Plățile în euro între firmele din România, sub reguli stricte. BNR pregătește verificări suplimentare pentru operațiuni în valută

Firmele din România nu pot folosi liber euro sau alte valute pentru orice plată făcută către o altă companie rezidentă. Regula generală din Regulamentul valutar al BNR este că vânzările de bunuri și prestările de servicii între rezidenți se achită în lei, iar plata în valută este permisă doar în situațiile prevăzute expres de regulament.

Banca Națională pregătește în 2026 o modificare a cadrului de control, prin care instituțiile financiare vor putea verifica mai clar, inclusiv ulterior efectuării tranzacției, dacă o plată în euro respectă excepțiile legale.

Se consolidează modul în care băncile, instituțiile de plată și celelalte entități vizate verifică justificarea operațiunilor în valută.

Publicitate

Regula de bază: două firme din România plătesc bunurile și serviciile în lei

Regimul valutar din România este stabilit în principal prin Regulamentul BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar, cu modificările ulterioare.

În cazul vânzărilor de bunuri și prestărilor de servicii între persoane rezidente în România, regula este utilizarea monedei naționale pentru plăți, încasări și transferuri.

Prin urmare, simplul fapt că două companii își exprimă prețul într-un contract în euro nu înseamnă automat că plata poate fi efectuată efectiv în euro.

Pentru plata în valută trebuie verificat dacă operațiunea se încadrează într-una dintre excepțiile prevăzute de Regulamentul BNR.

O firmă din România poate plăti în euro unui partener din străinătate

Situația este diferită atunci când una dintre părți este nerezidentă.

O societate românească poate, de exemplu, să cumpere bunuri de la o companie din Germania și să achite factura în euro sau să încaseze în euro pentru servicii prestate unui client din Franța, în condițiile regimului valutar aplicabil operațiunilor cu nerezidenții.

Publicitate

Restricția analizată se referă în principal la operațiunile între doi rezidenți, atunci când plata rezultă dintr-o vânzare de bunuri sau dintr-o prestare de servicii.

Ce schimbă proiectul pregătit de BNR în 2026

BNR are în consultare un proiect de modificare a Regulamentului nr. 4/2005.  Acesta clarifică și extinde obligațiile instituțiilor financiare în ceea ce privește verificarea operațiunilor valutare ale clienților.

Instituțiile ar urma să prevadă în normele lor interne cel puțin documentele și informațiile necesare pentru a putea stabili dacă o operațiune se încadrează în categoria celor care pot fi efectuate în valută.

Cu alte cuvinte, pentru o plată în euro între două companii românești nu este suficient ca acestea să fi convenit moneda în contract. Firma trebuie să poată demonstra și temeiul din Regulamentul valutar care permite plata în euro.

Băncile pot verifica tranzacțiile și după ce plata a fost efectuată

Una dintre modificările importante propuse în 2026 este formularea expresă a posibilității de verificare ex-post.

Asta înseamnă că nu toate tranzacțiile trebuie neapărat analizate în detaliu înainte de executare. Instituția financiară poate face verificarea și ulterior, inclusiv pe baza unor metode de sondaj prevăzute în propriile proceduri.

Pentru firme, efectul practic este important: documentele justificative trebuie păstrate și după realizarea plății.

O companie ar putea fi solicitată ulterior să explice de ce o factură achitată în euro către o altă firmă din România se încadra într-o excepție permisă de regulament.

Verificarea operațiunilor valutare

Obligațiile de control ale instituțiilor financiare nu sunt complet noi.

Cadrul a fost întărit încă din 2023, prin Regulamentul BNR nr. 6/2023, când băncile și alte entități financiare au primit obligații mai clare privind verificarea încadrării tranzacțiilor valutare în prevederile Regulamentului nr. 4/2005.

Instituțiile trebuie să aibă proceduri interne privind documentele necesare și pot cere clienților informații sau acte suplimentare pentru justificarea unei operațiuni.

Proiectul din 2026 merge mai departe și detaliază mecanismul, inclusiv prin raportarea expresă la regula plăților pentru bunuri și servicii între rezidenți și prin introducerea posibilității verificării ex-post.

Când pot face firmele românești plăți în euro

Regulamentul BNR conține o serie de excepții în care operațiunile între rezidenți pot fi efectuate și în valută.

Printre acestea se numără, în anumite condiții, tranzacțiile legate direct de comerțul exterior și serviciile externe.

De exemplu, pot intra în această categorie plățile și încasările rezultate nemijlocit din contracte de comerț exterior sau prestări de servicii externe realizate prin intermediul unor contracte de comision, dacă legătura dintre contractele respective poate fi demonstrată.

Subantreprizele aferente unor proiecte internaționale pot beneficia de excepție

Valuta poate fi utilizată și în unele raporturi dintre firme românești care rezultă din contracte de subantrepriză legate de:

• acorduri de colaborare economică internațională;
• exportul unor obiective complexe;
• fabricarea unor produse cu ciclu lung de fabricație.

Condiția esențială este existența unei legături directe între plata internă și operațiunea internațională pentru care regulamentul permite utilizarea valutei.

Nu orice contract de subantrepriză între două companii din România poate fi, prin urmare, achitat automat în euro.

Exportatorii pot plăti în valută anumite bunuri și servicii cumpărate din România

O excepție relevantă pentru companiile care exportă vizează plățile către furnizorii și subfurnizorii rezidenți pentru bunurile sau serviciile care intră în produsul exportat ori contribuie la realizarea serviciului exportat.

Într-o asemenea situație trebuie să poată fi demonstrată legătura dintre ceea ce cumpără firma din România și exportul realizat ulterior.

Regulamentul nu tratează însă în același mod simpla cumpărare a unui bun din România și revânzarea lui în exterior, fără o activitate care să se încadreze în condițiile excepției.

Transportul internațional, turismul și anumite operațiuni externe

Alte excepții privesc anumite servicii externe, precum transportul internațional de mărfuri și persoane și turismul internațional.

Sunt prevăzute și situații specifice pentru operațiunile efectuate în porturi, anumite zone ale aeroporturilor și punctelor de trecere a frontierei, precum și pentru activități desfășurate pe trasee externe în trenuri internaționale, aeronave sau nave.

În plus, plata în valută este permisă atunci când o altă dispoziție legală stabilește expres acest lucru.

Împrumuturile și dividendele au un regim diferit

Regula obligatorie privind plata în lei se referă în special la vânzări de bunuri și prestări de servicii între rezidenți.

Alte operațiuni financiare pot avea un regim diferit.

Creditele și împrumuturile, constituirea depozitelor, tranzacțiile cu titluri de valoare sau distribuirea dividendelor pot fi efectuate și în valută, dacă sunt îndeplinite condițiile legale și părțile convin acest lucru.

De exemplu, două firme românești pot conveni, în principiu, asupra unui împrumut exprimat și rambursat în euro. La fel, dividendele pot fi distribuite în valută dacă operațiunea respectă cadrul legal aplicabil.

De aceea, natura reală a tranzacției este esențială atunci când banca verifică dacă folosirea euro este permisă.

Ce documente pot cere băncile firmelor

BNR nu stabilește prin proiect un „dosar universal” valabil pentru orice plată în euro.

Lista concretă de acte va depinde de tranzacție și de normele interne ale instituției financiare.

În practică, pot deveni relevante documente precum contractul, factura, comenzile, documentele aferente unui export sau unui serviciu extern și actele care demonstrează legătura dintre plata internă și operațiunea internațională.

În cazul unei subantreprize ar putea fi necesare atât contractul principal, cât și contractul de subantrepriză și documentele din care rezultă că acestea fac parte din aceeași operațiune.

Pentru un împrumut va fi relevant contractul de creditare, iar în cazul dividendelor, actele societare prin care a fost aprobată distribuirea lor.

O factură în euro nu este, singură, suficientă

Pentru firme, una dintre cele mai importante concluzii este că moneda în care este redactată factura nu stabilește singură legalitatea plății în euro.

Dacă ambele societăți sunt rezidente în România și operațiunea reprezintă o vânzare obișnuită de bunuri sau o prestare obișnuită de servicii, regula generală rămâne plata în lei.

Pentru a utiliza euro trebuie să existe o excepție aplicabilă, iar compania trebuie să poată demonstra încadrarea în aceasta.

Verificarea valutară este diferită de controalele anti-spălare de bani

Controlul respectării Regulamentului valutar este separate de verificările realizate de instituțiile financiare pentru prevenirea spălării banilor, aplicarea sancțiunilor internaționale sau identificarea beneficiarului real.

Aceeași tranzacție poate fi analizată din mai multe perspective, dar temeiurile și scopurile verificărilor sunt diferite.

BNR are atribuții distincte în domeniul reglementării și supravegherii instituțiilor financiare, inclusiv pentru prevenirea spălării banilor și implementarea sancțiunilor internaționale.

sursă foto: imagine creată cu ajutorul AI