ACCES la informaţii publice. Ce date pot obţine cetăţenii, cum şi cine are obligaţia să le furnizeze. Noutăţi în legislaţie

Noi reglementări în ceea ce priveşte accesul la informaţii publice au fost introduse recent în legislaţie.

În prezent, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile publice vizează „orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie națională, precum și orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar”. Luni, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat un proiect de act normativ ce aduce modificări.

Partidele politice, federaţiile sportive şi ONG-urile de utilitate publică, beneficiare de finanţări cu bani publici, vor fi incluse pe lista instituţiilor obligate să se supună prevederilor privind liberul acces la informaţii de interes public. Vor trebui să prezinte public, printre altele, documentele care le reglementează organizarea şi funcţionarea, detalii despre personale din conducere, dar şi informaţiile legate de buget sau modul în care au fost cheltuiţi banii publici, colectaţi practic din taxele şi impozitele plătite de români.

În plus, vor trebui să ofere cetăţenilor informaţii de interes public şi operatorii sau operatorii regionali – companii de stat dar şi cele companiile private, care prestează servicii de utilitate publică, precum alimentarea cu apă, producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică, salubrizarea, iluminatul public sau transportul public local.

Ce informaţii poate obţine un cetăţean

Oricare cetăţean poate solicita și are dreptul să obțină informații de interes public (informații care privesc activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informațiilor).

„Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop”, stabileşte art. 3 al actului normativ citat.

Din oficiu, fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice următoarele informaţii de interes public: actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice; structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice; numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet; sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; programele şi strategiile proprii; lista cuprinzând documentele de interes public; lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/ sau gestionate, potrivit legii; modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

Totodată, instițutiile au obligația de a redacta anual un buletin informativ care va cuprinde aceste informații, iar un raport periodic de activitate va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Cum pot fi solicitate informaţiile

Informaţiile de interes public se oferă la cerere, în scris sau verbal. Astfel, informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore, instituţiile sau autorităţile publice fiind obligate să asigure un program minim, pe care îl vor afişa la sediu.

Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public, aceasta trebuie obligatoriu să cuprindă: autoritatea sau instituția publică căreia i se adresează cererea; informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public; numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Odată trimisă solicitarea scrisă, autorităţile sunt obligate prin lege să răspundă, tot în scris, în cel mult zece zile de la înregistrarea solicitării. Totuşi, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării, veţi putea aştepta şi mai mult pentru un răspuns din partea autorităţilor, dar nu mai mult de 30 de zile de la înregistrarea solicitării.

“În cazul în care durata necesară pentru identificarea si difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile”, dispune Legea nr. 544/2001.

Nu în ultimul rând, reglementările în vigoare stabilesc că solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza și în format electronic, atât timp cât sunt întrunite condiţiile tehnice necesare.

Ce drepturi aveţi dacă nu primiţi răspuns

Sancţiunile aplicabile în momentul în care nu primiţi un răspuns la solicitarea formulată sunt prevăzute în actul normativ amintit, ce va fi aplicat după publicarea în Monitorul Oficial.

Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. Puteţi depune o reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.

Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

În plus, aveţi posibilitatea de a înainta o plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice, iar instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să vă plătească daune morale şi/ sau patrimoniale.

Alte modificări

Guvernul a aprobat recent modificarea normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Informaţiile comunicate din oficiu de către instituţiile şi autorităţile publice descentralizate, la nivel local, trebuie să fie afişate obligatoriu pe pagina proprie de internet, respectând un model prevăzut în HG de modificare a Normelor.

De asemenea, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să facă accesibile paginile proprii de internet pentru persoanele cu handicap. Obligaţia a fost adăugată în norme, dar fără alte precizări.

Biblioteca virtuală a fost introdusă ca opţiune şi ar trebui să cuprindă o colecţie de informaţii de interes public, actualizate şi completate periodic cu informaţiile de interes public furnizate solicitanţilor.

Vezi şi Noi reguli pentru transmiterea informaţiilor de interes public. Guvernul îndeamnă administrația să folosească cu prioritate comunicarea online

Modalitatea minimă obligatorie de comunicare din oficiu a informaţiilor de interes public pentru toate autorităţile şi instituţiile publice trebuie să includă:

– afişare pe pagina de internet proprie a autorităţii sau instituţiei publice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice;

– afişare la sediul autorităţii sau instituţiei publice sau prin publicare în Monitorul Oficial sau în mijloacele de informare în masă sau în publicaţii proprii;

– consultare la sediul autorităţii sau instituţiei publice, în punctele de informare-documentare, în spaţii special destinate acestui scop, după caz.

De asemenea, instituţiile publice trebuie să pună gratuit la dispoziţie persoanei interesate formulare-tip, afişate pe pagina proprie de internet şi distribuite, la cerere, şi pe suport hârtie. Se introduc modele de formulare-tip, dar utilizarea acestora este facultativă, astfel că solicitantul nu poate fi refuzat dacă solicitarea este redactată într-o altă formă decât pe modelul prevăzut.

Reclamaţia administrativă, ca şi solicitarea de informaţii de interes public sau se poate transmite prin mijloace electronice, iar răspunsul se face în formatul cerut expres de solicitant. Răspunsul motivat la reclamaţia administrativă se transmite persoanei care a formulat-o în termen de 15 zile de la data înregistrării, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă. În cazul în care reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul va conţine informaţiile de interes public solicitate iniţial şi, de asemenea, după caz, va menţiona măsurile dispuse, respectiv sesizarea comisiei de disciplină, în cazul funcţionarului public, în condiţiile legii.

Termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanţilor de informaţii de interes public sunt de:

– 10 zile pentru comunicarea informaţiei de interes public solicitate, dacă aceasta a fost identificată în acest termen;

– 10 zile pentru anunţarea solicitantului că termenul prevăzut la primul punct nu a fost suficient pentru identificarea informaţiei solicitate;

– 30 de zile pentru comunicarea informaţiei de interes public identificate peste termenul prevăzut la primul punct;

– 5 zile pentru transmiterea refuzului de comunicare a informaţiei solicitate şi a motivării refuzului.

Termenele se calculează de la data înregistrării solicitării; nu intră în calculul termenelor ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.

Plata serviciilor de copiere se poate face în numerar, prin mandat poştal, prin decontare bancară, prin intermediul cardurilor bancare şi prin intermediul altor sisteme de plată. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să aducă la cunoştinţă publică contul în care se va efectua plata.  Costul serviciului de copiere va fi aprobat, respectiv actualizat prin actul administrativ al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice centrale sau locale şi nu poate depăşi 0,05% din salariul minim pe economie calculat per pagină.

Persoana care se consideră vătămată în drepturile sale prevăzute de Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului. Scutirea de taxa de timbru, pentru plângerea la tribunal şi recursul la curtea de apel nu include şi scutirea de la plata serviciilor de copiere a informaţiilor de interes public solicitate.

surse: avocatnet.ro, legestart.ro