Câtă carne de vită este bine să mâncăm pe săptămână și care sunt contraindicațiile

Câtă carne de vită este bine să mâncăm pe săptămână: Acest aliment poate face parte dintr-o alimentație echilibrată, însă nu este recomandat să fie consumată zilnic. Pentru un adult sănătos, un reper prudent este de două-trei porții pe săptămână, fără a depăși aproximativ 350-500 de grame de carne roșie gătită în total.

Această limită nu se referă exclusiv la vită. În calcul trebuie incluse toate tipurile de carne roșie consumate în aceeași săptămână, precum carnea de porc, miel, oaie, vițel sau capră.

Dacă o persoană mănâncă și alte asemenea produse, cantitatea de carne de vită trebuie redusă corespunzător.

Recomandarea aparține World Cancer Research Fund, care indică un consum de cel mult aproximativ trei porții de carne roșie pe săptămână, echivalentul a 350-500 de grame după prepararea termică.

Publicitate

Cele 500 de grame de carne gătită corespund aproximativ unei cantități de 700-750 de grame în stare crudă.

Ce înseamnă o porție de carne de vită

O porție rezonabilă poate avea între 100 și 150 de grame după gătire, în funcție de necesarul energetic, vârstă și restul alimentelor consumate.

Un steak mare servit la restaurant poate depăși singur 200-250 de grame și poate reprezenta mai mult de jumătate din cantitatea săptămânală recomandată.

Două porții de aproximativ 150 de grame și o porție mai mică, de 100 de grame, însumează 400 de grame de carne gătită.

Această cantitate se încadrează în intervalul de 350-500 de grame, cu condiția ca persoana să nu consume în aceeași săptămână cantități suplimentare importante de porc, miel sau alte cărnuri roșii.

Publicitate

Limita nu trebuie interpretată ca o cantitate care trebuie obligatoriu consumată.

O persoană poate mânca mai puțină carne de vită sau poate renunța complet la ea, dacă își asigură proteinele, fierul, zincul și vitamina B12 din alte surse potrivite.

Ce beneficii are carnea de vită

Carnea de vită furnizează proteine complete, care conțin toți aminoacizii esențiali. Proteinele contribuie la menținerea masei musculare, refacerea țesuturilor și funcționarea normală a sistemului imunitar.

Vita este și o sursă de fier hemic, forma de fier absorbită mai ușor de organism decât fierul din surse vegetale. Acest nutrient participă la formarea hemoglobinei și la transportul oxigenului în organism.

Carnea mai conține vitamina B12, zinc, seleniu și alte vitamine din grupul B. Vitamina B12 este necesară pentru formarea celulelor roșii și funcționarea sistemului nervos, iar zincul este implicat în imunitate și vindecarea țesuturilor.

Aceste avantaje nu înseamnă însă că vita trebuie consumată zilnic. World Cancer Research Fund precizează că, deși este o sursă valoroasă de proteine, fier, zinc și vitamina B12, carnea roșie nu este indispensabilă unei alimentații sănătoase.

Carnea de vită proaspătă nu este același lucru cu cea procesată

O distincție importantă trebuie făcută între carnea de vită proaspătă și produsele procesate. O bucată de carne crudă, tocată fără aditivi sau preparată simplu nu are același profil precum salamul, pastrama industrială, crenvurștii, cârnații, burgerii procesați ori conservele de tip corned beef.

Prin carne procesată se înțelege carnea modificată prin sărare, afumare, maturare, fermentare sau adăugarea unor conservanți.

Vezi și: Ce beneficii are carnea de pui. Ce conține și cum trebuie păstrată pentru a fi sigură pentru consum

Produsele din această categorie pot conține cantități mari de sare, grăsimi saturate, nitriți și alți aditivi.

În cele mai multe afecțiuni, carnea de vită nu este complet interzisă, dar cantitatea și tipul ales pot necesita ajustare. Restricția trebuie stabilită în funcție de analize, tratament și alimentația generală.

Persoanele cu colesterol LDL crescut sau cu boli cardiovasculare ar trebui să aleagă bucăți slabe, să îndepărteze grăsimea vizibilă și să evite carnea procesată.

Grăsimile saturate pot crește colesterolul LDL, iar American Heart Association recomandă înlocuirea unei părți din carne cu pește, leguminoase și nuci.

Dacă se consumă vită, sunt preferabile sortimentele slabe sau foarte slabe.

În cazul gutei sau al unui nivel ridicat de acid uric, carnea roșie trebuie consumată cu moderație deoarece conține purine.

Organele de vită, precum ficatul și rinichii, au un conținut deosebit de ridicat și sunt, de regulă, limitate mai strict.

Carnea roșie și organele sunt enumerate printre alimentele bogate în purine care pot favoriza apariția gutei la persoanele vulnerabile. (Institutul american pentru diabet și boli digestive și renale – NIDDK)

Persoanele care au avut calculi renali de acid uric pot primi recomandarea de a reduce proteinele animale, inclusiv carnea de vită.

Aceeași măsură poate fi indicată în anumite cazuri de litiază cu oxalat sau fosfat de calciu, dar dieta trebuie stabilită după identificarea tipului de calcul.

În boala cronică de rinichi, necesarul de proteine diferă în funcție de stadiul afecțiunii și de efectuarea sau nu a dializei.

Unii pacienți trebuie să limiteze proteinele pentru a reduce acumularea produșilor reziduali, în timp ce persoanele aflate la dializă pot avea nevoie de un aport proteic mai mare.

Carnea de vită nu trebuie eliminată sau redusă drastic fără recomandarea medicului nefrolog ori a dieteticianului. (NIDDK)

În hemocromatoză, organismul absoarbe și depozitează prea mult fier. Deoarece vita conține fier hemic ușor absorbabil, frecvența și cantitatea trebuie discutate cu medicul. Nu se recomandă stabilirea unei interdicții generale fără evaluarea analizelor și a tratamentului.

Când carnea de vită este contraindicată

O contraindicație propriu-zisă apare în cazul alergiei la carne de vită sau al sindromului alfa-gal.

Acesta este o alergie potențial severă la o moleculă prezentă în țesuturile majorității mamiferelor și se poate dezvolta după mușcătura anumitor căpușe.

Persoanele cu sindrom alfa-gal pot prezenta urticarie, umflarea buzelor sau gâtului, simptome digestive, dificultăți de respirație ori anafilaxie după consumul de vită și alte produse provenite de la mamifere.

Reacția poate apărea la câteva ore după masă. În asemenea cazuri, evitarea cărnii trebuie stabilită împreună cu medicul alergolog.

Consumul este contraindicat temporar și atunci când carnea este alterată, a fost păstrată necorespunzător sau nu poate fi preparată în condiții de siguranță.

Carnea tocată, burgerii și preparatele din carne trebuie gătite complet, deoarece bacteriile pot fi distribuite în interiorul produsului.

În timpul sarcinii trebuie evitată carnea crudă sau insuficient preparată termic, din cauza riscului de toxoplasmoză și de infecții alimentare.

Ficatul și produsele din ficat sunt, de asemenea, contraindicate gravidelor din cauza conținutului foarte ridicat de vitamina A sub formă de retinol, care poate afecta dezvoltarea fătului. (NHS)

Cum alegem o carne de vită mai sănătoasă

Bucățile cu mai puțină grăsime vizibilă sunt preferabile celor foarte marmorate. Pentru carnea tocată poate fi aleasă o variantă cu cel puțin 90% carne slabă. Grăsimea vizibilă poate fi îndepărtată înainte sau după preparare.

Carnea poate fi gătită la cuptor, înăbușită, fiartă sau preparată rapid într-o tigaie fără cantități mari de unt ori seu.

Prăjirea intensă, arderea suprafeței și expunerea repetată la temperaturi foarte ridicate trebuie evitate.

IARC arată că gătirea la temperaturi mari, inclusiv prăjirea și prepararea directă pe flacără, poate genera amine heterociclice și hidrocarburi aromatice policiclice.

O masă echilibrată nu trebuie construită în jurul unei bucăți foarte mari de carne. O porție moderată poate fi asociată cu legume, salată, leguminoase sau cereale integrale.

Fibrele alimentare sunt importante pentru sănătatea digestivă și nu se găsesc în carne.

În restul săptămânii, sursele de proteine pot fi diversificate prin pește, ouă, carne de pasăre, fasole, linte, năut, tofu, nuci și semințe.

Câtă carne de vită putem mânca, în final

Pentru un adult sănătos, două-trei porții de carne de vită pe săptămână pot fi integrate într-o alimentație echilibrată, cu condiția ca totalul tuturor cărnurilor roșii să nu depășească aproximativ 350-500 de grame gătite.

Este preferabilă carnea proaspătă, slabă și minim procesată. Mezelurile, cârnații și celelalte produse procesate din vită ar trebui consumate foarte rar sau evitate.

Persoanele cu boli cardiovasculare, gută, calculi renali, boală cronică de rinichi sau hemocromatoză au nevoie de recomandări individualizate.

În cazul alergiei la vită ori al sindromului alfa-gal, evitarea poate fi completă și trebuie gestionată medical.

Cantitatea potrivită nu depinde numai de greutatea unei porții, ci și de restul dietei. O alimentație în care vita alternează cu pește și proteine vegetale este diferită de una în care carnea roșie, mezelurile și produsele bogate în grăsimi saturate apar la aproape fiecare masă.