Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Tronsonul demolat al Autostrăzii Orăștie-Sibiu, între Cunța și Săliște, ar putea fi reconstruit de CNADNR. Când vor începe lucrările


Publicat

autostrada demolata sibiu orastieTronsonul de autostradă demolat aflat între Cunța și Săliște ar putea fi reconstruit de CNADNR. Lucrările vor începe în primăvară și astfel se va devansa termenul din august cu două luni, a transmis ministrul Transporturilor, Dan Costescu, la Digi24. Costurile pentru porțiunea de 500 de metri din autostradă se ridică la 5 milioane de euro.

Citește și Ministrul Transporturilor: Circulația pe Autostrada Orăștie – Sibiu, REDESCHISĂ în august – septembrie

Lucrările pentru cei 300 de metri demolați din tronsonul Cunța-Săliște vor începe în primăvară, a spus ministrul Transporturilor.

Aici se analizează posibilitatea de a efectua lucrarea cu forțele proprii, din CNADNR, pentru că am devansa termenul din august cu încă două luni, ceea ce ar fi foarte bine”, a precizat Dan Costescu.

Potrivit ministrului, cei 500 de metri afectați au un deviz de 5 milioane de euro. Totodată, acesta a adăugat că va fi analizat tot tronsonul Cunța-Săliște, pentru a se evita situația întâlnită în zona demolată.

Citește și Autostrada Orăştie-Sibiu era crăpată înainte de inaugurarea din 2014, între Cunţa şi Sălişte, iar CNADNR ştia. Date din raportul ministerului

Legat de constructorul italian, Dan Costescu a spus că a solicitat o audiență. „Trebuie să rezolve problemele cu Compania, nu neapărat cu Ministerul”, a spus el, precizând că reprezentanții Salini Impregilo vor fi primiți și în audiență la nivel de ministru, dacă vor cere o audiență.

Ministrul Transporturilor a adăugat că nu a fost executată scrisoarea de garanție a constructorului italian. „Sunt două părți ale banilor garantați: 60 de milioane garanția de bună execuție și 30 de milioane așa-zișii retention money. Trebuie evaluat cu grijă, să știm din care luăm, pentru că de exemplu penalitățile se iau din prima tranșă, pe când lucrările propriu-zise trebuie luate din a doua tranșă. Nu se poate executa 60 de milioane, trebuie luat exact suma. De aceea am așteptat să avem această sumă de cinci milioane, care e destul de recentă, să o actualizăm și debităm exact cu această sumă cea de-a doua tranșă de 30 de milioane”, a precizat Dan Costescu.

În ceea ce privește pretențiile de 120 de milioane de lei ale constructorului, ministrul a spus că „pretențiile lor nu aveau legătură neapărat cu ce s-a întâmplat acolo. Erau probleme mai vechi, pe care le reproșau. 120 nu este suma pe care o vor primi sau pe care au solicitat-o, este o sumă estimată ca maximală admisibilă pe care puteau s-o solicite ei. În funcție de arbitraj, suma va fi redusă destul de mult”.

Dan Costescu a explicat, în legătură cu suspiciunile referitoare la calitatea materialelor folosite și a lucrărilor la alt lot din autostradă, că „nu s-au risipit îndoielile, dar sunt în curs de risipire odată cu expertiza care se va desfășura pe restul tronsonului”.

sursa: digi24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. PARAPARAUMU

    duminică, 13.03.2016 at 09:57

    PENTRU DUMNEZEU,DAR NU AVEM NEVOIE DE ==AR PUTEA==APUCATI-VA ODATA DE LUCRU,NU AVEM NEVOIE DE VORBE,SUNTEM SATUI CHIAR HALUCINATI DE ATITEA VORBE,PRACTIC SA VA VEDEM LA LUCRU ODATA.chiar toate articolele sunt praf in ochi nostri in ac. perioada de iceput de an electoral====LA TREABA CU VOI CA AVETI SALARII CIT 15 DIN NOI!!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Senatorul Călin Matieș: Guvernul Cîțu va putea micșora granturile destinate HORECA: GRANTUL 20% poate să ajungă GRANTUL 5% (P)

Publicat

Celebra OUG 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID 19 a fost modificată astăzi în Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Senatul României, prin votul celor de la PNL și USR-PLUS.

Cea mai importantă modificare este cea de la Art.9 pnct. 4, care spune așa: “dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare aprobate depășește valoarea creditului de angajament sau bugetar alocat cu această destinație, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate”.

Ce înseamnă acest lucru? Faptul că, dacă vor fi mai mulți solicitanți decât s-a anticipat inițial, sau dacă sumele solicitate vor fi mai mari decât s-a estimat și față de cât este plafonul, atunci grantul de 20% din diferența cifrei de afaceri 2019-2020 se va transforma în Grantul de 15%, 10% sau 5%… Adică sumele pe care ar trebui să le primească firmele afectate se vor micșora proporțional!!!

Prezentă la ședință, consiliera domnului ministru al Economiei, doamna Alina Cârlogea a confirmat faptul că această diferență în minus pentru fiecare beneficiar este foarte posibilă dacă se vor înregistra mai mulți beneficiari!

Tot în comisie am cerut să ni se precizeze ce se întâmplă dacă vor fi mai puțini beneficiari sau dacă vor rămâne bani din fondul alocat. Se vor putea mări sumele de ajutor destinate operatorilor economici? Răspunsul a fost categoric: NU!

Deci Guvernul României a învățat doar lecția de scădere, când vine vorba de a-i ajuta pe agenții economici afectați de pandemia COVID.

Călin Gheorghe Matieș, Senator PSD

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Cum arată unul dintre cele mai degradate drumuri din Alba. Consiliul județean promite începerea reparațiilor în acest an

Publicat

Drumul Județean 705, între Zlatna și Almașu Mare, este un adevărat calvar pentru locuitorii din zona respectivă.

Pe lângă craterele adânci, sunt porțiuni întregi în care asfaltul a crăpat, iar circulația este un coșmar pentru orice șofer.

Documentația pentru lucrările de reparație la drum a fost depusă de către Consiliul Județean Alba pentru finanțare la Compania Națională de Investiții.

Vicepreședintele instituției, Marius Hațegan, a declarat că în cazul în care CNI nu va finanța drumul, CJ Alba a prevăzut bani în bugetul acestui an pentru lucrări.

”Lucrările încep anul acesta sută la sută, într-un fel sau altul. Suntem cu acest drum pe lista sinteză și mai urmează o etapă. Dacă nu se va aproba, va fi realizat cu bani din bugetul județului” a spus Hațegan.

Acesta a mai spus că în zonă sunt 4 cariere care alimentează lucrările de la Autostrada Sebeș-Turda. Circulația mașinilor grele pe drumul respectiv se va diminua odată cu finalizarea lucrărilor la autostradă, mai spune Hațegan.

Problemele apărute pe acest tronson, între Zlatna și Almașu Mare, au fost semnalate încă de acum câțiva ani.

Șoferii care sunt nevoiți să treacă zilnic prin zonă s-au plâns de starea deplorabilă a carosabilului și de faptul că trebuie să suporte din buzunarul lor reparații la autovehicule.

În satele de dincolo de drum trăiesc aproximativ 1.000 de oameni. În urmă cu doi ani (2019), s-a ajuns chiar la blocarea drumului de câțiva locuitori din Almașu Mare. Între timp însă, nu s-a întâmplat nimic.

Starea drumului s-a agravat sub roțile camioanelor care transportă piatră de la carierele din zonă. Îmbrăcămintea rutieră din beton a cedat și drumul pare „spart” în sute de bucăți.

Unele gropi  mai adânci au fost astupate în timp cu asfalt, în timp ce altele au fost acoperite doar cu pământ sau pietriș.

Ce se întâmplă cu drumul

Consiliul Județean (CJ) Alba a pregătit documentația pentru modernizarea drumului. Potrivit documentelor, carosabilul de pe DJ 705 Zlatna – Almașu Mare – limita județului Hunedoara este serios afectat de traficul greu și nu mai îndeplinește condițiile de siguranță a circulației. Investiția ar putea ajunge la 15 milioane de milioane lei.

Sectorul de drum vizat pentru reabilitare este doar de 6,195 km (între km 40+663 și 46+828), fiind situat la periferia sudică a Munților Apuseni.

Se împarte, din punct de vedere al structurii rutiere, în două tronsoane: primul cu îmbrăcăminte asfaltică (de 840 m, între km 40+633 și 41+473), al doilea cu structură rutieră rigidă din beton de ciment (de 5,355 km, între km 41+473 și 46+828), se arată în documentație. Starea tehnică a ambelor tronsoane de drum este „rea”.

Pe primul tronson au fost constatate defecțiuni de structură a asfaltului (faianțări, fisuri și crăpături longitudinale), defecțiuni de suprafață (suprafață șlefuită sau cu ciupituri), defecțiuni ale îmbrăcăminții rutiere (gropi, praguri, rupturi de margine).

Tronsonul al doilea, cel din beton, are probleme de structură (pompaj, dale tasate, faianțare, distrugere totală a dalelor), defecțiuni de suprafață (suprafață șlefuită, alunecoasă, peladă), defecțiuni ale rosturilor, defecțiuni ale îmbrăcăminții rutiere (fisuri și crăpături, gropi).

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

FOTO: Ultramaratonistul aiudean Levente Polgar a primit o diplomă de merit din partea ministrului Tineretului și Sportului

Publicat

Ultramaratonistul aiudean Levente Polgar a primit din partea ministrului Tineretului și Sportului o diplomă de merit, pentru curajul de „a alerga pentru cei care nu pot” și de a demonstra că „imposibilul” nu face parte din vocabularul unui campion. 

„A fost o onoare să primesc diploma de merit din partea domnului Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului.

Este campionul meu pe care îl apreciez tare mult, iar această invitație vine să-mi confirme că efortul pe care l-am depus de-a lungul timpului, în a mă pregăti din punct de vedere fizic, nu a fost în zadar.

Promit să-i urmez exemplul domnului ministru și să nu renunț la pasiunea mea pentru sport. Și cine știe, poate, în viitor, voi reuși să particip pentru România la competiții sportive mult mai titrate decât cele la care am fost până acum”, a transmis Polgar Levente Ioan, pe pagina de Facebook.

sursa, foto: Facebook (Polgar Levente Ioan)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Guvernul Dăncilă a folosit, prin derogări de la Legea finanțelor publice, 73% din banii din Fondul de rezervă

Publicat

viorica dancila alba

Potrivit raportului Curții de Conturi, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a alocat peste 4.000 de milioane de lei din Fondul de rezervă, prin derogări de la Legea finanțelor publice.

În Raportul Curții de Conturi pe anul 2019 se arată că s-a continuat practica alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări, lucru care arată că „este ignorată esența modului de funcționare a acestuia”.

„Referitor la modul de constituire și utilizare a Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB), în anul 2019 s-a constatat că suma utilizată în anul 2019 a fost de 5.547,89 milioane lei – cea mai mare din ultimii zece ani (după ce suma utilizată în 2018, de 3.121,84 milioane lei a fost, la rândul ei, cea mai mare din aceeași perioadă de timp)”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Raportul mai arată că prevederile bugetare inițiale ale Fondului de rezervă bugetară au fost majorate de 58,34 de ori pe parcursul exercițiului bugetar, respectiv de la prevederile inițiale în sumă de 99.000 mii lei, prevederile finale au ajuns la 5.776.014 mii lei.

„Aceste majorări au fost efectuate atât pe baza rectificării bugetare, cât și pe baza renunțărilor ordonatorilor principali de credite la creditele bugetare aprobate prin legile bugetare anuale (potrivit art. 54 din Legea nr. 500/2002), precum și din sumele neutilizate din fondurile alocate din FRB prin hotărâri ale Guvernului”, potrivit raportului anual.

Parctic, această modalitate de alocare a reprezentat 73.5%, respectiv 4.079,78 milioane lei din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă în anul 2019, conform raportului.

„Referitor la modul de repartizare a fondurilor la dispoziția Guvernului, s-a constatat continuarea practicii alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări de la prevederile art. 30 din Legea nr. 500/2002… Ponderea ridicată a alocărilor prin derogare conduce la concluzia că, practic, este ignorată esența modului de funcționare a FRB, aceea de a fi o resursă de rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și numai în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui/unei program/obiectiv/acțiuni”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Reprezentanții instituției au recomandat Ministerului Finanțelor Publice să facă demersuri pentru diminuarea sau chiar a elimina practica derogărilor de la regulile alocării de resurse din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

„Prin aceste demersuri se va urmări asigurarea de fonduri doar pentru cheltuielile pentru care se justifică caracterul urgent sau neprevăzut apărut în timpul exercițiului bugetar, la care este necesară finanțarea imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente în raport cu destinația acestora, din motive independente de voința ordonatorilor de credite”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sursa: stiripesurse.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate