”Nu am glob de cristal”, este răspunsul ministrului Energiei, la întrebarea dacă prețul motorinei va ajunge la 15 lei.

Acesta a vorbit despre imposibilitatea de a prezice evoluția prețurilor la carburanți, în contextul incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Publicitate

„Evit să spun cuantumuri precise pentru că nu am...Dacă aș avea un glob de cristal în care să pot prevedea viitorul, în care să pot prevedea modul în care arată conflictul din Orientul Mijlociu, cât va dura, cine pe cine va ataca, ce stație de petrol, gaze ar putea fi atacată, aș putea să vă fac aceste lucruri.

Și cum eu nu am acest glob de cristal, nu cred că îl are nimeni altcineva. În momentul de față nu poți să spui cu cât va crește prețul la pompă.

Publicitate

Aceste măsuri sunt destinate limitării impactului negativ. Este evident că vom continua să luăm măsuri, de la limitarea transporturilor, la redeschiderea rafinăriei Petrotel.

O baghetă magică care să spună că de mâine se duce prețul la o anumită valoare nu există”, a spus Bogdan Ivan.

Ministrul Energiei a prezentat un pachet de măsuri discutat cu specialiștii din domeniu și cu reprezentanții pieței, menite să tempereze creșterile de prețuri.

Printre măsurile analizate se numără declararea stării de criză în domeniul combustibililor, limitarea exporturilor de diesel, plafonarea adaosului comercial al companiilor din industria petrolieră la 50% din media anului 2025, introducerea unor mecanisme anti-speculă și eliminarea obligativității de minimum 8% biocombustibil în benzină.

Publicitate

Alte țări reușesc totuși să estimeze tendințele din piață, chiar și în contextul unor conflicte, fără să aibă nevoie de un ”glob de cristal”.

Astfel, în Europa, în situații de criză, statele și instituțiile lucrează pe trei niveluri: monitorizare continuă, scenarii de șoc și măsuri de răspuns.

Pentru carburanți, prețul final depinde nu doar de țiței, ci și de cotațiile produselor rafinate, cursul valutar, taxe, costuri logistice, marje de rafinare și marje comerciale.

De aceea, în practică, autoritățile folosesc mai ales intervale și scenarii. Există instituții care fac astfel de estimări sau scenarii.

Publicitate

La nivel european, Comisia Europeană publică Weekly Oil Bulletin, adică date săptămânale cu prețurile la consumator pentru produse petroliere în țările UE, plus informații despre taxe și evoluții istorice ale prețurilor.

Asta nu este o prognoză în sine, dar este baza de monitorizare din care se văd rapid transmisia șocurilor către pompă.

Țările europene folosesc institute de prognoză care analizează în amănunt piețele și oferă răspunsuri rapide.

La rândul lor, băncile centrale și autoritățile europene merg și mai departe, folosind modele de inflație energetică.

Publicitate