VIDEO COMPARAȚIE 2020 vs 2021: Cum au evoluat lucrările din șanțurile Cetății Alba Iulia, în șapte luni

Potrivit documentației, aleile pietonale sunt dimensionate pentru a permite promenade persoanelor, simultan, în ambele sensuri, pentru pietoni, persoane cu un cărucior pentru copii și pentru persoane cu handicap locomotor în cărucioare.

Pistele pentru bicicliști permit circulația în ambele sensuri, simultan, având o lățime de 2,1 metri.

Suprafața totală de reconversie este de 29.000 mp, din care 1.132, 53 mp alei pietonale, 277,12 mp pistă bicicliști, 450 mp platforme bănci, 4,63 mp zone info, 172,95 zonă zid de sprijin, 150,78 zone scări, 336 mp, module de odihnă.

Traseul de vizitare și promenade este propus să fie amenajat paralel cu zidurile Cetății. Punctele de legătură cu traseul nordin sunt marcate prin forma aleilor, compoziții florale, materiale diferite.

Se propune o zonă de protecție față de zidurile fortificației cu o lățime de 3 metri, în care se interzice amplasarea amenajărilor (pavaje, vegetație joasă etc). Pista de biciclete va fi la 5 metri față de ziduri și aleile de promenadă la circa 11 metri față de ziduri. Modulele de odihnă vor fi amplasate între pista pentru bicicliști/expo-floră și alei, cu o lățime de 6 metri și lungime de 24 de metri. În prezent, șanțul exterior are o lățime de 20 de metri.

Zona va avea „sistem complex de informare”, inclusiv cu cod QR și „sistem complex de gestiune” – suprveghere video, servicii de pază  și întreținere.

Punctele de acces vor fi din zona Hotel Cetate (la vest) și zona intersecției străzilor Decebal-Calea Moților (strada Gemina) și vor fi marcate special, cu sistem informativ de intrare pe traseu. Vor fi rampe cu pantă sub 8%. Va fi acces doar pietonal din traseul nordic (şanţul Cetăţii pe latura de nord), printre Ravelinul Sfântul Carol şi contragarda Bastionului Sf. Michael sau printre Ravelinul Sf. Elisabetha şi contragarda Bastionului Sf. Carol, respectiv printre Ravelinul Sf. Eliabetha şi contragarda Bastionului Sf. Elisabetha.

Scările de acces în șanț vor fi fin plăci de piatră naturală bej, aleile din plăci de piatră gri deschis (granit), iar modulele de odihnă vor cuprinde banchete din metal/lemn, pergolă din metal/stică, platformă din patră naturală gri.

Locul de joacă pentru copii va fi amenajat cu gradene din dale înierbate și structură spațiu din lemn tratat.

În suprafața studiată, va fi și persea de vegetație pentru mascarea împrejmuirilor – gard viu din arbuști (ulm ucrainian și tuya), cu înălțime de 2,5 m

Lucrările de execuție se vor desfășura sub supravegherea specialiștilor arheologi. Prima etapă se va concentra asupra cercetării nivelului de calcare inițial și detectării elementelor profilului transversal. Ulterior, dacă este cazul, proiectul de execuție va fi modificat.

Istoric – începuturile de pe vremea romanilor

În perioada romană, șanțul exterior de pe latura de nord al actualei Cetăți Alba Carolina era în zona drumului Via principalis, ce ieșea pe poarta de nord a castrului (porta principalis sinistra). Drumul continua spre nord, ieșind din zona taberei civile (canabae) a castrului roman și ducea spre municipiul antic Ampelum (acum, Zlatna).

Așezarea numită canabae a fost înființată de cetățeni și peregrini (oameni de afaceri, negustori, meșteșugari), cu statut cvasiurban. În timpul lui Septimius Severus a primit statutul de municipium.

Așezarea civilă romană (canabae) se dezvoltă în secolul al II-lea în sectorul estic și sudic, iar după primirea statutului municipal s-a extins spre vest, sud-vest și mai ales spre nord-vest, ajungând la o suprafață de aproximativ 140 de hectare și o populație de până la 15.000 de locuitori. Populația era alcătuită din familiile soldaților, servitorii acestora, meșteșugari, comercianți. Istoricii cred că la Apulum, ”zona industrială” era în sectorul nord-vestic.

Așezarea a fost fondată pe timpul lui Traian și cunoaște o dezvoltare remarcabilă în perioada Marcus Aurelius – Septimius Severus. Administrația era exclusiv în mâna cetățenilor romani.

Limita de nord este amplasată pe străzile actuale Septimius Severus, Marcus Aurelius și Vasile Alecsandri, cea de nord-vest (unde se presupune că era zona atelierelor meșteșugărești), pe linia străzilor Calea Moților, Timotei Cipariu și Avântului, iar spre vest se întindea până la Bd. 1 Decembrie și spre sud-vest până pe strada Lalelelor și Brândușei. La sud, așezarea se întindea până la aliniamentele străzilor Nicolae Labiș și Dealul Furcilor.