Țigara electronică, asociată cu o boală pulmonară gravă. Ce este BPOC și de ce este periculoasă

Noi studii științifice indică o posibilă legătură între țigara electronică și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), afecțiune aflată pe locul al treilea între cauzele de deces. Anunțul a fost făcut de Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

"Bolile respiratorii per ansamblu înseamnă o prevalență de 18%, o mortalitate de aproape 81.000 de cazuri și 2,1 miliarde de euro sunt costurile anuale, care înseamnă o povară pentru sistem.

Investim în tratament - 60%, în prevenție 25%, diagnostic doar 15% și aceste investiții ar trebui să fie funcționabile pe termen lung.

Cred că undeva balansul între prevenție și tratament ar trebui să fie altul. Observăm o creștere de 35% a cazurilor de BPOC în ultimii 10 ani și sigur că avem această permanentă provocare de la consumul de tutun. (...)

Au apărut deja studii științifice care arată că între țigara electronică și BPOC există o legătură indiferent ce spune industria tutunului", a declarat medicul, citată de Agerpres.

El a participat la masa rotundă "Managementul modern al bolilor respiratorii - de la prevenție la tratament", organizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, sub egida Societății Române de Pneumologie.

Ce este BPOC

BPOC înseamnă boală pulmonară obstructivă cronică. Este o boală respiratorie cronică în care căile aeriene se îngustează treptat, iar aerul circulă mai greu prin plămâni.

Persoanele afectate pot avea tuse persistentă, respirație grea, oboseală la efort, senzație de sufocare și producție crescută de mucus.

Cea mai frecventă cauză este fumatul, dar boala poate fi favorizată și de expunerea îndelungată la poluare, praf, substanțe iritante sau fum.

BPOC include, de obicei, două afecțiuni principale: bronșita cronică și emfizemul pulmonar.

Boala nu se vindecă complet, dar poate fi ținută sub control prin renunțarea la fumat, tratament inhalator, controale medicale și recuperare respiratorie.

BPOC, a treia cauză de deces

Potrivit medicului, BPOC se situează de mult timp pe locul al treilea ca boală inducătoare de deces.

"Este pe locul trei și rezistă pe locul trei de foarte mult timp. Chiar începe să amenințe și poziția a doua.

Astmul sever este și el o provocare în prezent prin faptul că 50% dintre acești pacienți nu sunt controlați. (...) Toate aceste boli respiratorii nu sunt singulare, ele vin la o anumită vârstă.

BPOC vine pe la 40 - 45 de ani și se asociază cu o multitudine de comorbidități", a explicat Mihălțan.

El a precizat că sunt 780.000 de pacienți cu astm, iar 28.000 au forma severă a bolii, problema majoră fiind subdiagnosticarea sau diagnosticul tardiv.

La nivel European, bolile respiratorii s-au numărat, în anul 2023, printre principalele cauze de deces în UE.

Din cele 4,84 milioane de decese raportate în rândul rezidenților UE, 380.000 au fost cauzate de afecțiuni respiratorii, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Lipsa de monitorizare și tratament, a doua problemă majoră

Conform președintelui SRP, a doua problemă majoră este lipsa de monitorizare și tratament sau aderența la tratament corect.

O altă problemă este generată de deficitul de asigurare a spirometriei în mai multe zone ale țării, a completat el.

La rândul său, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu, a evidențiat că diagnosticarea pentru bolile respiratorii se face târziu în multe cazuri.

"Avem diagnosticare târzie, vedem că avem pacienții din zona rurală unde, indiferent de patologie, demersul să ajungă la un medic de multe ori este anevoios.

Trebuie să ne gândim, în primul rând, la cum să facem prevenție și screening în acele zone și să ne ducem noi către ei mai mult decât să ne așteptăm noi că ei vor veni vreodată la noi și, cu siguranță, cum să putem să oferim servicii medicale la nivel național fără să avem sincope în funcție de regiuni", a arătat președintele COPAC.

Radu Gănescu a afirmat că sunt peste un milion de români cu astm, iar mulți nu sunt diagnosticați. El a pledat pentru un acces la tratament cât mai rapid.

"Peste 60% dintre pacienți români cu BPOC petrec cel puțin cinci zile în spital. Asta înseamnă costuri, înseamnă calitatea vieții scăzută și de multe ori complicații la acești pacienți. Și peste 20% dintre acești pacienți mor în decurs de un an", a susținut președintele COPAC.

În opinia sa, una din marile probleme o reprezintă aderența la tratament. "Acum vorbim de medicină personalizată, de tratament personalizat și, bineînțeles, nevoie de educație și suport continuu", a adăugat Gănescu.