Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Proiectul de buget a fost publicat sâmbătă noaptea de Ministerul Finanțelor. Datoria publică va ajunge la aproape 50% din PIB


Publicat

bani

Ministerul Finanțelor a publicat duminică dimineață proiectul bugetului de stat pentru 2022, urmând ca săptămâna viitoare să ajungă în Parlament. Strategia fiscal-bugetară a Guvernului Ciucă prevede că vom continua să ne îndatorăm. 

Astfel, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, va evolua astfel: 49,8% din PIB în 2022 și 50,3% din PIB în 2023, 49,9% în 2024.

Bugetul este construit pe un PIB de 1.317 miliarde lei și este luată în calcul o creștere de 4,6% față de 2021.

Pentru investițiii va fi alocat un procent de 6,71% din PIB, reprezentând 88,4 miliarde de lei. Documentul complet poate fi consultat AICI.

Creșterea salariului minim datorită unei directive europene, care va trebui majorat și de angajator la 2 ani după angajare, va avea un impact asupra economiei în următorii ani.

Deficitele bugetare prognozate vor fi de 5,84% din PIB în 2022, 4,37% în 2023 și 2,89% în 2024.

Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2022 reprezintă 33,4% din PIB, 33,73% din PIB în anul 2023, urmând ca în anul 2024 să reprezinte 34,0% din PIB,

Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2022 reprezintă 39,24% din PIB, ajungând la 36,9% în 2024.

Ministerul Finanțelor se așteaptă să câștige 2,5 miliarde de lei din licitația pentru frecvențele 5G

Menținerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel care să acopere până la 4 luni necesar brut de finanțare.

Sursă: Economedia.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Românii vor primi bani de la stat pentru lucrări care reduc factura la energie. Lista programelor anunțate de Ministrul Mediului

Publicat

Ministerul Mediului a anunțat când vor demara anul acesta mai multe programe prin care se finanțează achizițiile verzi ale românilor. Pe lângă deja cunoscutele „Rabla” și „Rabla pentru electrocasnice”, statul oferă bani pentru panouri fotovoltaice și garduri electrice împotriva unor animale.

Un alt program așteptat, aflat deocamdată în pregătire este „Casa Eficientă Energetic” și Casa Verde Fotovoltaice. Dar, ambele programe au ediții încă neterminate, după mai multe eșecuri în derularea acestora.

Vezi și Ce facem dacă primim facturi prea mari la energie electrică și gaz. În ce situații se aplică penalități pentru neplată

Prin Casa Eficientă Energetic proprietarii clădirilor de cel mult trei etaje primesc bani pentru becuri, centrale, izolare termică  care i-ar ajuta să consume mai puțin curent și gaz.

Primele ”programe verzi” încep în februarie 2022

Primele programe pentru finanțarea achizițiilor verzi încep în februarie. Luna viitoare, pe 4 pebruarie 2022 se lansează Rabla Clasic și Rabla Plus pentru mașinile electrice.

În mai vor demara programul Rabla pentru Electrocasnice și cel pentru montarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în cartiere, dar și pentru amplasarea de garduri care să țină la distanță animalele sălbatice.

În iulie se dă startul unei noi etape a proiectului care oferă bani doritorilor să cumpere sisteme fotovoltaice.

Din septembrie vor primi fonduri autoritățile publice care vor să crească eficiența clădirilor pe care le gestionează.

Casa Eficientă Energetic – un program prin care se va reduce mult factura la energie electrică și gaze

Un alt program așteptat de români, mai ales în condițiile în care s-au scumpit gazele și curentul, este programul „Casa Eficientă Energetic”.

„Casa Eficientă Energetic” acordă o finanţare nerambursabilă de cel mult 70.000 lei pentru fiecare proiect. Atenție, suma nu poate depăşi 60% din cheltuielile eligibile. Se pot înscrie în program doar proprietarii de case cu un regim de înălțime de cel mult 3 etaje.

Programul își propune să micșoreze consumul de energie în locuințe.

Ghidul precizează care sunt cheltuielile eligibile în acest caz. Astfel, puteți înlocui tâmplăria casei. Aveți voie să instalați centrale moderne de încălzire ori senzori de mișcare.

Se pot monta panouri solare cu stocare de apă caldă ori sisteme de producere a biogazului din deșeuri sau de încălzire prin pardoseală.

Puteți repara și trotuarele de protecţie din jurul casei pentru eliminarea infiltrațiilor. Cheltuielile pentru eficientizarea casei vor fi decontate de Fondul de Mediu doar după ce veți termina lucrările.

Cei înscriși vor face un audit energetic la început și la final pe banii statului. Programul este trecut în calendar la stadiul de pregătire și nu are deocamdată o dată de lansare. De altfel, o etapă a programului Casa Eficientă Energetic este în plină derulare, în prezent aflându-se la capitolul de verificarea dosarelor înscrise.

Ghidul de finanțare la prima etapă a programului Casa Eficientă Energetic AICI: DOCUMENT – Ghid Finantare Casa Eficienta Energetic

Ministrul Mediului nemultumit că românii  nu depun proiecte de calitate

Tanczos Barna, ministrul Mediului: „Atât autorităţile publice locale, cât şi companiile şi persoanele fizice se trezesc în ultima zi, în ultimele săptămâni şi nu au timp să pregătească, pe de o parte, proiecte de calitate.”

Potrivit ProTv, eficiența clădirilor din România este prevăzută și în Planul Național de Redresare și Reziliență. Aproape 80% dintre clădiri, publice și rezidențiale, trebuie renovate până în 2050. O parte ar trebui să fie gata deja în 2026.

Povestea primei etape de la Casa Eficientă Energetic, neterminate nici acum

Chiar dacă Ministrul Mediului anunță programe noi pentru acest an, este bine să se știe că, de exemplu, prima etapă la programul Casa Eficientă Energetic începută în anul 2020, nici până în prezent nu este finalizată.

Pe toată perioada anului 2021 beneficiarii înscriși au avut de așteptat ca AFM să găsească verificatorii proiectelor depuse. După mai multe luni în care Administrația Fondului de Mediu a anunțat că nu are personal pentru demararea procesului de evaluare a dosarelor a fost găsită soluția externalizării acesteia.

Firma care a obținut contractul pentru verificarea dosarelor depuse de cei peste 16.000 de beneficiari înscriși a scos primele liste abia la un an de la demararea proiectului. Verificarea dosarelor a ajuns abia la cei înscriși în data de 06.10.2020, în timp ce ultimul înscris validat în program este din data de  15.12.2021.

După mai bine de un an de la lansarea programului nu există niciun beneficiar aprobat care să fi primit finanțarea. Deși se știa încă de la mijlocul anului trecut că prețurile la energie vor exploda în 2022, Ministerul Mediului nu a urgentat finalizarea programului, pentru ca, astfel, mii de români să plătească facturi mai mici la energie și gaze.

Casa Verde Fotovoltaice, un alt program care ar fi putut reduce facturile la curent electric a avut mai multe blocaje, în ultimii doi ani. Programul a fost reluat după un an de pauză dar aplicația s-a blocat de două ori la înscrierea dosarelor. În prezent se derulează depunerea dosarelor de către instalatorii validați în program.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

surse: Protv, Romania24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Șeful ANRE, tăcut în scandalul facturilor la energie. Bugetarul Dumitru Chiriță are 12000 de euro pe lună și nu simte scumpirile

Publicat

Șeful ANRE Dumitru Chiriță este unul dintre bugetarii de lux ai României care nu are de suferit de pe urma creșterii prețurilor la energie.

Acesta a fost instalat politic și a păstrat o liniște deplină în plin scandal al facturilor majorate, deși este unul dintre principalii responsabili. Duce acasă 12.000 de euro pe lună.

Dumitru Chiriță, fost parlamentar PSD, a fost instalat la ANRE direct de Liviu Dragnea, în urmă cu cinci ani, scriu jurnaliștii de la ziare.com.

De când a izbucnit scandalul facturilor uriașe la energie, Dumitru Chiriță n-a oferit nicio explicație publică, deși e unul dintre principalii responsabili, alături de Parlament și de Ministerul Energiei.

Potrivit declarației de avere, președintele fantomatic al ANRE încasează anual 707.000 de lei, ceea ce înseamnă aproape 12.000 de euro lunar. Comparativ, președintele Klaus Iohannis încasează doar 3.000 de euro lunar.

Dumitru Chiriță este de profesie electrician și a fost șef de tură la fosta Întreprinderea de Distribuție a Energiei Electrice (IDEB), până în 1990. În 1990 a ajuns liderul sindicatului Energia și, din 1996, vicepreședinte al confederației sindicale BNS.

În 2000, a devenit deputat PSD. Între 2004 și 2007 a ajuns vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, deși el era electrician.

Între timp, a absolvit facultatea de drept a universității private Nicolae Titulescu, instituție de învățământ apropiată de PSD. Dumitru Chiriță nu scrie anul în care a absolvit studiile.

ANRE este în subordinea Parlamentului – a fost singurul răspuns al ministrului Energiei, Virgil Popescu, întrebat în urmă cu câteva luni dacă ar trebui demis șeful Autorității Naționale de Reglementare în Energie, cu salariu de 12.000 de euro, în contextul eșecului liberalizării pieței de energie.

„ANRE este în subordinea Parlamentului. Parlamentul începe treaba mâine (miercuri – n.r.), sesiunea ordinară. Am văzut că cei de la PSD vor o audiere.

Eu abia aștept să mă duc în Parlament să luăm radiografia sistemului energetic național, să îi întreb de ce nu au făcut nicio investiție din 2015 până acum, să îi întreb de furturile din sistemul energetic național, de jaful de la Complexul Energetic Hunedoara. Am atâtea lucruri să îi întreb. Abia aștept”, a spus Popescu, doar că nu a mai făcut-o.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Pensii 2022: Schimbări la pilonul 2. Ipoteză: Plata eșalonată pe 12 ani, fără posibilitatea de a încasa toți banii deodată

Publicat

p

Sistemul de pensii va suferi schimbări majore care privesc mai ales sustenabilitatea pilonului 2 de pensii. Potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), legea privind pensiile publice ar urma să fie modificată, iar contribuția la pilonul 2 ar urma să crească cu 1%.

Autoritățile nu au încă o variantă publică a modificărilor, dar mesajele care vin dinspre actorii din domeniu arată că una dintre variantele agreate ar putea fi cea prin care să fie eliminată posibilitatea de a încasa toți banii deodată de către beneficiar.

Un specialist din domeniu a declarat pentru Hotnews că ar fi normal ca plata acestor bani de la pilonul 2 să se facă eșalonat, la fel ca în cazul pensiei de stat.

În prezent, plata pensiilor din pilonul 2 se făcea într-o singură tranșă sau în tranșe eșalonate timp de 5 ani, conform legii privind fondul de pensii administrate privat.

Vezi și: Românii cu pensii între 1601 – 2199 lei, excluși de la ”a 13-a pensie”. Ministrul Muncii: de ce s-a ales pragul de 1.600 de lei

HotNews scrie că în viitor, banii ar urma să fie primiți în tranșe lunare timp de 12 ani, plata integrală făcându-se numai în situații bine justificate.

”Banii strânși în Pilonul 2 ar trebui să fie plătiți eșalonat”

Contactat miercuri de HotNews.ro, pe tema posibilelor modificări legislative la plata pensiilor în Pilonul II, Radu Crăciun, președintele Asociației Administratorilor Fondurilor de Pensii (APAPR) și director general al BCR Pensii, a explicat de ce consideră că banii din Pilonul II ar trebui plătiți eșalonat.

„În ce privește plata eșalonată, o pensie, indiferent că este publică sau privată, presupune prin definiție plăți regulate lunare menite să asigure un trai decent și după retragerea din activitate.

Din acest motiv, cred că banii strânși în Pilonul 2 ar trebui să fie plătiți eșalonat, prin plăți lunare, mai ales că Pilonul 2 a fost conceput de la bun început ca un sistem complementar sistemului public de pensii, care, la rândul lui face plăți lunare.

Faptul că până acum au fost permise plăți integrale a fost o excepție care a ținut cont și de faptul că vechimea mică a celor care au beneficiat de retrageri a făcut ca sumele să fie mai degrabă mici și să nu justifice plăți eșalonate pe termene lungi de timp”, a declarat miercuri pentru HotNews.ro Radu Crăciun.

Europa Liberă a realizat o analiză în care arată că din totalul de 29,2 miliarde de euro pe care Comisia Europeană le-a pus la dispoziția României pentru PNRR, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale beneficiază de 368,9 milioane de euro. O parte din bani vor merge către componenta care privește Reforma Fiscală și Reforma Sistemului de Pensii.

Citește și: Peste 300.000 de pensionari vor încasa pensii mai mici din această lună. Aceștia vor plăti contribuţia pentru sănătate

Pilonul 2 reprezintă sistemul de pensii obligatorii administrate privat. Aderarea persoanele de până în 35 de ani, care se află la primul loc de muncă, este obligatorie.

Înscrierea angajaților de până în 45 de ani, care sunt deja asigurați și contribuie la sistemul public de pensii, este opțională.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ce servicii medicale nu sunt acoperite de CNAS în 2022. Ce trebuie să facă pacienții când li se spune că ”nu mai sunt fonduri”

Publicat

Calitatea de asigurat nu oferă acces complet la sistemul medical din România. Există o serie de servicii, care nu sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Mai jos găsiți lista serviciilor care se decontează, dar și acelora care nu se decontează. 

O listă a pachetelor decontate de CNAS și tarifele de decontare, găsiți AICI.

Investigațiile recomandate de medicul de familie în cadrul consultațiilor de prevenție, acordate pentru toate categoriile de vârstă, se decontează din fondul alocat de casele de asigurări de sănătate pentru investigații paraclinice, prin intermediul contractelor încheiate cu furnizorii de servicii paraclinice, în limita valorilor de contract.

Excepție fac investigațiile recomandate de medicul de familie în cadrul consultațiilor de prevenție efectuate asiguraților din lista proprie cu vârsta de peste 40 de ani, care pot fi acordate de furnizorii de servicii paraclinice și peste valoarea de contract, în limita fondurilor alocate asistenței medicale din ambulatoriul de specialitate pentru specialități paraclinice.

Vezi și: Cardul de sănătate: vești importante pentru asigurați. Ce se întâmplă cu cardurile expirate, în 2022

Totuși, aproape toată lumea s-a confruntat cu situația în care ”s-au terminat fondurile”. În teorie, există o soluție.

Ce să faci când ”nu mai sunt fonduri”

În situația în care fondurile alocate de casa de asigurări de sănătate au fost epuizate la momentul în care asiguratul solicită acordarea serviciilor recomandate, acesta va beneficia de investigații, urmând ca furnizorul să primească ulterior contravaloarea lor, peste valoarea de contract, prin încheierea unui act adițional, în baza documentelor care justifică acordarea investigațiilor recomandate de medicul de familie pentru evaluarea stării de sănătate a asiguratului asimptomatic cu vârsta de peste 40 de ani.

  • „Nici un furnizor de servicii paraclinice nu poate refuza acordarea investigațiilor recomandate de medicul de familie în cadrul consultației de prevenție pentru asiguratul din lista proprie cu vârsta de peste 40 de ani, pe motiv că s-au epuizat fondurile.
  • Îi încurajez pe toți cei care întâmpină astfel de probleme să sesizeze casele de asigurări de sănătate pentru remedierea unor astfel de situații”, a declarat Adrian Gheorghe, președintele CNAS – declarație din 2021.

Pacienții care vor să facă analize, dar sunt refuzați pe motiv că s-au terminat banii, trebuie să facă reclamații.

Asta pentru că toate laboratoarele trebuie să accepte să facă analize decontate, cu trimitere de la medicul de familie.

Ce servicii medicale nu sunt decontate de CNAS

Serviciile care nu sunt decontate de CNAS, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unitățile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, după caz, sunt următoarele:

a) serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă și sportive, asistența medicală la locul de muncă, asistența medicală a sportivilor;

b) unele servicii medicale de înaltă performanță, altele decât cele prevăzute în norme;

c) unele servicii de asistență stomatologică, altele decât cele prevăzute în norme;

d) serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;

e) corecțiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta peste 18 ani, cu excepția reconstrucției mamare prin endoprotezare în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice;

f) unele medicamente, materiale sanitare și tipuri de transport, altele decât cele prevăzute în norme;

g) serviciile medicale solicitate și eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care prin activitatea lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraților și eliberarea de acte medicale la solicitarea asiguraților, cu excepția celor prevăzute în norme;

h) fertilizarea in vitro;

i) asistența medicală la cerere, inclusiv pentru serviciile solicitate în vederea expertizei capacității de muncă, a încadrării și reevaluării gradului de handicap;

j) contravaloarea unor materiale necesare corectării văzului și auzului;

k) contribuția personală din prețul medicamentelor, al unor servicii medicale și al dispozitivelor medicale;

l) serviciile medicale solicitate de asigurat;

m) unele servicii și proceduri de reabilitare, altele decât cele prevăzute în norme;

n) cheltuielile de personal aferente medicilor și asistenților medicali, precum și cheltuielile cu medicamente și materiale sanitare din unitățile medico-sociale;

o) serviciile acordate în cadrul secțiilor/clinicilor de boli profesionale și cabinetelor de medicină a muncii;

p) serviciile hoteliere solicitate de pacienții ale căror afecțiuni se tratează în spitalizare de zi;

q) cheltuielile de personal pentru medici, farmaciști și medici dentiști pe perioada rezidențiatului;

r) serviciile de planificare familială acordate de medicul de familie în cabinetele de planning familial din structura spitalului;

s) cheltuielile de personal pentru medicii și personalul sanitar din unitățile sau secțiile de spital cu profil de recuperare a distroficilor, recuperare și reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA, reorganizate potrivit legii;

ș) activitățile care prezintă un interes deosebit pentru realizarea strategiei de sănătate publică: dispensare TBC, laboratoare de sănătate mintală, respectiv centre de sănătate mintală și staționar de zi psihiatrie;

t) cheltuielile prevăzute la art. 93 alin. (5) și, după caz, alin. (5^1) și alin. (5^5) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru unitățile de primire a urgențelor și compartimentele de primire a urgențelor cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgență, aprobate în condițiile legii.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate