Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

AUTOSTRADA SEBEȘ-TURDA: EXPROPRIERI de 780.000 de lei pe lotul 4. LISTA beneficiarilor și imobilelor vizate


Publicat

Autostrada Sebes Turda LoturiUn proiect de hotărâre de Guvern făcut public de Ministerul Transporturilor prevede exproprieri în valoare de 780.000 de lei pe lotul 4 al Autostrăzii Sebeș-Turda, pe un amplasament suplimentar al lucrării. Este vorba despre o suprafață de 1.261.695 mp și 772 de imobile de pe raza localităţilor Unirea şi Miraslău (judeţul Alba, 349 imobile) şi altre trei din judeţul Cluj.

În proiect se arată că „pentru lucrarea de utilitate publică de interes național „Autostrada Sebeş – Turda”, km 0+000 – km 70+000 – (împărțită în 4 loturi, respectiv Lot 1, Lot 2, Lot 3 și Lot 4), a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 399/2014 prin care s-a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere.

Pentru realizarea obiectivului „Autostrada Sebeş – Turda” – Lot 4, este necesar a se declanșa procedura de expropriere aferentă imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică”.

Suma necesară aferentă despăgubirilor pentru exproprierea imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică este de 779.000 lei, aferentă unui număr de 772 de imobile, în suprafaţă totală de 1.261.695 mp.

Vezi Lista exproprieri lot 4_Autostrada Sebes Turda_2015

Suma totală va fi alocată de la Bugetul de Stat prin Bugetul Ministerului Transporturilor, capitolul 84.01 ”Transporturi” subcapitolul 03 “Transport Rutier”, titlul 56 “ Proiecte din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) Postaderare”, alineatul 56.03 – “Programe din Fonduri Externe Nerambursabile Post Aderare – Fond de Coeziune.

Prin proiectul de act normativ se propune atât aprobarea amplasamentului suplimentar al lucrării de utilitate publică „Autostrada Sebeş – Turda” – Lot 4, cât şi aprobarea declanșării procedurii de expropriere pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică „Autostrada Sebeş – Turda” – Lotul 4, situate pe raza localitatilor Unirea şi Mirăslău din judeţul Alba respectiv Moldoveneşti, Mihai Viteazu şi Calaraşi din judeţul Cluj, aprobarea listei proprietarilor/deținătorilor imobilelor aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ – teritoriale, precum şi aprobarea sumei totale estimate cu titlu de despăgubire, în valoare totală de 779 mii lei, aferentă unui numar de 772 de imobile, în suprafaţă totală de 1.261.695 mp.

Citește și AUTOSTRADA SEBEŞ – TURDA: CNADNR a început procedura de EXPROPRIERI. Contracte de 1,6 milioane euro pentru documentaţii tehnice

Planurile cu amplasamentul lucrării au fost avizate de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba si Cluj, în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu modificările şi completările ulterioare, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local şi Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a acesteia.

Lista proprietarilor/deținătorilor imobilelor prevăzute a fost compusă în baza evidenţelor ANCPI Alba si Cluj şi unităţilor administrativ – teritoriale ale localitatilor Unirea şi Mirăslău din judeţul Alba respectiv Moldoveneşti, Mihai Viteazu şi Calaraşi din judeţul Cluj şi confirmate de acestea cu ştampilă şi semnătură.

Pe coridorul de expropriere nu există imobile ce ar putea constitui monumente istorice/zone de protecţie a acestora, în caz contrar se vor aplica prevederile Legii 422/2001, se mai arată în proiect.

Reamintim că din 2014 a fost făcută publică lista persoanelor vizate pentru expropriere pe traseul autostrăzii Sebeş-Turda. Aceasta cuprinde proprietari de 4.312 imobile de pe raza localităţilor Alba Iulia, Sebeş, Ciugud, Sîntimbru, Galda, Teiuş, Gârbova, Sîncrai, Ciumbrud, Rădeşti, Aiud şi alte zone de pe tronsonul vizat de lucrări. De această dată, este vorba despre un amplasament suplimentar.

Citeşte şi AUTOSTRADA SEBEŞ – TURDA: Lista proprietarilor vizaţi pentru EXPROPRIERE pe traseul celor patru loturi

Citește și EXPROPRIERI pe traseul autostrăzii Sebeș-Turda: În jur de 5.000 de terenuri agricole și clădiri evaluate pentru despăgubiri

Președinte Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Toma Florin Petcu, a declarat la Alba Iulia, vineri, că lucrările la Autostrada Sebeş-Turda se pot desfăşura pe loturile 1, 2 şi 4, pentru că a fost emisă autorizaţia integrată de mediu, după procedura de revizuire. Mai durează însă autorizarea pentru lotul 3, din cauza unei „schimbări totale de soluţie”.

Citește și AUTOSTRADA SEBEŞ-TURDA: S-a emis revizuirea autorizației integrate de mediu pentru loturile 1, 2 şi 4. Lucrările pe tronsonul 3 mai aşteaptă

Detalii tehnice despre proiect

Autostrada A10 Sebeş – Turda (potrivit proiectului tehnic iniţial, autostradă cu 2 benzi de circulaţie pe sens, lăţimea platformei de 26 metri şi acostamentul de 1,75 m pentru a permite amplasarea parapeţilor).

Lotul 1 – 17 km – de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului (km 0+000 – km 17+000); inclusiv nodul direcţional Sebeş, o parcare de scurtă durată la km 4+200 (stânga), km 4+500 (dreapta); două noduri rutiere inclusiv bretele de acces: nodul rutier Alba Iulia Sud la km 8, nodul rutier Alba Iulia Nord la km 16. Constructor: Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcţii SRL, 541.739.137 lei

Lotul 2 – 24,25 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în municipiul Aiud (km 17+000 – km 41+250), inclusiv un spaţiu de servicii tip S3 la km 22+800 (stânga), km 23+400 (dreapta); nodul rutier Teiuş la km 26, inclusiv bretele de acces; un centru de întreţinere şi monitorizare la km 26+000 amplasat în interiorul nodului rutier Teiuş. Constructor: Aktor SA – Euroconstruct Trading 98 SRL, 549.332.493 lei

Lotul 3 – 12,45 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea (km 41+250 – km 53+700), cu două noduri rutiere inclusiv bretele de acces: nodul rutier Aiud la km 44+700, nodul rutier Unirea la km 53+200; un spaţiu de servicii tip S1 la km 46+800 (stânga), km 47+700 (dreapta). Constructor: asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana Per Condotte D’Aqua SpA, 420.511.921 lei; lucrări în desfăşurare, data de finalizare contractuală: 20.03.2016.

Lotul 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până la intrarea în autostradă în zona Turda (km 53+700 – km 70+000), inclusiv o parcare de scurtă durată la km 60+030 (stânga), km 60+280 (dreapta); un centru de întreţinere şi coordonare la km 61+375. Constructor: Asocierea PORR Construct SRL – PORR Bau GmbH, 470.004.894,83, lei; lucrări începute în octombrie, cu dată de finalizare 20 martie 2016.

La sfârşitul lunii mai, la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a fost depus un memoriu de prezentare pentru revizuirea acordului de mediu pentru Autostrada Sebeş-Turda.

După vizite în teren, studiile realizate pe perioada elaborării declaraţiei de proiectare şi proiectele tehnice pentru loturile 1, 2 şi 4, a fost necesară realizarea unor modificări faţă de studiul de fezabilitate (beneficiar CNADNR) ce a stat la baza emiterii acordului de mediu din 2009, revizuit în 2013, cu anexa din 11.03.2015.

Vezi AICI modificările de proiect propuse.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Sebeș printr-un program derulat online. Muzeul municipal propune un exponat inedit

Publicat

Duminică, 24 ianuarie 2021,Mica Unire – Unirea Principatelor Române va fi sărbătorită de Municipiul Sebeș, în mediul online, prin activități muzeale și printr-un scurt concert de fanfară reunind cântece patriotice.

Începând cu ora 10.00, în mediul online, pe pagina de Internet a Centrului Cultural ”Lucian Blaga” și a Muzeului Municipal ”Ioan Raica”, pe paginile de social-media, cetățenii sunt invitați să descopere exponatul lunii ianuarie: un fragment de eşarfă tricoloră care a fost ataşată de unul dintre steagurile de luptă româneşti folosite în timpul Războiului de Independenţă al României (1877-1878).

La ora 12.00, muzeografii Radu Totoianu și Călin Anghel îi invită pe cetățeni la o călătorie în vremea ”Generației pașoptiste și a Unirii Principatelor Române de la 1859”.

Fanfara din Petrești încheie programul zilei, printr-un scurt concert de muzică patriotică, care poate fi vizionat, începând cu ora 17:00, pe conturile de social media.

Organizatorii evenimentului sunt Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeş, Centrul Cultural ”Lucian Blaga” Sebeș și Muzeul Municipal ”Ioan Raica”.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Trenuri de mare viteză în România, după 2030. Ministrul Transporturilor: Întâi să ajungem de la București la Timișoara în 6 ore

Publicat

tren_cfr calatori

Nu are rost să vorbim despre trenuri de mare viteză mai repede de 2030, până atunci trebuie să facem ca vitezele de circulație să fie decente și să reparăm nu doar magistralele mari, ci și liniile secundare, a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, într-un interviu video pentru HotNews.ro.

El a calificat drept ”compromis prost” modernizarea liniei București – Constanța care a costat un miliard de euro și viteza maximă este de 160 km/h, costurile totale nefiind departe de cele ale unei linii de mare viteză.

Până la trenuri de mare viteză, spune noul ministru al transporturilor, mai sunt foarte multe de rezolvat: vitezele sunt mici, multe linii sunt în paragină, CFR Călători a avut pierderi de 400 milioane lei și repară prea puține vagoane și, în general, investim extrem de puțin în infrastructură.

Despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030, mai ales că nicio strategie investițională nu poate fi schimbată rapid. Referindu-se la linia București – Constanța, refăcută pentru viteze de maxim 160 km/h, ministrul spune că ”vorbim despre ”un compromis prost între un cost mare al investiției, apropiat de costurile unei linii de mare viteză, iar ca beneficii depășești cu puțin o reparare a liniei existente”.

”Adică ajungi cu 10 minute mai repede de la București la Constanța după ce ai investit un miliard de euro și, dacă te uiți cât era costul de a face o linie de mare viteză, adică de peste 230 km/h, ești la un cost probabil, dacă puneai 1,5 – 2 miliarde euro, nu vreau să dau cifre greșite, dar aceasta a fost strategia investițională pornită în anii 2000 și aceste proiecte mari trebuie duse la bun sfârșit”.

Aici trebuie spus că în 1995 – 1998 cele mai rapide trenuri făceau 127-130 de minute de la București la Constanța, iar după modernizare cele mai rapide fac 118-120 minute.

Trebuie menționat că mai mulți specialiști din domeniul feroviar au spus că România ar fi putut moderniza linia București – Constanța pentru viteză maximă de 200 km/h, mai ales că o astfel de lucrare se face greu (la linie s-a lucrat 6 ani și au fost multe amânări”. Și pentru proiectele de pe coridorul IV au fost voci care spun că s-au ales soluții complicate și foarte scumpe, iar lucrările durează enorm (au început din 2012 și vor fi total gata probabil în 2024 sau 2025).

Drulă spune că România a subfinațat sectorul feroviar și mai ales întreținerea rețelei, în afara unui coridor principal. ”Pentru politicieni este foarte ușor să se concentreze pe proiecte majore, cum ar fi Simeria – Sighișoara, o linie construită de la zero cu segmente de 160 km/h, iată o floare să mi-o pun la butonieră. Este un proiect bun, la fel ca și cel de două miliarde euro dintre Simeria și Arad sau Brașov – Sighișoara, un miliard de euro”.

Însă nu este suficient să duci 100 km de rețea la un standard decent ”Avem mii și mii de km, până la 10.000 km de cale ferată care zac abandonați. Când de uiți la alocări financiare făcute de statul român, banii lipsesc”.

Spre 2030 rețeaua ar trebui să ajungă la viteze decente, astfel încât drumul cu trenul să nu mai dureze 10 ore între București și Timișoara, ci șase ore jumătate ”și apoi poți discuta despre cele trei ore cu trenul de mare viteză”. Între cele două orașe sunt 533 km și cel mai rapid timp de parcurs a fost în 1995: șase ore și 25 de minute În prezent, călătoria durează mai mult decât în 1939: peste 10 ore.

Continuarea și video pe Hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine are voie să se vaccineze înaintea populației generale. LISTA COMPLETĂ cu noile categorii, apărută în Monitorul Oficial

Publicat

Lista nouă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale a apărut în Monitorul Oficial, joi seară.

Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

A apărut în Monitorul Oficial, joi seară, noua listă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale. Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

Cine se poate imuniza în ETAPA 2 de vaccinare (noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

(noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Israelul anunță că pandemia dă înapoi după începerea campaniei de vaccinare. Rata de reproducție a virusului a scăzut sub 1

Publicat

Rata de reproducţie R a virusului SARS Cov 2 a coborât sub 1 în Israel pentru prima dată de la debutul cele mai accelerate campanii de vaccinare din lume, sugerând că epidemia de COVID-19 ar putea începe să dea înapoi, a indicat joi guvernul, transmite Reuters.

Numărul R a atins 1,3 pe 11 decembrie, iar campania de vaccinare a început o săptămână mai târziu. În condiţiile în care numărul de infectări a continuat să crească, pe 27 decembrie a fost impus un al treilea lockdown naţional, încă în vigoare.

”Vedem oare lumina? Vedem o crăpătură printre jaluzele”, a comentat ministrul adjunct al sănătăţii, Yoav Kisch, la Canalul 13 TV, după ce Israelul a consemnat un număr R subunitar de 0,99.

”Am reuşit o stopare, dar am reuşit o stopare la niveluri ridicate de morbiditate”, a spus el.

Ministrul a creditat pentru aceasta lockdown-ul şi vaccinurile – administrate deja unui număr de peste un sfert din cei 9 milioane de locuitori -, dar a atenţionat că vaccinurile ‘în principal au redus morbiditatea gravă, nu neapărat numărul de purtători’.

Scăderea ar fi fost mai semnificativă dacă nu ar fi fost prezentă şi varianta britanică, deosebit de contagioasă, a virusului, a menţionat Kisch.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care vizează un nou mandat în alegerile anticipate din martie, a afirmat că vaccinul ar putea permite Israelului să-şi protejeze categoriile de populaţie cele mai vulnerabile şi să redeschidă economia luna viitoare

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate