Înălțarea Domnului 2026: 21 mai, ultima zi în care se mai vopsesc ouă roșii. Tradiții, obiceiuri și salutul din ziua de Ispas

Înălțarea Domnului 2026, una dintre cele mai importante sărbători din Calendarul Ortodox, este prăznuită joi, 21 mai, la 40 de zile după Paște. Cunoscută în popor și sub numele de „Ispas”, sărbătoarea amintește de momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la cer, în fața ucenicilor Săi, pe Muntele Măslinilor.

Ziua are o semnificație aparte în acest an, deoarece coincide cu sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena și cu Ziua Eroilor, dedicată comemorării celor căzuți pentru țară. Vezi și Ce nu e bine să faci de Înălțarea Domnului, pe 21 mai: Tradiții și superstiții respectate în această zi.

În tradiția populară, Înălțarea Domnului este și ultima zi din an în care se mai vopsesc ouă roșii. Spre deosebire de Paște, când acestea sunt pregătite în Joia Mare, de Ispas ouăle se înroșesc chiar în dimineața sărbătorii și se împart pentru sufletele celor adormiți.

Ce semnifică Înălțarea Domnului

Sărbătoarea marchează încheierea prezenței pământești a lui Iisus Hristos alături de ucenici și ridicarea Sa la ceruri, la dreapta Tatălui. Potrivit tradiției creștine, înainte de Înălțare, Mântuitorul și-a binecuvântat discipolii și le-a promis trimiterea Duhului Sfânt.

În Biserica Ortodoxă Română, ziua de Înălțare este și Ziua Eroilor. În toate bisericile sunt oficiate slujbe de pomenire pentru cei care și-au dat viața pe câmpurile de luptă.

În 2026, sărbătoarea are o încărcătură specială și pentru că este celebrată în aceeași zi cu Sfinții Constantin și Elena. Peste 1,5 milioane de români își serbează onomastica. Vezi aici mesaje de Sfinții Constantin și Elena.

De ce se numește „Ispas”

În tradiția populară românească, Înălțarea Domnului mai este cunoscută și ca „Ispas”. Legenda spune că Ispas era un cioban bun la suflet care ar fi asistat, ascuns după pietre, la momentul Înălțării lui Hristos și a dus vestea mai departe oamenilor.

Din acest motiv, în credința populară, Ispas este asociat cu veselia, bunătatea și pacea între oameni.

Credincioșii se salută cu „Hristos S-a înălțat”

În ziua sărbătorii, creștinii ortodocși folosesc salutul:

„Hristos S-a înălțat!”
iar răspunsul este:
„Adevărat S-a înălțat!”

Salutul este păstrat în multe comunități din România și simbolizează bucuria Înălțării Domnului.

Ultima zi în care se mai vopsesc ouă roșii

Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Ispas este vopsirea ouălor roșii chiar în ziua sărbătorii. Este considerată ultima zi din an în care mai pot fi pregătite și împărțite ouă roșii.

După slujba de la biserică, ouăle, cozonacul și pasca sunt împărțite de pomană sau sunt așezate pe masa familiei.

În multe sate românești există obiceiul ca oamenii să ducă ouăle la biserică pentru a fi sfințite înainte de a fi împărțite celor nevoiași.

Obiceiuri și tradiții de Înălțarea Domnului

În diferite zone ale țării se păstrează și astăzi tradiții vechi legate de această sărbătoare.

Mulți credincioși merg la cimitire și aprind lumânări la mormintele rudelor trecute la cele veșnice.

În unele regiuni, oamenii poartă la brâu frunze de nuc sau leuștean, deoarece tradiția spune că și Iisus Hristos ar fi avut frunze de nuc la Înălțare. Leușteanul este folosit și pentru protecția gospodăriei și pentru sănătate.

Există și obiceiuri legate de animale și agricultură. Vitele sunt atinse cu leuștean pentru a fi sănătoase și roditoare, iar plantele de leac sunt duse la biserică pentru a fi sfințite.

Totodată, tradiția populară spune că în această zi nu este bine să se dea foc sau sare din casă, pentru a nu atrage necazuri și lipsuri.

Rugăciune de Înălțarea Domnului

Credincioșii obișnuiesc să rostească rugăciuni pentru sănătate, liniște și pentru sufletele celor adormiți.

„Doamne Iisuse Hristoase, Cel ce Te-ai înălțat întru slavă la ceruri, binecuvântează-ne pe noi și casele noastre, întărește-ne în credință și luminează-ne calea vieții. Dă pace sufletelor celor adormiți și ocrotește-ne de tot răul. Amin.”