Ziua Internațională a Vulturilor 2026, pe 5 septembrie. De ce sunt considerați ”sanitarii naturii” și cum revin în România

Ziua Internațională a Vulturilor este marcată în 2026 sâmbătă, 5 septembrie, și atrage atenția asupra unora dintre cele mai importante, dar și mai amenințate păsări ale planetei. Vulturii îndepărtează rapid cadavrele animalelor, contribuie la limitarea răspândirii bolilor și la reciclarea nutrienților în natură.

Pentru România, ediția din acest an are o semnificație specială: în primăvară au fost aduse primele 25 de exemplare de vultur sur într-un program de reintroducere, după mai bine de 70 de ani de absență a speciei, iar alte proiecte urmăresc revenirea vulturilor în Carpați.

Ziua Internațională de Conștientizare asupra Vulturilor – International Vulture Awareness Day (IVAD) – este organizată în fiecare an în prima sâmbătă din luna septembrie. În 2026, data este 5 septembrie. Evenimentul reunește organizații de conservare, cercetători, grădini zoologice, administrații ale ariilor naturale și comunități din numeroase țări.

Publicitate

Scopul este schimbarea percepției asupra acestor păsări și atragerea atenției asupra rolului lor în ecosisteme, dar și asupra pericolelor care au dus la dispariția sau declinul multor populații.

Cum a apărut Ziua Internațională a Vulturilor

Inițiativa a început în 2006, prin colaborarea dintre programul pentru păsări răpitoare al Endangered Wildlife Trust din Africa de Sud și Hawk Conservancy Trust din Marea Britanie.

Ulterior, evenimentul s-a extins la nivel internațional. În prezent, International Vulture Awareness Day este coordonată de Endangered Wildlife Trust, Hawk Conservancy Trust și Vulture Conservation Foundation, în numele grupului de specialiști pentru vulturi.

Organizatorii urmăresc patru obiective principale: informarea publicului despre importanța vulturilor, prezentarea proiectelor de conservare, combaterea prejudecăților despre aceste păsări și implicarea comunităților în protejarea lor.

23 de specii de vulturi trăiesc în lume. Aproximativ 70% sunt amenințate

La nivel mondial există 23 de specii de vulturi, răspândite pe aproape toate continentele, cu excepția Australiei și Antarcticii.

Vulturii Lumii Vechi trăiesc în Europa, Asia și Africa, în timp ce speciile Lumii Noi, între care se numără și condorii, trăiesc în America de Nord și America de Sud.

Situația lor este însă îngrijorătoare. Potrivit portalului oficial International Vulture Awareness Day, aproximativ 70% dintre speciile de vulturi sunt încadrate în categoriile Vulnerabil, Periclitat sau Critic Periclitat.

Organizatorii IVAD îi descriu drept unul dintre cele mai amenințate grupuri de păsări din lume.

De ce sunt vulturii numiți „sanitarii naturii”

Imaginea negativă asociată uneori acestor păsări vine în mare parte din faptul că se hrănesc cu animale moarte. Tocmai această caracteristică îi face însă extrem de valoroși pentru ecosisteme.

Vulturii consumă rapid carcasele și resturile organice, reducând perioada în care acestea rămân expuse în natură. Prin acest proces contribuie la limitarea răspândirii unor agenți patogeni, curățarea mediului și reintroducerea nutrienților în circuitul natural.

Sistemul lor digestiv este extrem de adaptat acestui tip de hrană. Materialele IVAD arată că aciditatea puternică a stomacului le permite să consume carcase în condiții în care alte animale ar putea fi expuse unor bacterii sau virusuri periculoase.

În cazul vulturului sur, specie care revine acum în România, Societatea Ornitologică Română precizează că pasărea este strict necrofagă, hrănindu-se cu cadavrele mamiferelor mari sălbatice sau domestice.

Vulturii nu sunt acvile. Cum pot fi recunoscute aceste păsări

În limbajul curent, vulturii sunt uneori confundați cu acvilele sau cu alte păsări răpitoare.

Diferența esențială este legată de modul de hrănire. Acvilele sunt în principal prădători și capturează animale vii, în timp ce speciile de vulturi despre care este vorba în cadrul IVAD sunt specializate în consumul de animale moarte.

Vulturul sur, de exemplu, poate ajunge la 6-11 kilograme, are corpul lung de aproximativ 93-122 de centimetri și o anvergură a aripilor de 2,4-2,8 metri. El planează pe distanțe mari, folosind curenții de aer cald pentru a căuta hrană cu un consum redus de energie.

Patru specii de vulturi au trăit în România

România a avut în trecut populații cuibăritoare din patru specii de vulturi: vulturul sur (Gyps fulvus), vulturul negru (Aegypius monachus), hoitarul (Neophron percnopterus) și zăganul (Gypaetus barbatus).

Toate au dispărut ulterior ca specii cuibăritoare din România.

Printre cauzele declinului s-au numărat persecutarea directă și, în special, folosirea momelilor otrăvite pentru combaterea carnivorelor, practică în urma căreia vulturii deveneau victime colaterale atunci când consumau cadavre contaminate.

Exemplare din aceste specii au mai fost observate ocazional în România, însă timp de decenii nu au mai existat populații stabile care să se reproducă aici. Societatea Ornitologică Română arăta încă dinaintea programelor actuale că vulturii nu mai cuibăreau de mult timp în țară, deși indivizi rătăcitori puteau apărea periodic.

Vulturii suri au revenit în România în 2026. Primele 25 de exemplare au ajuns în Făgăraș

Anul 2026 marchează o schimbare importantă.

La 9 martie, primele 25 de exemplare de vultur sur aduse din Spania au ajuns în România și au fost transferate într-o volieră de aclimatizare din apropierea comunei Rucăr, județul Argeș.

Păsările fac parte dintr-un program pe termen lung care urmărește formarea unei populații stabile în Masivul Făgăraș, după mai bine de 70 de ani de absență a speciei. Programul este derulat de Fundația Conservation Carpathia, alături de Asociația Grupul Milvus și parteneri locali, în colaborare cu Vulture Conservation Foundation.

Exemplarele aduse sunt păsări tinere, iar etapa de aclimatizare precede integrarea lor în mediul natural.

Potrivit platformei Ornitodata a Societății Ornitologice Române, din 2026 sunt în desfășurare două programe de reintroducere a vulturului sur în România, unul în zona Munților Făgăraș și celălalt în zona Munților Mehedinți-Cernei.

Un nou proiect LIFE vrea să readucă vulturul sur și vulturul negru în Carpații Meridionali

Revenirea vulturilor ar urma să continue printr-un proiect european care începe la 1 octombrie 2026.

Proiectul „Return of the Griffon and Cinereous Vultures to the Southern Carpathians for a Wilder, More Connected Europe – LIFE for Vultures” urmărește reintroducerea vulturului sur și a vulturului negru și formarea unor populații viabile în Carpații Meridionali.

Proiectul este coordonat de Rewilding Romania Foundation, în parteneriat cu Societatea Ornitologică Română, GREFA din Spania și Vulture Conservation Foundation și este cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul LIFE. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și proiectul au încheiat în 2026 și un parteneriat pentru campania de informare privind revenirea vulturilor.

Programul este prevăzut să se desfășoare până în septembrie 2033.

Otrăvirea rămâne unul dintre cele mai mari pericole

Reintroducerea păsărilor nu este suficientă dacă amenințările care le-au făcut să dispară nu sunt eliminate.

Printre principalele pericole identificate la nivel internațional se află otrăvirea, uciderea ilegală, pierderea habitatelor, electrocutarea și coliziunile cu infrastructura energetică.

IUCN menționează, pentru Europa și zona mediteraneeană, și lipsa hranei, coliziunile cu turbinele eoliene sau liniile electrice și rata naturală redusă de reproducere a multor specii.

Riscul nu este unul teoretic. În august 2026, Societatea Ornitologică Română a relatat un caz grav de otrăvire din Parcul Național „Balcanii Centrali” din Bulgaria, unde au fost găsiți morți un zăgan, doi vulturi suri și patru vulturi negri. Printre victime s-a aflat și un zăgan care, înainte de moarte, străbătuse peste 14.000 de kilometri prin Europa și survolase inclusiv România.

De ce contează Ziua Internațională a Vulturilor în 2026

Mesajul International Vulture Awareness Day este că aceste păsări nu sunt doar spectaculoase, ci oferă servicii ecologice importante și greu de înlocuit.

Eliminarea rapidă a carcaselor, reducerea riscului de propagare a bolilor și reciclarea materiei organice fac din vulturi o componentă importantă a ecosistemelor sănătoase. În același timp, ritmul lent de reproducere și expunerea la otrăvire sau infrastructură periculoasă fac ca refacerea unei populații dispărute să dureze ani sau chiar decenii.

Pentru România, Ziua Internațională a Vulturilor din 5 septembrie 2026 vine într-un moment aparte: după zeci de ani în care cele patru specii istorice nu au mai avut populații cuibăritoare stabile în țară, primele programe concrete de reintroducere sunt deja în desfășurare.

Dacă proiectele vor avea succes, imaginea vulturilor planând deasupra Carpaților ar putea redeveni, în anii următori, parte a peisajului natural al României.

foto: captură video Youtube G4Media