CSAT a aprobat planul de înzestrare a Armatei până în 2036. România țintește 5% din PIB pentru apărare

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat luni, 7 septembrie 2026, Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036 și programul de transformare, dezvoltare și înzestrare până în 2044.

În ședința condusă de președintele Nicușor Dan au fost analizate și implementarea programului european SAFE, precum și prezența militară americană în România, în contextul revizuirii posturii forțelor SUA în Europa.

Ședința CSAT a avut loc luni, la Palatul Cotroceni, principalele teme fiind modernizarea Armatei României și adaptarea planificării militare la schimbările produse în mediul de securitate regional și internațional.

Consiliul a stabilit direcții pentru dezvoltarea sistemului național de apărare în concordanță cu cerințele NATO și a aprobat principalele documente care vor orienta înzestrarea și transformarea Armatei în următorii ani.

Publicitate

Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2027-2036, aprobat de CSAT

Una dintre principalele decizii ale ședinței a fost aprobarea Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036.

Documentul trebuie să coreleze necesarul de echipamente și capabilități militare cu resursele financiare care vor fi alocate apărării pe termen multianual.

Potrivit Administrației Prezidențiale, planul urmărește atât consolidarea capabilităților deja existente, cât și introducerea unora noi, care să fie sustenabile, flexibile și mobile și să poată răspunde actualelor riscuri și amenințări de securitate.

Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar urma să ofere, totodată, oportunități industriei românești de profil, prin modernizarea capacităților de producție, transfer de tehnologie și colaborarea cu mari companii internaționale.

România și ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035

Noile planuri de înzestrare sunt legate și de angajamentele asumate de România în cadrul NATO.

La Summitul NATO de la Haga, desfășurat în 24-25 iunie 2025, Aliații au convenit ca până în 2035 să investească anual echivalentul a 5% din PIB în apărare și securitate.

Potrivit formulei oficiale NATO, cel puțin 3,5% din PIB trebuie direcționat către cerințele de bază ale apărării și atingerea țintelor de capabilități ale Alianței.

Alte cheltuieli, de până la 1,5% din PIB, pot fi destinate domeniilor conexe apărării și securității, precum protecția infrastructurii critice, apărarea rețelelor, reziliența civilă, inovarea și dezvoltarea industriei de apărare.

Angajamentul reprezintă o creștere majoră față de vechea țintă NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare.

Program pentru transformarea Armatei României până în 2044

CSAT a aprobat luni și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044.

Documentul transpune în măsuri concrete recomandările cuprinse în Analiza Strategică a Apărării, aprobată de CSAT în 2025.

Potrivit Administrației Prezidențiale, obiectivul este creșterea capacității Armatei de a descuraja și contracara amenințările la adresa integrității teritoriale și suveranității României, dar și îndeplinirea responsabilităților asumate în cadrul sistemului de apărare colectivă al NATO.

Pentru atingerea acestor obiective este necesară finanțarea tuturor categoriilor majore de costuri ale Armatei, cu accent pe înzestrare, operare și pregătirea pentru luptă.

Programul SAFE: România are la dispoziție aproximativ 16,7 miliarde de euro

CSAT a aprobat și documentul de analiză privind implementarea programului SAFE – Security Action for Europe, elaborat de grupul de lucru interinstituțional constituit la nivelul Guvernului.

Vezi și România a primit 2,5 miliarde de euro prin programul SAFE. Pe ce se cheltuiesc banii

SAFE este un instrument financiar al Uniunii Europene prin care statele membre pot accesa împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare, în special prin achiziții comune.

Programul poate finanța, între altele, muniții și rachete, sisteme de artilerie, capabilități terestre, drone și sisteme antidrone, apărare antiaeriană și antirachetă, capabilități maritime, securitate cibernetică și mobilitate militară.

România beneficiază de o finanțare SAFE de 16,68 miliarde de euro, una dintre cele mai mari alocări acordate unui stat membru.

Pe 26 august 2026, România a primit prima plată în cadrul programului, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând 15% din alocarea totală.

Sumele acordate prin SAFE sunt împrumuturi pe termen lung, nu fonduri nerambursabile.

CSAT a discutat și despre prezența militară americană în România

Un alt subiect important al ședinței a vizat prezența militară a Statelor Unite în România.

Administrația Prezidențială arată că SUA se află într-un proces de revizuire a posturii militare în Europa, iar CSAT a analizat stadiul dialogului bilateral privind trupele și capabilitățile americane dislocate în România.

Membrii Consiliului consideră consolidarea posturii militare americane în România drept o investiție strategică în securitatea țării și un element important pentru descurajarea și apărarea Flancului Estic al NATO.

Prezența militară aliată în România a fost consolidată după invazia Rusiei în Ucraina. NATO menține în România un grup de luptă multinațional condus de Franța, amplasat la Cincu, capabil să fie extins la nivel de brigadă în situații de criză. Alianța desfășoară, de asemenea, capabilități de apărare aeriană și misiuni de poliție aeriană pe teritoriul României.

Statele Unite au anunțat încă din 2022 poziționarea în România a unei Brigade Combat Team în sistem rotațional, în cadrul măsurilor de întărire a Flancului Estic.

România pregătește măsuri pentru sprijinirea forțelor SUA

Sunt analizate și elementele privind Host Nation Support, respectiv sprijinul pe care România, în calitate de țară gazdă, îl asigură forțelor americane.

Potrivit Administrației Prezidențiale, ”Elementele specifice ale sprijinului națiunii gazdă (Host Nation Support) oferit de România, adaptat cerințelor operaționale și logistice ale forțelor americane, sunt analizate în prezent în cadrul unui efort interinstituțional care va fundamenta, în perioada imediat următoare, adoptarea unor decizii concrete”.

Modernizarea Armatei, industria de apărare și Flancul Estic, principalele direcții

Prin deciziile adoptate luni, CSAT stabilește cadrul pentru o perioadă de accelerare a investițiilor militare din România.

Planul pentru perioada 2027-2036, programul Armata României 2044 și investițiile finanțate inclusiv prin SAFE urmăresc atât achiziția de noi capabilități, cât și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Contextul este marcat de creșterea cerințelor NATO pentru Flancul Estic și de necesitatea unor investiții mult mai mari în apărare, infrastructură militară, reziliență și capacitatea industrială a statelor aliate.