Deficitul bugetar al României a scăzut la 2% din PIB. Urmează testul agențiilor de rating

Deficitul bugetar al României s-a redus semnificativ în prima jumătate a anului 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Execuția bugetului general consolidat la 30 iunie s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB, față de 3,64% din PIB în aceeași perioadă din 2025.

Scăderea vine într-un moment important pentru economia României. Agențiile internaționale de rating urmăresc evoluția finanțelor publice, reformele fiscale, stabilitatea politică și capacitatea statului de a-și finanța datoria publică la costuri sustenabile.

Primul test important este așteptat pe 31 iulie 2026, când Fitch Ratings urmează să publice noua evaluare privind ratingul suveran al României.

Publicitate

Deficit bugetar mai mic după primele șase luni

Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus în primele șase luni ale anului cu 1,65 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2025.

În termeni nominali, deficitul a ajuns la 41,03 miliarde de lei, comparativ cu 69,80 miliarde de lei în primele șase luni ale anului trecut.

Ministerul Finanțelor susține că evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, într-un an în care România încearcă să convingă investitorii și agențiile de rating că își poate ține sub control dezechilibrele.

Venituri mai mari și cheltuieli ținute sub control

Datele publicate arată că veniturile totale ale statului au însumat 342,52 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026.

Față de aceeași perioadă din 2025, veniturile au crescut cu 10,3%. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale.

Creșterea a fost susținută de veniturile fiscale, în special TVA, impozitul pe salarii și venit, impozitele și taxele pe proprietate, dar și de atragerea fondurilor europene.

În același timp, cheltuielile totale au fost de 383,55 miliarde de lei, în creștere nominală cu doar 0,8% față de primele șase luni din 2025.

Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 19,85% la 18,66%, ceea ce înseamnă o reducere de 1,19 puncte procentuale.

Mesajul Ministerului Finanțelor pentru agențiile de rating

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că reducerea deficitului la șase luni este un semnal de seriozitate în dialogul cu agențiile internaționale de rating.

Potrivit acestuia, menținerea ratingului investițional este în această perioadă unul dintre cele mai importante obiective economice ale României.

Ratingul de țară influențează costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor, accesul la finanțare și capacitatea Guvernului de a continua investițiile și reformele.

Cu cât riscul perceput este mai mare, cu atât împrumuturile statului pot deveni mai scumpe. Acest lucru se poate reflecta, în timp, în costuri mai mari pentru economie, companii și populație.

Fitch publică evaluarea României pe 31 iulie

Fitch Ratings are programată pentru 31 iulie 2026 publicarea deciziei privind ratingul suveran al României.

Înaintea evaluării, reprezentanții Ministerului Finanțelor au avut consultări tehnice cu specialiștii agenției. Discuțiile au vizat evoluțiile macroeconomice din prima parte a anului, perspectivele pentru 2027, execuția bugetară, politica fiscală, administrarea datoriei publice și absorbția fondurilor europene.

Ministerul Finanțelor a transmis că România își menține angajamentul pentru consolidare fiscală și stabilitate macroeconomică, inclusiv prin implementarea reformelor agreate cu Comisia Europeană.

De ce contează ratingul de țară

Ratingul suveran arată cât de riscantă este considerată o țară atunci când se împrumută de pe piețele financiare.

Pentru România, menținerea în categoria recomandată investițiilor este esențială. O deteriorare a ratingului ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare și la reducerea încrederii investitorilor.

Cele trei mari agenții, Fitch, Moody’s și S&P Global Ratings, au în prezent perspectivă negativă pentru România, ceea ce indică riscuri privind evoluția finanțelor publice și stabilitatea economică.

Perspectiva negativă nu înseamnă automat retrogradare, dar arată că agențiile urmăresc atent dacă măsurile anunțate de Guvern sunt aplicate și dacă deficitul continuă să scadă.

Ce legătură are deficitul cu inflația

Reducerea deficitului bugetar poate contribui la diminuarea presiunilor inflaționiste, deoarece statul cheltuiește mai prudent și pune o presiune mai mică pe cererea din economie.

Totuși, efectul nu este automat și nu se vede imediat în prețuri. Inflația este influențată și de alți factori, cum ar fi prețurile la energie, alimente, cursul valutar, taxele, salariile, dobânzile și evoluțiile externe.

Prin urmare, un deficit mai mic este un semnal pozitiv pentru stabilitatea economică, dar nu garantează singur scăderea inflației.

Investițiile publice, susținute de fonduri europene

Ministerul Finanțelor susține că, în paralel cu ajustarea deficitului, investițiile publice au continuat.

În primele șase luni ale anului, investițiile publice au ajuns la aproape 60 de miliarde de lei, cu peste 9,5 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

O parte importantă a investițiilor este finanțată din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Pentru România, absorbția fondurilor europene rămâne un element important în evaluările agențiilor de rating, deoarece poate susține creșterea economică într-o perioadă de ajustare bugetară.