Programele școlare vor putea fi revizuite dacă evaluările arată probleme sistemice. Noile reguli ale Ministerului Educației

Programele școlare, planurile-cadru și standardele naționale de evaluare vor putea fi revizuite înainte de termen atunci când rezultatele elevilor la evaluările naționale sau internaționale indică „disfuncționalități sistemice”.

Regula apare în noua metodologie a Ministerului Educației și Cercetării privind curriculumul național, publicată pe 9 septembrie 2026 în Monitorul Oficial. Programele școlare vor avea o perioadă standard de valabilitate de maximum opt ani, dar pot fi modificate mai devreme în situații justificate.

Ministerul Educației și Cercetării a stabilit noi reguli pentru elaborarea și revizuirea documentelor care alcătuiesc curriculumul național din învățământul preuniversitar.

Metodologia a fost aprobată prin Ordinul nr. 4.617 din 4 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 765 din 9 septembrie 2026, și înlocuiește regulile stabilite în urmă cu 12 ani, prin Ordinul nr. 3.593/2014, potrivit edupedu.ro

Una dintre principalele noutăți este introducerea explicită a unui mecanism de revizuire extraordinară a curriculumului atunci când apar probleme importante în sistemul de educație.

Publicitate

Rezultatele elevilor pot determina modificarea programelor școlare

Noua metodologie prevede două modalități de intervenție asupra documentelor curriculare: revizuirea periodică și cea extraordinară.

Revizuirea extraordinară poate fi inițiată de Ministerul Educației în mai multe situații, printre care modificări legislative relevante, schimbări majore ale Profilului de formare al absolventului, evoluții sociale sau economice semnificative și, în mod explicit, rezultate ale evaluărilor naționale sau internaționale care indică disfuncționalități sistemice.

Prevederea permite astfel Ministerului să intervină asupra programelor, planurilor-cadru sau standardelor de evaluare înainte de expirarea ciclului obișnuit de revizuire, dacă datele privind performanțele elevilor indică probleme suficient de grave pentru a justifica o asemenea măsură.

Decizia privind declanșarea unei revizuiri extraordinare aparține Ministerului Educației și Cercetării.

PISA 2025: peste jumătate dintre elevii români sunt sub nivelul minim la Matematică

Noua metodologie a fost publicată la o zi după rezultatele PISA 2025, care arată probleme importante în privința competențelor elevilor români de 15 ani.

Potrivit notei oficiale OECD pentru România, doar 48% dintre elevii români au atins cel puțin Nivelul 2 la Matematică, ceea ce înseamnă că aproximativ 52% sunt sub nivelul minim de competență. La Citire, 52% au atins cel puțin Nivelul 2, iar aproximativ 48% s-au situat sub acesta. La Științe, 54% au atins pragul minim, iar aproximativ 46% nu au reușit.

La noua evaluare privind rezolvarea problemelor cu instrumente computaționale, aproximativ 43% dintre elevii români au atins nivelul de bază sau l-au depășit, ceea ce înseamnă că aproximativ 57% s-au situat sub pragul stabilit de PISA pentru acest domeniu. În cazul acestei competențe, pragul de referință este Nivelul 3, nu Nivelul 2 utilizat pentru citire, matematică și științe.

OECD precizează însă că, în comparație cu PISA 2022, performanța României a fost aproximativ aceeași la matematică și științe și mai slabă la citire. Scăderea la citire este cea care apare ca deteriorare semnificativă statistic între cele două ediții.

Programele școlare vor fi revizuite cel târziu după opt ani

Pe lângă situațiile extraordinare, metodologia stabilește și revizuirea periodică a curriculumului.

Documentele trebuie analizate, de regulă, la intervale de câțiva ani, iar procesul nu poate depăși perioada standard de valabilitate de opt ani a programelor școlare.

Cei opt ani se calculează din momentul în care prima generație de elevi parcurge integral programa respectivă într-un an de studiu. Ministerul explică în documentele curriculare că această perioadă trebuie să permită acumularea suficientă de date despre rezultate, monitorizarea aplicării programei și evaluarea efectelor înaintea unei noi intervenții.

Revizuirea periodică trebuie fundamentată pe date statistice și analize privind rezultatele elevilor, rapoarte de monitorizare, studii și cercetări relevante și consultări cu actorii din educație.

Ce documente pot fi modificate

Metodologia definește drept documente obligatorii ale curriculumului național planurile-cadru de învățământ, programele școlare pentru disciplinele și modulele obligatorii, programele pentru opționalele din oferta națională și standardele naționale de evaluare asociate disciplinelor din trunchiul comun.

Toate au caracter obligatoriu în învățământul preuniversitar.

Planurile-cadru stabilesc, în principal, disciplinele și modulele studiate și timpul alocat acestora, în timp ce programele școlare definesc competențele urmărite, activitățile de învățare, conținuturile și sugestiile metodologice.

Programele școlare trebuie corelate cu evaluarea elevilor

Unul dintre principiile noii metodologii este corelarea mai clară între ceea ce învață elevii și modul în care sunt evaluați.

Pentru disciplinele obligatorii, programele trebuie să aibă o structură unitară și să cuprindă nota de prezentare, competențe generale și specifice, exemple de activități de învățare, conținuturi și sugestii metodologice.

Competențele și conținuturile trebuie stabilite în concordanță cu Profilul de formare al absolventului, competențele-cheie, planul-cadru și standardele naționale de evaluare.

La rândul lor, standardele naționale de evaluare trebuie elaborate sau revizuite în corelare cu programele școlare. Metodologia permite modificarea lor inclusiv ca măsură de politică educațională decisă după analizarea rezultatelor obținute de elevi la evaluările naționale și internaționale.

Ministerul trebuie să monitorizeze efectele curriculumului asupra elevilor

Noile reguli introduc și o monitorizare sistematică a modului în care curriculumul este aplicat.

Ministerul Educației trebuie să urmărească nu doar dacă programele și celelalte documente sunt respectate, ci și problemele semnalate de profesori, legătura cu rezultatele examenelor și evaluărilor naționale, impactul asupra performanței elevilor și respectarea echității educaționale.

Informațiile obținute prin monitorizare vor putea sta la baza deciziei de păstrare, modificare sau revizuire a documentelor curriculare.

Reguli distincte pentru educația timpurie

Metodologia reglementează separat și curriculumul pentru educația timpurie.

Acesta cuprinde planul de învățământ, metodologia de aplicare și programa pentru educația timpurie. Abordarea este una integrată, centrată pe dezvoltarea globală a copilului, iar experiențele de învățare sunt organizate în jurul jocului și interacțiunii.

Programa este construită pe domenii și dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile și contexte și experiențe de învățare.

Cadrul de Referință al Curriculumului Național, aprobat în iunie 2026

Noile reguli trebuie citite și în contextul Cadrului de Referință al Curriculumului Național din România – CRCNR, aprobat prin Ordinul nr. 4.137 din 16 iunie 2026 și publicat în Monitorul Oficial în 17 iunie.

Documentul are rol strategic și oferă cadrul conceptual pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea curriculumului din întregul învățământ preuniversitar, de la educația timpurie până la finalul liceului.

Ministerul arată în document că acesta urmărește construirea unui curriculum centrat pe competențe și corelarea programelor, procesului de predare, standardelor de învățare și evaluării elevilor.

Vechea metodologie din 2014 este abrogată

Odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 4.617/2026, metodologia din 2014 privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar – planuri-cadru și programe școlare – este abrogată.

Noua reglementare extinde cadrul și asupra standardelor naționale de evaluare și introduce mecanisme explicite de monitorizare, revizuire periodică și revizuire extraordinară.

În practică, rezultatele slabe persistente ale elevilor nu duc automat la schimbarea unei programe școlare. Metodologia stabilește însă, pentru prima dată în această formă, un mecanism prin care rezultatele evaluărilor naționale sau internaționale pot constitui motiv oficial pentru declanșarea unei revizuiri extraordinare a curriculumului, atunci când Ministerul constată că acestea indică probleme sistemice.