Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

Povestea clădirii „Babilon”, astăzi Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. În urmă cu peste 160 de ani, loc de cazare pentru ofiţerii habsburgici

Publicat

muzeul national al uniriiInstaurarea stăpânirii habsburgice în Transilvania la sfârşitul secolului XVII s-a concretizat şi în Alba Iulia prin trimiterea de trupe imperiale care au fost încartiruite în oraş. Întrucât staţionarea unui număr mare de militari reprezenta o problemă greu de soluţionat din punctul de vedere al spaţiilor de cazare, între 1851 şi 1853, pentru ofiţerii habsburgici şi familiile acestora s-a construit pavilionul nr. 1, numit „Babilon” datorită caracterului multietnic al locuitorilor săi. Prevăzută cu ziduri foarte groase, de peste 1 m, construcţia a fost realizată conform standardelor arhitecturii romantice din secolul XIX, dar are şi numeroase elemente decorative caracteristice stilurilor arhitectonice ale Evului Mediu.

Începând din anul 1968 şi până în prezent, clădirea „Babilon” este spaţiul în care funcţionează Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Situată în apropierea laturii de vest a cetăţii, clădirea care găzduieşte Muzeul Naţional al Unirii este astăzi familiară tuturor albaiulienilor, întrucât instituţia a fost inaugurată la 28 noiembrie 1968, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu, cu prilejul împlinirii semicentenarului alipirii Transilvaniei la România, înfăptuită la 1 decembrie 1918.

Adalbert Cserni

Adalbert Cserni

Cu toate acestea, în momentul de faţă puţini localnici mai ştiu care a fost destinaţia iniţială a acestei clădiri sau alte informaţii despre istoricul ei.
Existenţa sa reprezintă o consecinţă directă a evenimentelor care au avut loc la sfârşitul secolului XVII, atunci când suzeranitatea otomană asupra principatului Transilvaniei a fost înlocuită cu instaurarea stăpânirii habsburgice. Astfel, prin Tratatul de la Blaj (1687), douăsprezece oraşe transilvane au fost obligate să primească trupe austriece la iernat, Alba Iulia fiind unul dintre ele, militarii imperiali făcându-şi astfel apariţia pentru prima dată în oraşul de pe malul Mureşului.

Încartiruirea trupelor habsburgice s-a dovedit a fi însă o problemă care nu a putut fi soluţionată prea uşor, chiar dacă autorităţile austriece au reuşit să domine efectiv interiorul cetăţii în intervalul de timp 1850-1918, extinzându-şi controlul asupra unui număr mare de clădiri, concomitent cu creşterea suprafeţei ocupate de acestea. Rezidenţele nobiliare au fost atribuite comandanţilor militari, diverse case din cetate au fost date, de asemenea, ofiţerilor şi funcţionarilor armatei, iar mai multe pavilioane au fost construite sau amenajate pentru a-i adăposti pe militarii austrieci. Cu toate acestea, tot nu s-a reuşit satisfacerea nevoii de locuinţe pentru membrii numeroasei garnizoane din Alba Iulia, astfel că s-a decis ridicarea unei noi construcţii.

muzeu11Amplasat pe locul unei clădiri mai vechi unde fusese sediul gărzii principale, pavilionul nr. 1 a fost realizat între 1851 şi 1853, destinaţia sa fiind aceea de a-i găzdui pe ofiţerii armatei habsburgice, precum şi pe familiile acestora. Întrucât membrii garnizoanei fuseseră recrutaţi din tot cuprinsul Imperiului Habsburgic, care avea un caracter multietnic, acest aspect s-a reflectat şi în componenţa locatarilor noii clădiri, localnicii numind-o pe bună dreptate „Babilon”.

Avându-se în vedere experienţa apropiată a asediului prin care cetatea trecuse în anul 1849, atunci când revoluţionarii maghiari au încercat să cucerească Alba Iulia, clădirea „Babilon” a fost construită cu ziduri foarte groase, de peste 1 metru, ceea ce i-a conferit caracterul unei adevărate fortăreţe. Analizarea soluţiilor tehnice adoptate în construirea sa, de la structură la materialele folosite, arată faptul că s-a urmărit în principal asigurarea securităţii locatarilor săi, clădirea putând oferi adăpost chiar şi în cazul executării unui bombardament de artilerie.

Edificiul, format din subsol, parter şi două etaje, a fost construit în formă de „U”, latura mare având o lungime de 100 de metri, în vreme ce laturile mici au dimensiunea de 35 de metri fiecare. Trei intrări asigură accesul spre cele peste 100 de încăperi existente în clădire, cea principală fiind încadrată de două secundare. Calea de acces principală este pusă în evidenţă de existenţa unui portic amplu, a cărui terasă se sprijină pe stâlpi prismatici masivi. Patru turnuleţe de colţ, legate între ele cu o balustradă ajurată, decorează terasa, conferindu-i acesteia un aspect neogotic.

Prin elementele caracteristice cele mai importante, edificiul „Babilon” se încadrează în curentul arhitecturii romantice din secolul XIX, fiind însă preluate şi numeroase particularităţi din stilurile arhitectonice ale Evului Mediu. Astfel, repertoriul decorativ al clădirii are un caracter eterogen, ancadramentul luând forme geometrice diverse: trapez, semicilindru sau segment de cerc. Parapetul este crenelat, flancat de turnuleţe de colţ pe console, iar partea mediană a corpului central este prevăzută cu o atică, unde este din nou reprodus motivul crenelului. În decursul timpului, din frontonul trapezoidal al clădirii au dispărut reprezentările heraldice şi orologiul din lunetă, rămânând doar un orificiu circular.

După 1918, în contextul dezintegrării Imperiului Austro-Ungar şi al unirii Transilvaniei cu România, toate clădirile garnizoanei din Alba Iulia au fost preluate de autorităţile militare române, care şi-au instalat propriile trupe în edificiile din cetate. Pentru o perioadă de timp care s-a extins pe o jumătate de secol, adică până în 1968, clădirea „Babilon” a îndeplinit acelaşi rol pe care l-a avut şi înainte – cel de a-i adăposti pe militarii garnizoanei, precum şi familiile acestora, singura deosebire fiind aceea că locatarii săi nu mai aveau o origine multietnică, ci erau români.

Exteriorul clădirii a rămas aproape neschimbat până astăzi, cu toate elementele sale din piatră, iar în anul 2003 a fost efectuată o restaurare generală. Schimbările survenite după 1968 au afectat doar interiorul, adaptarea la cerinţele impuse de circuitul muzeistic necesitând eliminarea zidurilor transversale, amenajarea holurilor de la intrare şi a scărilor, precum şi reorganizarea întregului spaţiu pentru expoziţii, laboratoare, depozite şi birouri.

Documentare realizată de Sorin Arhire (expert în reconstituiri istorice) pentru edu.kindergraff.ro

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

A furat lemne şi un cazan de ţuică, din gospodăria unui consătean. Tânăr din Şpring, cu dosar penal

Publicat

Un tânăr din Şpring este cercetat de poliţişti după ce a furat bunuri, în valoare de peste 800 de lei, din gospodăria unui consătean.

Potrivit IPJ Alba, în 19 februarie, poliţiştii Postului de Poliţie Şpring l-au identificat pe un tânăr de 21 de ani, din comună, ca persoană bănuită de comiterea unui furt, faptă reclamată poliţie în luna noiembrie 2017.

În perioada 8-20 noiembrie 2017, tânărul ar fi profitat de faptul că o casă din comună a rămas nelocuită, iar dintr-o anexă ar fi sustras 3 metri cubi de lemne şi un cazan de ţuică, bunuri a căror valoare a estimată de păgubit la 860 lei.

Pe numele tânărului a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

Cercetările sunt continuate, în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a acestuia şi pentru recuperarea prejudiciului.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Acţiune a Poliţiei şi RAR Alba, la Aiud. Amenzi de aproape 8000 de lei, zeci de şoferi sancţionaţi

Publicat

Zeci de şoferi au fost amendaţi, luni, de poliţiştii din Aiud, care au organizat o acţiune, împreună cu specialişti din cadrul Registrului Auto Român – Alba, pentru prevenirea accidentelor rutiere cauzate de starea tehnică necorespunzătoare a autovehiculelor.

Potrivit IPJ Alba, în 19 februarie, poliţiştii Compartimentului Rutier Aiud, împreună cu specialişti din cadrul Registrului Auto Român – Alba, au organizat o acţiune ce a avut ca scop depistarea şoferilor care conduc, pe drumurile publice, autoturisme ce nu îndeplinesc condiţiile tehnice pentru circulaţia în condiţii de siguranţă.

Cu ocazia acestei acţiuni au fost verificate 15 autovehicule, la 6 dintre acestea fiind identificate diverse defecţiuni tehnice.

Conducătorii acestora au fost sancţionaţi contravenţional, iar complementar sancţiunii s-a dispus retragerea certificatelor de înmatriculare.

Alţi 19 conducători auto au fost sancționați pentru alte abateri de la normele legale privind circulaţia pe drumurile publice.

Valoarea totală a sancţiunilor aplicate a fost de 7.685 lei.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Tânăr REŢINUT de Poliţie, la Alba Iulia, pentru furt. A mai fost cercetat şi în alte dosare penale

Publicat

Poliţiştii din Alba Iulia l-au reţinut pe un tânăr care a furat dintr-un magazin mai multe produse alimentare. Acesta a mai fost cercetat pentru furturi, loviri şi distrugere.

Poliţiştii de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Alba Iulia au luat, luni, măsura reţinerii, pentru o perioadă de 24 de ore, faţă de un tânăr de 24 de ani, din Alba Iulia, care este cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de furt, transmite IPJ Alba.

Acesta ar fi sustras dintr-un magazin din Alba Iulia mai multe produse alimentare, în valoare de 129 de lei şi a fost surprins de agentul de pază al magazinului, care a anunţat Poliţia.

Tânărul nu este la prima faptă penală, în urma verificărilor efectuate, poliţiştii constatând că a mai fost cercetat şi în alte dosare, pentru furturi, distrugere şi lovire.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

A condus o motocicletă fără permis şi sub influenţa alcoolului. Dosar penal pentru un bărbat din Ocna Mureş

Publicat

Un bărbat în vârstă de 62 de ani din Ocna Mureş este cercetat penal după ce a condus o motocicletă fără permis şi cu alcoolemie de 1,06.

Potrivit IPJ Alba, în 19 februarie, în jurul orei 23.30, poliţiştii din Ocna Mureş l-au depistat pe un bărbat de 62 de ani din oraş, în timp ce conducea o motocicletă, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

În urma testării motociclistului cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 1,06 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spitalul din Aiud unde  i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Faţă de acesta, cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunilor de conducere sub influenţa alcoolului şi conducere fără permis.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

DNA cere închisoare cu executare pentru Ludovic Orban. Sentința va fi pronunțată pe 5 martie

Publicat

La ultimul termen din dosarul în care este judecat liderul PNL, Ludovic Orban, procurorii DNA au cerut instanței să decidă o pedeapsă cu închisoare cu executare. Procurorii vor, totuși, o condamnare spre minimul pedepsei. În prima instanță, liderul PNL a fost achitat.

Judecătorii instanței supreme se vor pronunța pe 5 martie în dosarul președintelui PNL.

„Aștept să se facă dreptate. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt extrem de clare, de limpezi, nu mi-am folosit în niciun fel influența politică (…) Nu am luat niciun leu”, a declarat Orban, la ieșirea din sala de judecată.

Întrebat cum comentează solicitarea DNA, liderul PNL a răspuns: „La instanța de fond, a cerut pedeapsă cu executare spre medie. DNA nu are nicio probă suplimentară, nu a adus niciun martor suplimentar față de instața de fond”.

„Nu am niciun fel de motiv să cred că verdictul care a fost dat la instanța de fond poate fi modificat”, a mai spus Orban.

Solicitarea DNA a fost formulată luni, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție unde are loc ultimul termen în procesul început în 2016 în care liderul PNL, Ludovic Orban, este acuzat de fapte de corupție.

Înainte de a intra în sala de judecată, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat că aşteaptă ca instanţa să demonstreze faptul că este nevinovat. El a mai declarat că se aşteaptă ca această campanie împotriva luptei anticorupţie să înceteze, iar în situaţia în care procurorii fac abuzuri, „să se pronunţe acele entităţi care sunt învestite de Constituţie şi de legile ţării”.

„Astăzi este ultimul termen, se suţin pleodoariile finale. Mă duc exact cum am participat în fiecare fază a procedurilor juridice atât la DNA, cât şi la instanţa de recurs. Aştept să mi se facă dreptate, aştept ca instanţa să judece exact după faptă, după lege şi să dea acea decizie care mi se pare normală şi care să consfinţească faptul că eu nu am săvârşit nicio infracţiune”, a declarat Ludovic Orban.

Întrebat de ce susţine DNA, în ciuda faptului că el se consideră „o victimă” a acestei instituţii, liderul PNL a spus că nu este de acord cu abuzurile anumitor procurori.

„Faptul că am spus că nu văd niciun temei de revocare a procurorului-şef DNA, nu înseamnă că eu sunt de acord ca anumiţi procurori să comită abuzuri. Dimpotrivă, ştiţi foarte bine că, atunci când au apărut astfel de cazuri, am spus că este în interesul DNA şi în interesul percepţiei generale ca procurorii care în mod evident au săvârşit abuzuri să dispară din instituţie”, a continuat el.

„Eu aştept ca în România să înceteze campania asta mizerabilă care este dusă împotriva lupte anticorupţie şi care este dusă taman de oamenii care, mulţi dintre ei au probleme reale atât cu DNA, cât şi în instanţă. Eu cred că asupra activităţii instituţiilor din zona de Justiţie trebuie să se pronunţe acele entităţi care sunt învestite de Constituţie şi de legile ţării”, a continuat acesta.

Orban a fost trimis în judecată în 17 mai 2016, de către procurorii DNA, care l-au acuzat că şi-a folosit influenţa pentru a obţine foloase necuvenite. În 11 aprilie 2016, ziua în care a fost pus sub control judiciar, Orban a anunţat că îşi retrage candidatura la Primăria Capitalei şi demisionează din funcţiile de prim-vicepreşedinte PNL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, el rămânând deputat până la încheierea mandatului, în decembrie 2016.

În 31 ianuarie 2017, Orban a fost achitat de un complet de trei judecători al instanţei supreme. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată la completul de cinci judecători al instanţei supreme.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate