Câtă slănină este bine să mănânci. Adevărul despre colesterolul „bun” din acest aliment

Câtă slănină este bine să mănânci. Adevărul despre colesterolul „bun” din acest aliment. 
Slănina este un aliment tradițional apreciat pentru gust, dar și unul foarte concentrat în grăsimi și calorii.

Contrar unor afirmații răspândite online, slănina conține colesterol. De asemenea, nu se poate spune că are colesterol „bun”, deoarece această clasificare se referă la particulele care transportă colesterolul prin sânge, nu la colesterolul prezent în alimente.

Pentru un adult sănătos care dorește să consume slănină, o porție mică, de aproximativ 20–30 de grame, consumată ocazional, este o alegere mai prudentă decât includerea zilnică în meniu.

Această cantitate este o orientare practică, nu o recomandare medicală oficială stabilită special pentru slănină.

Persoanele cu un nivel ridicat al colesterolului LDL, boli cardiovasculare, hipertensiune, diabet sau alte probleme metabolice trebuie să discute cu medicul ori cu un dietetician despre includerea acestui aliment în dietă.

Publicitate

Este adevărat că slănina nu are colesterol?

Nu. Slănina este țesut adipos de origine animală și conține colesterol alimentar.

Cantitatea exactă variază în funcție de porțiunea anatomică, proporția de carne, metoda de preparare și produsul analizat.

Datele nutriționale bazate pe baza USDA indică pentru aproximativ 28 de grame de grăsime crudă de porc în jur de 16 miligrame de colesterol.

Aceeași cantitate poate furniza aproximativ 230 de kilocalorii, 25 de grame de grăsime și 9 grame de grăsimi saturate.

Valorile sunt orientative și nu descriu fiecare tip de slănină. Produsele sărate, afumate sau cu straturi de carne pot avea o compoziție diferită.

Publicitate

Prin urmare, afirmația că slănina nu ar conține deloc colesterol este falsă.

Slănina conține colesterol „bun”?

Nici această afirmație nu este corectă din punct de vedere medical.

Termenii colesterol „bun” și colesterol „rău” sunt denumiri populare pentru două tipuri de lipoproteine din sânge:

• HDL transportă colesterolul către ficat și este numit frecvent colesterol „bun”;
• LDL poate favoriza acumularea colesterolului în pereții arterelor și este numit colesterol „rău”.

HDL și LDL nu sunt tipuri diferite de colesterol aflate în slănină. Sunt particule produse de organism, care transportă colesterolul prin sânge.

Explicația este prezentată de Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge din SUA.

Slănina conține și acizi grași mononesaturați, dar aceștia nu sunt sinonimi cu HDL. Prezența unor grăsimi nesaturate nu anulează cantitatea mare de grăsimi saturate și densitatea calorică a alimentului.

Ce influențează mai mult colesterolul din sânge

Colesterolul din alimente și colesterolul măsurat prin analizele de sânge nu sunt același lucru.

Organismul produce o parte importantă din colesterolul de care are nevoie, iar reacția la colesterolul alimentar diferă de la o persoană la alta.

Pentru sănătatea cardiovasculară contează în mod deosebit cantitatea de grăsimi saturate din întreaga alimentație. Consumul ridicat al acestora poate crește nivelul LDL din sânge.

American Heart Association recomandă persoanelor care urmăresc reducerea colesterolului să limiteze grăsimile saturate la mai puțin de 6% din totalul caloriilor zilnice.

Pentru o alimentație de 2.000 de kilocalorii, aceasta înseamnă aproximativ 13 grame de grăsimi saturate pe zi.

O porție de aproximativ 28 de grame de grăsime de porc poate furniza circa 9 grame de grăsimi saturate.

Calculul arată că o cantitate relativ mică poate ocupa o mare parte din limita zilnică recomandată unei persoane care trebuie să își reducă LDL-ul.

Câtă slănină este bine să mănânci

Nu există o cantitate oficială universală de slănină care să fie sigură sau optimă pentru toate persoanele.

Efectul depinde de starea de sănătate, necesarul energetic, nivelul de activitate și restul alimentelor consumate în aceeași zi.

Ca reper practic, un adult sănătos poate limita porția la aproximativ 20–30 de grame, adică două sau trei felii subțiri, și poate păstra slănina pentru consum ocazional.

Această orientare nu înseamnă că 30 de grame sunt automat potrivite pentru oricine.

O persoană cu LDL crescut sau cu recomandare medicală de reducere a grăsimilor saturate poate avea nevoie de o cantitate mai mică sau de evitarea alimentului.

Porția trebuie privită și în contextul mesei. Dacă slănina este consumată împreună cu brânzeturi grase, cârnați și alte produse din carne, aportul de grăsimi saturate și sare crește rapid.

Slănina sărată sau afumată ridică o problemă suplimentară

Slănina conservată prin sărare sau afumare poate avea un conținut ridicat de sodiu. Un aport mare de sare poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, în special la persoanele sensibile sau care suferă deja de hipertensiune.

Dacă produsul este sărat, afumat sau conservat, poate intra în categoria cărnii procesate.

Vezi și: Câte afine putem mânca pe zi. Beneficii, porția recomandată, precauții și rețete

Organizația Mondială a Sănătății arată că un consum zilnic de 50 de grame de carne procesată a fost asociat, în studiile analizate, cu o creștere relativă de aproximativ 18% a riscului de cancer colorectal.

Această cifră descrie o asociere observată la consum zilnic și nu înseamnă că o porție provoacă automat boala. Organizația Mondială a Sănătății

OMS precizează că datele nu permit stabilirea unui nivel complet lipsit de risc pentru carnea procesată și recomandă moderarea consumului.

Cum poate fi consumată mai echilibrat

Slănina nu trebuie să reprezinte elementul principal al unei mese. O porție mică poate fi asociată cu legume crude, salată, ceapă, roșii sau alte alimente bogate în fibre.

În ziua respectivă este util să fie reduse celelalte surse de grăsimi saturate, precum untul, smântâna, brânzeturile foarte grase, carnea grasă și produsele de patiserie.

Fibrele solubile din ovăz, fasole, linte și unele fructe pot contribui la reducerea absorbției colesterolului. Înlocuirea unei părți din grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate din pește, nuci, semințe și uleiuri vegetale este o strategie mai favorabilă pentru sănătatea cardiovasculară.

Cine trebuie să fie deosebit de atent

Consumul de slănină ar trebui limitat sau discutat cu un specialist în cazul persoanelor care au:

• colesterol LDL crescut;
• boală cardiovasculară;
• hipertensiune arterială;
• diabet;
• obezitate;
• boală renală;
• recomandare medicală de reducere a sodiului sau a grăsimilor saturate.

O persoană care urmează tratament pentru colesterol nu ar trebui să considere că medicamentele anulează efectele unei alimentații bogate în grăsimi saturate.