Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

FOTO-VIDEO: AUTOSTRADA Sebeş – Turda, la mijlocul lunii iunie. Stadiul lucrărilor, modificări de proiect şi nervi pentru şoferii de pe DN


Publicat

A10_traversare Aiud Ciumbrud lot 3Şoferii care circulă pe DN1 între Alba Iulia şi Cluj s-au obişnuit deja cu traficul foarte aglomerat în anumite perioade. Cu toate acestea, nervii acestora sunt uneori puşi la încercare, mai ales că acum speră în finalizarea autostrăzii ce ar urma să reprezinte o opţiune pentru a parcurge distanţa într-un timp mai scurt şi având la dispoziţie două benzi pe sens.

Pe hârtie, proiectul A10 arată bine, chiar dacă sunt în discuţie unele modificări ce ar putea întârzia finalizarea investiţiei. În teren, situaţia arată diferenţe mari de stadiu al lucrărilor între loturile 4 şi 3, dinspre Cluj şi cele din judeţul Alba.

Comunitatea de pe forumul peundemerg.ro monitorizează lucrările cu imagini şi detalii despre ce văd în teren. Se văd deja construcţii complexe pe loturile 3 şi 4, zonele Aiud – Decea, Stejeriş – Turda, iar în judeţul Alba lucrările sunt mai degrabă la faza de amenajare de şantier, la fel ca în lunile trecute.

În iunie, se observau pe lotul 1, în apropierea organizării de şantier, lângă DJ 107, decopertări de teren. Ar fi vorba despre tronsoane experimentale, pe diferite tipuri de soluri.

La sfârşitul lunii mai, la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a fost depus un memoriu de prezentare pentru revizuirea acordului de mediu pentru Autostrada Sebeş-Turda. Sunt posibile modificări faţă de planurile iniţiale, astfel că lucrările propriu-zise în teren, pe loturile 1 şi 2, ar putea să se lase aşteptate.

Între timp, persoane interesate de evoluţia proiectului au făcut şi unele simulări foto-video cu autostrada, pentru a oferi o idee cum ar putea arăta la final. Unul dintre aceste exemple este cel de mai jos:

 

Detalii tehnice despre proiect şi exproprieri

Autostrada A10 Sebeş – Turda (potrivit proiectului tehnic iniţial, autostradă cu 2 benzi de circulaţie pe sens, lăţimea platformei de 26 metri şi acostamentul de 1,75 m pentru a permite amplasarea parapeţilor).

Lotul 1 – 17 km – de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului (km 0+000 – km 17+000); inclusiv nodul direcţional Sebeş, o parcare de scurtă durată la km 4+200 (stânga), km 4+500 (dreapta); două noduri rutiere inclusiv bretele de acces: nodul rutier Alba Iulia Sud la km 8, nodul rutier Alba Iulia Nord la km 16. Constructor: Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcţii SRL, 541.739.137 lei

Lotul 2 – 24,25 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în municipiul Aiud (km 17+000 – km 41+250), inclusiv un spaţiu de servicii tip S3 la km 22+800 (stânga), km 23+400 (dreapta); nodul rutier Teiuş la km 26, inclusiv bretele de acces; un centru de întreţinere şi monitorizare la km 26+000 amplasat în interiorul nodului rutier Teiuş. Constructor: Aktor SA – Euroconstruct Trading 98 SRL, 549.332.493 lei

Lotul 3 – 12,45 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea (km 41+250 – km 53+700), cu două noduri rutiere inclusiv bretele de acces: nodul rutier Aiud la km 44+700, nodul rutier Unirea la km 53+200; un spaţiu de servicii tip S1 la km 46+800 (stânga), km 47+700 (dreapta). Constructor: asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana Per Condotte D’Aqua SpA, 420.511.921 lei; lucrări în desfăşurare, data de finalizare contractuală: 20.03.2016.

Lotul 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până la intrarea în autostradă în zona Turda (km 53+700 – km 70+000), inclusiv o parcare de scurtă durată la km 60+030 (stânga), km 60+280 (dreapta); un centru de întreţinere şi coordonare la km 61+375. Constructor: Asocierea PORR Construct SRL – PORR Bau GmbH, 470.004.894,83, lei; lucrări începute în octombrie, cu dată de finalizare 20 martie 2016.

Vezi AICI mai multe detalii despre stadiul celor patru loturi ale Autostrăzii Sebeș-Turda.

Potrivit proiectului tehnic, pe teritoriul judeţului Alba, lungimea autostrăzii va fi de 62,1 km şi va traversa teritoriul administrativ al municipiilor: Alba Iulia, Sebeş, Aiud, Teiuş şi al comunelor: Ciugud, Sântimbru, Galda de Jos, Mirăslău, Unirea, Rădeşti.

Pe teritoriul judeţului Cluj lungimea autostrăzii va fi de 7,9 km şi va traversa teritoriul administrativ al comunelor: Moldoveneşti, Mihai Viteazu, Călăraşi.

În 8 aprilie 2015, a fost atribuit contractul pentru întocmirea documentaţiei tehnice în vederea dobândirii prin expropriere / transfer a imobilelor necesare executării lucrărilor la Autostrada Sebeş-Turda, pe raza localităţilor amintite. Firma care se va ocupa de această procedură este asocierea Prometer M&G SRL – Black Light SRL (lider de asociere, Prometer, cu sediul în Timişoara). Termenul pentru derularea contractului este de 18 luni de la atribuire.

Modificări de proiect propuse în revizuirea acordului de mediu

După vizite în teren, studiile realizate pe perioada elaborării declaraţiei de proiectare şi proiectele tehnice pentru loturile 1, 2 şi 4, a fost necesară realizarea unor modificări faţă de studiul de fezabilitate (beneficiar CNADNR) ce a stat la baza emiterii acordului de mediu din 2009, revizuit în 2013, cu anexa din 11.03.2015.

Modificările vizează organizarea de şantier de pe lotul 1, prevăzută în acordul de mediu la km 0+500 pe partea stângă a autostrăzii, cu altă locaţie la km 12+000 situată în comuna Ciugud, pe teritoriul administrativ al localităţii Drâmbar, în extravilan, judeţul Alba.

Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA Pomponio Construcții SRL propune construirea amenajării de șantier pe teritoriul administrativ al comunei Ciugud, în localitatea Drâmbar din Județul Alba.

Accesul la cele patru sectoare ale amenajării de șantier se va face din DJ 107 C, direct sau prin intermediul unor drumuri tehnologice de sub 100 m lungime. Majoritatea construcțiilor vor avea caracter provizoriu urmând să fie demontate după finalizarea construcției lotului 1 al autostrăzii Sebeș – Turda.

Suprafaţa totală ocupată de organizarea de şantier este de 45.049 m2 respectiv 4,5 ha, iar iniţial în documentaţia elaborată s-a estimat ca necesar o suprafaţă de 0,5 ha.

Lotul 2 al autostrăzii (km 17+000 – km 41+250) a fost împărţit în trei sectoare:

Sector 1: (a) de la km 17+000 – km 22+500 (zonele Sântimbru – Galda de Jos – Teiuş) şi (b) de la km 25+300 la km 26+100 (Teiuş – pasaj CF Unicom – DN14B ). Lungimea Sectorului 1 este de 6.300 m

Sector 2: (a) de la km 22+500 – km 25+300 şi (b) de la km 26+100 la km 35+000. Lungimea Sectorului 2 este de 11.700 m

Sector 3: de la km 35+000 la km 41+250. Lungimea Sectorului 3 este de 6.250 m.

Modificările vizează sectorul 1.

– modificarea poziţiei viaductului peste CF îngustă şi drumuri locale de la poziţia kilometrică 17+600 la poziţia kilometrică 17+614.05 şi scurtarea acestuia de la lungimea de 336.60 m la lungimea de 118.20 m;

– despărţirea structurii de la km 20+450, pasaj peste DN 1 şi drum de acces cu lungimea de 353.10 m, în două structuri separate: pasaj la km 20+335 peste DN1 cu lungimea de 57.25 m; pasaj la km 20+600 peste drum de acces cu lungimea de 31.40 m;

– pasaj inferior nou pentru drum local la pozitia kilometrica 21+063

– scurtarea pasajului superior de la pozitia kilometrica 22+375 de la lungimea de 92.20 m, la lungimea de 62.20 m;

– scurtarea pasajului peste DN14B de la pozitia kilometrica 25+450 de la lungimea de 93 m la lungimea de 58.30 m;

– modificarile adusa proiectului in cazul podetelor se refera numai la solutia constructiva a acestora, astfel in studiul de fezabilitate s-au propus podete din elemente prefabricate din beton si beton armat, iar in proiectul tehnic se propun podete metalice. Numarul podetelor si deschiderea acestora s-a mentinut conform acordului de mediu

Autostrada cu lungimea de 6,3 km, cu 2 benzi de circulatie pe sens, latimea platformei de 26 m si fasia destinata amplasarii parapetelor de 1,70 m, (pentru a permite montarea acestora conform Instructiunilor Beneficiarului (CNADNR) “Normativului pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi” – AND 593/2012 – Redactarea finala);

Sectorul 1 din lotul 2 mai cuprinde nod rutier inclusiv bretele de acces: Nodul Rutier Teius la km 26+000 şi un Centru de Întretinere şi Monitorizare la km 26+000 amplasat in interiorul Nodului Rutier Teius. Pentru cele două nu au fost menţionate modificări.

Amplasamentul Lotului 2 al Autostrăzii Sebeş-Turda este poziţionat pe teritoriile administrative (intravilan si extravilan) ale comunei Santimbru (km 17+250 – km 20+840), comunei Galda de Jos (km 20+840 – km 26+080), oraşului Teiuş (km 26+080 – km 33+750), municipiului Aiud (km 33+750 – km 36+250; km 38+500 – km 41+250), comunei Rădeşti (km 36+750 – km 38+500)

Începand cu zona km 17+000, traseul viitoarei autostrazi patrunde in aria administrativa a comunei Santimbru. La km 17+600, se traverseaza cu un pasaj superior calea ferata ingusta din zona statiei CF Santimbru si un drum de exploatare si de acces la cariera de argila (sud-vest comuna Santimbru) asigurand si zone de trecere spre pasuni.

In continuare va traversa suprafete viticole, pomicole si pasuni, in cadrul unui aliniament paralel cu drumul national si european DN1 (E81), la vest si nord-vest de comuna Santimbru. Axul proiectului se afla la o distanta ce variaza de la 150 la 500 m fata de arealul rural al comunei Santimbru, trecand apoi pe la baza Dealului Santimbru (443 m), in zona cuprinsa intre km 17+800 si km 20+300.

De la km 19+440, intra in aria administrativa a comunei Galda de Jos, traversand mai intai peste un drum de exploatare (la km 19+480), dupa care la km 20+335 autostrada traverseaza drumul national si european DN1 (E81) printr-un pasaj avand deschiderea de 40 m.

La km 20+600, exista un drum local din drumul national DN1 (E81) care este traversat prin intermediul unui pasaj, dupa care proiectul traverseaza Paraul Galda in zona km 21+265. Paraul Galda isi are obarsia in Muntii Trascaului si reprezinta un afluent de dreapta al Raului Mures, confluenta acestora fiind in apropierea localitatii Santimbru.

Aliniamentul traseului parcurge in continuare zona plata, depresionara din cadrul Culoarului Muresului trecand pe la sud-vest de orasul Teius.

Incepand cu zona km 25+300 traseul patrunde in aria administrativa a orasului Teius, traversand prin intermediul unui pasaj la km 25+100 peste CF LFI UNICOM (linie simpla, industriala, neelectrificata).

Apoi, traseul proiectului Sebes – Turda, Lot 2, intalneste drumul national 14B pe care il traverseaza cu pasajul de la km 25+450. In imediata vecinatate este amplasat Nodul Rutier Teius, care va asigura legatura cu drumurile existente si deservirea orasului Teius. Drumul national 14B asigura legatura intre Orasul Teius, drumul national si european DN 1 (E81) si localitatile de pe Tarnave, indreptandu-se catre est, catre municipiul Blaj si Sighisoara.

In interiorul Nodului Teius este prevazut a se amenaja si Centrul de Intretinere si Monitorizare care va deservi proiectul Sebes – Turda, accesul (de intrare-iesire) fiind posibil de pe bretele nodului rutier.

Viteza de proiectare a fost fixata la faza studiu de fezabilitate la 120 km/h.

Sectoarele prevazute cu panori antifonice, pe Lotul 2 Sector 1 sunt urmatoarele: km 17+000 km 17+170 dreapta 170 m comuna Santimbru; km 17+500 km 17+850 dreapta 350 m comuna Santimbru; km 17+550 km 17+650 stanga 100 m comuna Santimbru; km 18+780 km 19+010 dreapta 230 m comuna Santimbru.

Pentru ca apele de suprafata sa nu patrunda in sistemul rutier, zona mediana va fi impermeabilizată.

Autostrada va fi imprejmuita cu garduri de plasa de sarma cu inaltimea h = 1,50 m si h = 1,80m in zonele cu vegetaţie arbustiva necompacta (autostrada nu traversează si nici nu se afla in apropierea unor zone împădurite) precum si pe zonele unde exista arii naturale. Pe zonele ariilor naturale protejate, podeţe vor fi amenajate cu benzi de ghidare pentru a permite trecerea facila a amfibienilor de pe o parte pe cealaltă a autostrăzii si vor fi amenajate cu vegetaţie.

nod turda autostrada modificariLot 4 – km 53+700 – km 70+000 este împărţit în 6 sectoare: Sector 1: km 53+700 – km 55+500; Sector 2: km 55+500 – km 58+950; Sector 3: km 58+950 – km 62+100; Sector 4: km 62+100 – km 64+500; Sector 5: km 64+500 – km 68+550; Sector 6: km 68+550 – km 70+000 (Nod Turda). Modificările vizează sectoarele 1, 2, 3, 4 şi 6.

Nod rutier direcțional Turda: Configuratia Nodului s-a modificat, Breteaua estica fiind mutata in dreapta bretelei de vest. De la km 69+050 se desprinde breteaua de legatură

între Autostrada Sebeș-Turda și autostrada A3 (spre Gilău) şi DN1. In zona km 70+000 se desprind bretele ce asigura legătura între Autostrada Sebeș-Turda și Câmpia

Turzii si relatia care asigura legatura Gilau – Autostrada Sebes – Turda.

Execuţia autostrăzii şi a lucrărilor conexe necesită ocupări de terenuri, suprafaţa totală necesara executiei lucrarilor aferente Lotului 4 fiind de max. 351 ha. Suprafaţa include şi relocările de utilităţi ce vor fi intersectate de autostradă.

Suprafata totala a imobilelor afectate suplimentar de proiect este de 1.352.222,44 mp, dintre care arabil (A) – 1.088.513,44 mp, fanete (Fn) – 57.116 mp, pasune (Ps) –107.635 mp, livada (Lv) – 248 mp, vie (V) – 161 mp, curti-constructii (Cc) – 8.473 mp, drum de exploatare (De) – 12.536 mp, drum (Dr) – 31.535 mp, drum comunal (Dc) – 6.220 mp, drum national (DN) – 1.116 mp, ape curgatoare (Hr) – 22.142 mp, canal (Hc) – 13.375 mp.

Pentru Autostrada Sebeş-Turda se va folosi “structură rutieră semirigidă” pentru o perioadă de perspectivă de 30 ani, respectiv structură rutieră nouă pentru o perioadă de perspectivă de 15 ani ( 2013 – 2028 ) şi prevederea unei ranforsări cu straturi asfaltice pentru următorii 15 ani ( 2028 – 2043).

Traseul autostrazii in judetul Alba

In zona km 53+935.50 autostrada traverseaza Valea Ciugudului, intrand in aria administrativa a comunei Unirea, iar apoi la o mica distanta intersecteaza drumul judetean DJ 103G care este traversat printr-un pasaj la km 54+055.

La km 54+139.86 traseul autostrăzii traversează prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 55,60 m, Pârâul Inoc. La mică distanță de acesta, în zona km 55+150 se află un alt pod peste un fir de vale secundară.

Din zona km 55, autostrada părăseşte treptat zona culoarului depresionar a Văii Mureşului şi se înscrie pe un aliniament general nordic, direct către Turda, mai întâi pe coastele Dealului Meghieş (472 m), iar mai apoi în lungul văii Pârâului Unirea (afluent de dreapta a Râului Mureş).

La km 55+457.53, autostrada traversează prin intermediul unui pod Pârâul Izvoarelor, după care în zona km 56+200 trece la vest şi nord-vest de comuna Unirea, la aprox. 550 – 560 m distanţă minimă faţă de aceasta, traversează zona colinară din prelungirea culmilor Dealului Meghieş (472 m) şi a Dealului Fătuca (490 m).

În continuarea traseului, autostrada Sebeş–Turda traversează două văi adânci prin intermediul a două poduri, poziţionate la nord-vest de comuna Unirea, apoi cursul de apă de pe Valea Dumbravei.

În zona km 60+000, pe ambele părţi ale autostrăzii este prevăzută realizarea de parcări de scurtă durată (km 60+030 pe partea stângă a autostrăzii şi la km 60+280 pe partea dreapta a acesteia).

Autostrada traversează în zona km 61+989,5 prin intermediul unui viaduct cu lungimea de 142,10 Pârâul Măhăceni şi DC16.

Traseul autostrazii in judetul Cluj

În zona km 62+100 traseul autostrăzii pătrunde în aria administrativă a comunei Moldoveneşti, după care la km 63+234, traversează prin intermediul unui pod cu lungimea de 37,80m Pârâul Stejăriş.

Solutia pentru Km 63+800 – pod peste lac: tasarile calculate in zona rampelor podului propus la faza de SF, pe zona din fata barajului sunt de 85 cm. Pentru a elimina riscul de aparitie pe autostrada a unei tasari in timp la zona de interfata intre pasaj si rambleu s-a propus o coborare generala a liniei rosii si umplerea lacului pe partea stanga a autostrazii.

Barajul va fi reabilitat.

În continuare autostrada traversează valea Pârâului Unirea pe la baza Dealului Bădenilor (456 m) în zona km 64+000.

În cadrul luncii Pârâului Unirea şi al afluenţilor acestuia există numeroase locuri cu băltiri de apă, zone cu mlaştină, precum şi acumulări de ape locale cu suprafeţe reduse numite “tăuri”, cel mai mare dintre aceste fiind Tăul Bădenilor, aflat la stânga (vest) la aprox. 450 m de aliniamentul autostrăzii, în zona km 66+000. Din aceasta zonă, autostrada Sebeş–Turda părăseşte lunca Pârâului Unirea şi se înscrie în cadrul unui profil longitudinal ascendent în traversarea perpendiculară a Dealului Bădenilor (427 m), după care profilul longitudinal al drumului este descendent, acesta coborând către Depresiunea Turda – Câmpia Turzii.

Ultimii kilometrii străbat zona plată a Depresiunii Turda – Câmpia Turzii, pe o terasă superioară a Râului Arieş, într-o uşoara coborâre, intersectând în zona km 69+350 un canal şi mai multe reţele.

Racordul cu Autostrada A3, respectiv cu drumul naţional şi european DN 1 (E 81), se realizează în zona numită “In Lunca”. Din punct de vedere morfografic, traseul autostrăzii străbate un pod de terasă al Râului Arieş (afluent de dreapta al Râului Mureş), un şes în care terenurile arabile prin culturi agricole deţin o pondere însemnată în utilizarea acestora.

Finalul proiectului, km 70+000 îl constituie nodul rutier de legătura la Autostrada A3 poziţionat în partea sudică a Municipiului Turda, la o distanţă de aprox. 2,5 – 3 km depărtare de aria urbană. Nodul direcţional Turda este reprezentat prin bretele unidirecţionale cu câte 2 benzi de circulaţie de 2 x 3,50 m, cu racordare la Autostrada A3, Câmpia Turzii-Gilău rezultând 4 (patru) benzi de circulaţie în secţiune pe lungimea de intrare / ieşire din fluxul de circulaţie, bretelele fiind proiectate pentru viteza de V = 80 km/h.

Relocări de drumuri:

Drumul comunal 85 este relocat la km59+490 pe o lungime de 840 m

Drumul comunal 81este relocat la km 63+623 pe o lungime de 710 m

Drumul national 1 este relocat la km 67+487 pe o lungime de 610 m

Drumul comunal 82 este relocat la km 68+220 pe o lungime de 812.70 m

Drumul local s-a relocat la km 69+470 pe o lungime de 1317 m

Pe partea stângă a autostrăzii, au fost relocate 9 drumuri locale, iar pe partea dreaptă, alte 19.

Lot 4, poduri şi pasaje pe autostradă

1 km 53+935.50 Pod peste valea Ciugudului – modificare poziţie

2 km 54+055.00 Pasaj inferior peste DJ103G – modificare soluţie

3 km54+139.86 Pod peste Pârâul Inoc – modificare poziţie

4 km55+150.00 Pod peste fir de apă – modificare poziţie

5 km 55+457.53 Pod peste valea Izvoarelor – modificare poziţie

6 km 56+435.00 Pasaj pe drum agricol peste autostrada – fără modificări

7 km 57+100.00 Pod peste pârâul Gorunului – fără modificări

8 km 57+896.00 Pod peste valea Meghieși – modificare poziţie

9 km 59+476.30 Pasaj pe DC85 peste autostradă – modificare poziţie

10 km 59+440.00 Caseta peste pârâul Dumbrava – modificare soluţie

11 km 0+260.00 Caseta peste canal, pe drumul de legătură la CIC – modificare soluţie

12 km 61+989.54 Viaduct peste valea Măhăceni și DC86 – modificare poziţie

13 km 63+234.50 Pod peste pârâul Stejăriș – modificare poziţie

14 km 63+623.54 Pasaj pe DC81 peste Autostradă – modificare soluţie

15 km 0+233.75 Caseta pe DC 81 peste canal – modificare soluţie

Alte lucrări presupun protecţii, relocări de sreţele de irigaţii, telecomunicaţii şi utilităţi (gaz, energie electrică).

Informaţiile au fost preluate din textul Memoriului de prezentare al autostrăzii prezentat la ANPM.


Mai jos puteţi vedea o galerie foto cu stadiul lucrărilor la mijlocul lunii iunie 2015. Pentru mai multe detalii, urmăriţi forumul peundemerg.ro.

AICI, comparativ, stadiul lucrărilor din luna mai.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. NEpatriot

    marți, 23.06.2015 at 13:54

    1. Cand se dau banii (oficial) celor care au fost expropriati?
    2. De ce nu lucreaza nimeni pe loturile 1 si 2, in conditiile in care pe 3 si 4 lucrarile sunt in plina desfasurare?
    Va rugam publicati stiri oficiale care sa contina raspunsul acestor intrebari!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

FOTO: Lacul Beliș, igienizat de o ”armată” de voluntari. Au fost descoperite gunoaie aruncate în anii 80

Publicat

Membrii Clubului Alpin Român, filiala Cluj, s-au mobilizat pentru o amplă acțiune de igienizare a lacului Beliș, inundat de gunoaie. 

Acțiunea s-a desfășurat în două zile și a implicat în jur de 120 de voluntari.

Aceștia au fost împărțiți în echipe de acțiune pe uscat, pe apă și sub apă.

”Sâmbătă am avut șapte grupe pe apă, trei pe uscat și scufundătorii iar duminică opt pe apă, patru pe uscat și scufundătorii, cu un număr total de 70 de locuri în caiace, canoe și 2 bărci de 6 locuri, echipele fiind coordonate de membri CAR, rangeri PNA și ghizi de aventură” au transmis reprezentanții clubului, pe siteul lor.

Actuala acțiune de igienizare este prima de amploare în cei 40 de ani de la apariția lacului, dovadă fiind mulțimea de obiecte și ambalaje găsite specifice vremii, unele fabricate prin anii 80.

Deșeurile provin din 3 surse majore, satele din amonte, pescari și turiști, potrivit cluj24.ro.

Reamintim că Beliș, unul dintre cele mai frumoase lacuri din Apuseni a fost complet acoperit de gunoaie.

Sursa/ Foto: Facebook Clubul Alpin Român Filiala Cluj, Facebook Romsilva

 

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

FOTO: Polițiștii din Sebeș, vizitați de preșcolarii Grădiniței nr. 3. Micuții, învățați cum să circule corect

Publicat

Peste 40 de preșcolari i-au vizitat miercuri, 16 iunie, pe polițiștii din Sebeș și au învățat, de la aceștia, cum să circule corect. Întâlnirea a fost organizată în cadrul proiectului de educație rutieră intitulat ”Micii Pietoni la Plimbare”.

Potrivit IPJ Alba, miercuri, 16 iunie, Poliția Municipiului Sebeș a primit vizita a peste 40 de preșcolari ai Grădiniței cu Program Prelungit nr. 3 Sebeș, activitate organizată de cadrele didactice, împreună cu polițiștii din Sebeș, în cadrul proiectului de educație rutieră intitulat ”Micii Pietoni la Plimbare”.

Poliţiştii le-au explicat, celor mici, regulile de circulaţie rutieră, regulile de comportament antivictimal și au răspuns curiozităților legate de munca de poliție.

Copiii au putut observa modul de funcționare al semnalelor acustice și luminoase cu care sunt dotate echipajele de poliție, componența unei truse criminalistice și au înțeles semnificația semnelor de circulație care se adresează pietonilor și semnificația semnalelor polițiștilor care dirijează traficul rutier.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Veteranul de război Ioan Cerghedean, din Galda de Jos, a împlinit 99 de ani

Publicat

Veteranul de război, maiorul (rtg.) Ioan Cerghedean, din Galda de Jos, județul Alba, a împlinit, miercuri, 16 iunie, venerabila vârstă de 99 de ani.

Acesta s-a născut în Galda de Jos, la data de 16 iunie 1922. A urmat cursurile Școlii de Jandarmi la Timișoara, iar în perioada 1942-1952 a fost cadru activ al trupelor de jandarmi. Pe perioada războiului a efectuat servicii de pază și ordine publică în zona Avrigului, din județul Sibiu.

Perioada cea mai dificilă din viața acestuia a fost atunci când în munții din zonă erau ascunși, strategic, soldați germani, și care trăgeau focuri în permanență, creând o stare de teroare.

„Aveau atâta muniție de trăgeau o săptămână întreagă, aproape fără oprire” povestește Ioan Cerghedean. Cu ranița în spate și înarmați, jandarmi urcau pe cărări de munte, cu scopul de a identifica aceste ascunzători. „Noi trebuia să îi prindem. Eu cred că am avut zile de la Dumnezeu de nu m-au nimerit atunci”.

Pe durata serviciului său, alături de camarazii săi, efectua intervenții și în cazul abuzurilor făcute, uneori, de armata rusă. Mai târziu, după ce s-a instalat regimul comunist și nefiind de acord cu abuzurile care se întâmplau la vremea aceea, Cerghedean părăsește Jandarmeria și se angajează ca sudor la Sibiu, la o fabrică în care se realizau locomotive. S-a angajat după o perioadă la CFR, iar la gara din Coșlariu a lucrat, ca și lăcătuș, până la pensionare.

Astăzi este înconjurat cu multă dragoste de familia fiului său, într-o gospodărie mare și frumoasă, în care locuiesc toți trei nepoți cu familiile lor. Își dorește să împlinească vârsta de 100 de ani, mărturisindu-ne că această dorință l-ar face tare fericit. Este împăcat cu sine, iar perioada războiului și cea care a urmat, a preferat să le uite și să se dedice cu totul familiei sale.

La aniversarea veteranului de război, alături de Cercul Militar Alba Iulia, au participat, miercuri, subprefectul județului Alba, Andrei Vincze, reprezentanții structurilor asociative (ANCMRR – Filiala Gemina – colonel Nicolae Panduru, AMVVD – Filiala Alba – colonel Daniel Ioan Albu), iar din partea Pensionarilor și a Persoanelor Vârstnice, dl ing. Olimpiu Turcu, care i-au adresat urări de bine și i-au înmânat daruri, diplome și un tort.

La mulți ani sănătoși și frumoși veteranului de război, Ioan Cerghedean!

text, foto: Petruța Pop

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Renate Weber a fost REVOCATĂ de Parlament din funcția de Avocat al Poporului. Cine ar putea să îi ia locul

Publicat

Renate Weber a fost revocată miercuri de Parlament din funcția de Avocat al Poporului. Majoritatea senatorilor și deputaților au votat pentru revocare.

Tot miercuri, comisiile juridice ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au adoptat raportul de revocare din funcție a Avocatului Poporului, Renate Weber cu voturile PNL, USR PLUS şi UDMR.

Parlamentarii PSD și AUR au părăsit sala în momentului votului. „Asistăm la o execuție”, au declarat social-democrații. De altfel, social democrații au anunțat că vor sesiza Curtea Constituțională.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a respins acuzaţiile din cererea de revocare şi a precizat că, dacă nu ar fi fost invitată doar cu o oră înainte de începerea şedinţei, ar fi adus documente care să susţină activitatea instituţiei.

„Nu am găsit articolul din Constituție pe care l-am încălcat, se fac doar trimiteri generale. Orice încălcare de lege care are corespondent în constituție poate atrage revocarea, altfel nu e cazul”, a declaratt Renate Weber în fața parlamentarilor.

Ludovic Orban a declarat în cursul dimineții că îi reproşează acesteia încălcarea Constituţiei şi a legilor ţării.

În urmă cu o zi, președintele PSD Marcel Ciolacu i-a luat apărarea Renatei Weber.

”Eu nu cred că s-a întâmplat aşa ceva vreodată. Au făcut numirile la TVR, la Radio, acum vor Avocatul Poporului.

Să nu creadă că eu, mâine, după ce vor forţa schimbarea Avocatului Poporului, în afară de faptul că vom contesta la CCR, cum am făcut şi cu numirile de la Radio, TVR, nu voi vorbi cu comisarii europeni şi nu o să mă adresez Comisiei Europene că fac un atac frontal asupra statului de drept.

PSD şi-a recâştigat credibilitatea în faţa Comisiei Europene şi vom continua aceste demersuri.

Au schimbat şi CNA-ul astăzi”, a afirmat Marcel Ciolacu la România TV.

Cine i-ar putea lua locul

Surse din Coaliție au declarat pentru HotNews.ro că UDMR l-a propus pe profesorul universitar Gyula Fabian de la universitatea Babeș-Bolyai, iar liberalii îl susțin pe profesorul universitar Flavius Antoniu Baias de la Universitatea din Bucuresti.

La mijlocul lunii mai, liderii Coaliției au discutat și au căzut de acord ca numirea pentru Avocatul Poporului să-i revină UDMR.

Gyula Fabian este absolvent al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1994) și doctor în științe juridice în domeniul „Dreptului internațional public” (2001), bursier Herder al Universității din Viena și al Institutului Ludwig Boltzmann pentru drepturile omului din Viena. Acesta a fost și procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Surse: Hotnews.ro, agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate