare să mi-o pun la butonieră. Este un proiect bun, la fel ca și cel de două miliarde euro dintre Simeria și Arad sau Brașov – Sighișoara, un miliard de euro”.

Însă nu este suficient să duci 100 km de rețea la un standard decent ”Avem mii și mii de km, până la 10.000 km de cale ferată care zac abandonați. Când de uiți la alocări financiare făcute de statul român, banii lipsesc”.

Spre 2030 rețeaua ar trebui să ajungă la viteze decente, astfel încât drumul cu trenul să nu mai dureze 10 ore între București și Timișoara, ci șase ore jumătate ”și apoi poți discuta despre cele trei ore cu trenul de mare viteză”. Între cele două orașe sunt 533 km și cel mai rapid timp de parcurs a fost în 1995: șase ore și 25 de minute În prezent, călătoria durează mai mult decât în 1939: peste 10 ore.

Continuarea și video pe Hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine are voie să se vaccineze înaintea populației generale. LISTA COMPLETĂ cu noile categorii, apărută în Monitorul Oficial

Publicat

Lista nouă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale a apărut în Monitorul Oficial, joi seară.

Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

A apărut în Monitorul Oficial, joi seară, noua listă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale. Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

Cine se poate imuniza în ETAPA 2 de vaccinare (noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

(noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Israelul anunță că pandemia dă înapoi după începerea campaniei de vaccinare. Rata de reproducție a virusului a scăzut sub 1

Publicat

Rata de reproducţie R a virusului SARS Cov 2 a coborât sub 1 în Israel pentru prima dată de la debutul cele mai accelerate campanii de vaccinare din lume, sugerând că epidemia de COVID-19 ar putea începe să dea înapoi, a indicat joi guvernul, transmite Reuters.

Numărul R a atins 1,3 pe 11 decembrie, iar campania de vaccinare a început o săptămână mai târziu. În condiţiile în care numărul de infectări a continuat să crească, pe 27 decembrie a fost impus un al treilea lockdown naţional, încă în vigoare.

”Vedem oare lumina? Vedem o crăpătură printre jaluzele”, a comentat ministrul adjunct al sănătăţii, Yoav Kisch, la Canalul 13 TV, după ce Israelul a consemnat un număr R subunitar de 0,99.

”Am reuşit o stopare, dar am reuşit o stopare la niveluri ridicate de morbiditate”, a spus el.

Ministrul a creditat pentru aceasta lockdown-ul şi vaccinurile – administrate deja unui număr de peste un sfert din cei 9 milioane de locuitori -, dar a atenţionat că vaccinurile ‘în principal au redus morbiditatea gravă, nu neapărat numărul de purtători’.

Scăderea ar fi fost mai semnificativă dacă nu ar fi fost prezentă şi varianta britanică, deosebit de contagioasă, a virusului, a menţionat Kisch.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care vizează un nou mandat în alegerile anticipate din martie, a afirmat că vaccinul ar putea permite Israelului să-şi protejeze categoriile de populaţie cele mai vulnerabile şi să redeschidă economia luna viitoare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Majoritatea angajaților români vor job aproape de casă. Ce cred despre distanțarea la locul de muncă

Publicat

muncaacasa

Mai mult de o treime dintre angajaţi (36,5%) sunt de părere că, în 2021, îşi vor relua activitatea la birou, împreună cu întreaga echipă, în timp ce proximitatea biroului faţă de casă rămâne un factor important pentru majoritatea angajaţilor (65%), relevă un studiu realizat de unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România.

Conform datelor centralizate de Genesis Property, patru din zece persoane (41%) spun că vor evalua atent, de-acum înainte, şi tehnologiile adoptate în spaţiul de birouri pentru mai multă siguranţă privind sănătatea lor şi a colegilor, iar importanţa măsurilor sanitare luate în clădire sunt relevante pentru 51% dintre respondenţi.

De asemenea, aproape jumătate din totalul persoanelor chestionate (49,3%) pun accent pe modul de organizare a spaţiului, cu accent mai mare pe birouri delimitate care facilitează distanţarea.

În acelaşi timp, pe lângă măsurile pentru sănătate pe care peste 60% dintre respondenţi la sondajul de specialitate le văd necesare în clădirile de birouri astăzi şi în viitor, mulţi angajaţi consideră că este loc şi pentru alte schimbări. Astfel, 52% cred că, în viitor, birourile ar trebui să ofere angajaţilor o experienţă integrată de muncă, stil de viaţă, divertisment şi socializare, iar alţi 45% sunt de părere că situaţia actuală reprezintă o oportunitate pentru integrarea de tehnologii bazate pe inteligenţa artificială, care pot elimina activităţi repetitive şi de rutină, redefinind modul în care vor lucra în viitor.

Totodată, 40% dintre angajaţi îşi doresc ca, pe viitor, să aibă oportunitatea să lucreze în spaţii care le oferă un mediu mai bun pentru a-şi manifesta şi creativitatea.

Potrivit sursei citate, crearea unui mediu de lucru mai sigur pentru sănătate, prin măsuri sanitare şi tehnologii avansate menite să limiteze riscurile unor ameninţări pentru sănătate, cum este Covid-19, se află la baza The Immune Building Standard, primul standard global „open source” care evaluează rezistenţa clădirilor de birouri la ameninţări pentru sănătate.

Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre viitorul birourilor a fost derulat în luna noiembrie 2020 prin platforma iVox, pe un eşantion de 1.062 de utilizatori de Internet din toată ţara, dintre care aproape 60% femei şi peste 70% cu vârsta între 25 şi 40 de ani. De asemenea, opt din zece respondenţi erau angajaţi full-time şi aproximativ 77% ocupau poziţii cu activitate de birou, în arii precum IT, consultanţă, financiar, energie, imobiliare, auto sau comerţ.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate