23 august: Importanța zilei în care România a schimbat tabăra în Al Doilea Război Mondial. Cum a fost confiscată de comuniști

23 august este o dată care ocupă un loc aparte, nu lipsit de controverse, în istoria României. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a înlăturat și a dispus arestarea mareșalului Ion Antonescu, iar România a încetat alianța cu Germania nazistă și operațiunile militare împotriva Uniunii Sovietice.

Evenimentul a schimbat orientarea militară și politică a țării într-un moment în care Armata Roșie avansa rapid pe teritoriul românesc. Ulterior, regimul comunist a rescris semnificația zilei, și-a atribuit rolul principal în înlăturarea lui Antonescu și a transformat 23 august în Ziua Națională.

Ce s-a întâmplat la 23 august 1944

În vara anului 1944, situația României devenise critică. Țara lupta alături de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice, iar ofensiva sovietică începută la 20 august destabilizase frontul din Moldova.

Publicitate

La 23 august, Regele Mihai I l-a destituit pe mareșalul Ion Antonescu din funcția de conducător al statului și a ordonat arestarea acestuia.

A fost format un nou guvern, condus de generalul Constantin Sănătescu, iar România a anunțat încetarea alianței cu Puterile Axei și oprirea luptelor împotriva Aliaților.

Cronologia evenimentelor este consemnată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

În seara aceleiași zile, proclamația Regelui Mihai a fost transmisă la radio. Suveranul prezenta ieșirea din alianța cu Axa drept singura cale de a salva țara de la o catastrofă.

Documentul original este păstrat în colecția Muzeului Virtual.

România a trecut de partea Aliaților

După anunțul de la București, Armata Română a început să dezarmeze unitățile germane și să lupte împotriva fostului aliat.

Publicitate

Germania a răspuns prin atacuri și bombardamente asupra Capitalei și a altor obiective strategice.

România a continuat războiul alături de Aliați, iar militarii români au luptat pentru eliberarea nordului Transilvaniei și apoi în Ungaria și Cehoslovacia, până la înfrângerea Germaniei naziste.

Ministerul Apărării Naționale consideră trecerea României în tabăra Națiunilor Unite unul dintre momentele importante ale celui de-Al Doilea Război Mondial.

Decizia din 23 august a scurtat pentru România războiul purtat alături de Axă și a permis orientarea armatei împotriva Germaniei.

Importanța militară exactă a evenimentului la nivel european, precum și efectul său asupra duratei războiului rămân însă teme de dezbatere între istorici.

Armistițiul nu a fost semnat în aceeași zi

O distincție importantă este aceea dintre anunțul politic din 23 august și recunoașterea juridică a noii situații. Convenția de armistițiu dintre România și Aliați a fost semnată la Moscova abia pe 12 septembrie 1944.

În intervalul dintre schimbarea taberei și semnarea armistițiului, trupele sovietice au continuat să dezarmeze și să captureze militari români.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor arată că peste 97.000 de militari români au fost dezarmați și trimiși în prizonierat de sovietici după 24 august. Datele Oficiului Național pentru Cultul Eroilor

Armata Roșie a intrat în București la 31 august, într-un oraș în care autoritățile și militarii români se confruntaseră deja cu forțele germane.

Actul de la 23 august nu a împiedicat ocupația sovietică

Ieșirea din alianța cu Germania nu a reușit să garanteze revenirea imediată a României la un sistem democratic.

Prezența militară sovietică și influența politică a Moscovei au favorizat ascensiunea Partidului Comunist.

În anii următori, comuniștii au eliminat treptat partidele democratice, au preluat controlul instituțiilor și l-au obligat pe Regele Mihai să abdice la 30 decembrie 1947.

România a intrat astfel într-o dictatură comunistă care avea să dureze până în decembrie 1989.

Tratatul de Pace de la Paris din 1947 nu i-a recunoscut României statutul de cobeligerant, în pofida participării armatei la luptele împotriva Germaniei.

În schimb, a fost restabilită frontiera cu Ungaria, ceea ce a însemnat revenirea nordului Transilvaniei la România.

Cum a transformat regimul comunist ziua de 23 august într-un instrument de propagandă

Între 1948 și 1989, 23 august a fost Ziua Națională a României. Regimul comunist a reinterpretat evenimentul în funcție de interesele sale politice, diminuând rolul Regelui Mihai și exagerând contribuția Partidului Comunist la înlăturarea lui Ion Antonescu.

În diferite etape, propaganda oficială a prezentat momentul drept o „eliberare” realizată de Armata Sovietică sau drept o „revoluție de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”.

Vezi și: 23 august la Alba Iulia, în perioada comunistă. "Ridicam cartonașul și ieșea Trăiască Pacea"

Schimbarea formulelor reflecta evoluția relației regimului de la București cu Moscova și construirea național-comunismului.

Ziua era marcată prin parade militare, demonstrații ale „oamenilor muncii”, spectacole și ample manifestări coregrafice.

Participanții purtau steaguri, pancarte și portrete ale conducătorilor comuniști. În perioada Nicolae Ceaușescu, sărbătoarea a devenit și un mijloc de glorificare a dictatorului și de prezentare propagandistică a realizărilor regimului.

De ce rămâne 23 august o dată controversată

Importanța zilei este privită din mai multe perspective. Din punct de vedere militar, ea marchează ruperea alianței cu Germania nazistă și începutul participării României la războiul împotriva Axei.

Din punct de vedere politic, actul a însemnat înlăturarea regimului condus de Ion Antonescu și încercarea de a evita o catastrofă militară.

În același timp, momentul a fost urmat de ocupația sovietică și de instaurarea comunismului. Asocierea sa cu deceniile de propagandă, parade obligatorii și cult al personalității explică de ce data provoacă și astăzi reacții contradictorii.

Cele două evoluții nu trebuie însă confundate: decizia Regelui Mihai și a forțelor politice care au susținut schimbarea taberei nu este identică cu interpretarea pe care Partidul Comunist a impus-o ulterior.

O altă semnificație europeană a zilei de 23 august: Pactul Molotov–Ribbentrop

Data are și o semnificație europeană distinctă. La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Molotov–Ribbentrop, însoțit de protocoale secrete prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est.

Din 2009, 23 august este marcată la nivel european ca Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare.

Alegerea datei amintește de consecințele nazismului, stalinismului și ale celorlalte regimuri totalitare asupra milioanelor de victime din Europa.