Contacteaza-ne si pe

Uncategorized

IICCMER: Investigaţii arheologice la Bistra, pentru deshumarea lui Ioan Andreșel, împușcat de Securitate, în august 1950

Publicat

ANDRESEL IOANÎn perioada 25-26 septembrie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din judeţul Alba. Acţiunea are ca obiectiv deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ioan Andreșel, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale partenere și colaboratoare – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea. Investigațiile se vor desfășura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. De asemenea, la cercetări vor participa specialiști din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Alba și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba. Acţiunea se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor), Parohia Ortodoxă din Bistra (preot Ilie George Grecu) și rudele victimei. Slujba religioasă, demontarea și recoltarea rămășițelor pământești ale lui Andreșel Ioan vor avea loc marți, 26 septembrie.

Ioan Andreşel s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877. Părinții săi au fost Ioan Andreșel și Maria Burz, care au avut împreună trei copii, un băiat (Ioan) și două fete (Eva și Sofia). Fiul, Ioan, s-a căsătorit la Câmpeni în 31 ianuarie 1903 cu Sofia Chira din satul Gârde, comuna Bistra (n. 18 iul. 1885 – d. 27 sept. 1969), având împreună o singură fată, pe Maria (n. 28 nov. 1904 – d. 23 apr. 1982). Aceasta a fost căsătorită prima dată cu Teofil Pop din Bistra cu care a avut o fiică, Alexandra Pop (n. 4 febr. 1927), care a fost implicată în rezistența anticomunistă din zonă, fiind ucisă de Securitate în aprilie 1950. Maria Andreșel s-a recăsătorit ulterior cu Gheorghe Balea din Bistra (n. 1902 – d. 1981), din această a doua căsătorie rezultând opt copii, doi băieți și șase fete. Dintre aceștia, astăzi mai trăiesc trei fete, Sofia Goia și Carolina Mucea în Bistra și Laura Jilavu în Baia de Arieș, toate fiind nepoate și descendente directe ale lui Ioan Andreșel.

FAMILIA ANDRESELConform informațiilor documentare existente și din relatările urmașilor, potrivit IICMER, familia Andreșel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie țărănească, multe animale și o suprafață apreciabilă de teren, alcătuită din pământ arabil, pășune și pădure. Casa și gospodăria principală a familiei era situată în zona centrală a localității Bistra. Mai aveau o locuință sezonieră, amenajată în munte, la locul numit Dosul Neagului, unde pe timpul verii erau duse și ținute vacile și oile. Totodată, Andreşel împreună cu ginerele său, Gheorghe Balea, deținea în comună o prăvălie, o cârciumă și un depozit de lemne, având permanent mai mulți oameni angajați la lucru. După instaurarea regimului comunist, autoritățile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.

După cum este cunoscut, la începutul anului 1949, membrii organizației de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale, înființată în decembrie 1948, și-au amenajat o tabără în zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, în locul numit Groși. În 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat și întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire mulți au fost prinși după scurt timp, aceștia fiind ulterior condamnați la închisoare sau chiar la moarte, împreună cu ceilalți. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, însă și aceștia au fost până la urmă uciși, în diferite împrejurări, de Securitate sau Miliție. În această situație s-au aflat doi partizani originari din satele zonei: Nicolae Selagea din Dealu Capsei și Traian Ihuț din Aronești, care au fost intens urmăriți și până la urmă uciși, primul în 2 septembrie 1950 și al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme aceștia au fost fugari și au stat ascunși în munte, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, catalogați de autorități drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau o influență mare asupra membrilor comunității, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale în urma căruia regimul comunist din România va fi înlocuit cu un regim democratic în care rolul conducător îl vor avea vechile partide politice din perioada interbelică. Totodată, aceste persoane desfășurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.

După campania Securității din anul 1949, prin care au fost arestate și apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizației Frontul Apărării Naționale, această nouă situație a reprezentat o altă provocare pentru autoritățile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte și idei. În baza instrucțiunilor primite din partea Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj și în înțelegere cu conducerea Organizației Județene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Traian Ihuț, dar și persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi și suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu toții anchetați și amenințați, fără a li se lua însă declarații scrise. În urma așa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situația creată în Bistra se fac vinovați trei chiaburi, și anume Ioan Andreșel, Traian Pom și Iosif Trifa, ultimii doi fiind deja reținuți la Câmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca aceştia să fie imediat executați în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Traian Pom și Iosif Trifa au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite. După execuția acestora, în aceeași zi, înainte de orele amiezii, Ioan Andreșel a fost căutat și ridicat de la locuința pe care o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele. Conform mărturiilor unor localnici, Andreșel a fost maltratat și apoi transportat pe o distanță de circa 1,5 km până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, aici fiind executat prin împușcare.

Cadavrul lui Ioan Andreșel, precum și trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale celor doi partizani, Selagea și Ihuț, precum și alți oameni mai înstăriți din Bistra, care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să pățească”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaștere. Din datele culese de la urmașii lui Andreșel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin anul 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare (ianuarie 1956) și ginerele său s-a eliberat din penitenciar (septembrie 1957), după ce a executat opt ani de muncă silnică. Între timp, crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoștea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundație de beton, care și aceasta s-a risipit, fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploatație forestieră din zonă.

Din informațiile documentare existente precum și din mărturiile unor foste cadre de securitate, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin șeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Mihai Patriciu (nume real, Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Gheorghe Cuteanu. Executarea ordinului sau a instrucțiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal și operațiunile din teren. Din personalul Securității din Turda, cunoaștem că au fost trimiși în misiune locotenent Vasile Herța, șeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Valentin Tăuțan, și locotenent Vasile Popa, șeful Biroului I Informații. La Câmpeni, șeful Biroului local de Securitate era sublocotenent Gheorghe Cosman, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe lângă aceștia, în pregătirea și săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție. Cât privește pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a născut la 19 ianuarie 1909 în comuna Brusturi, judeţul Bihor, și a decedat la Cluj, în 29 mai 1997. Deși a ordonat personal zeci de execuții fără judecată, dispunând arestarea și trimiterea arbitrară în pușcării și lagăre de muncă a sute de oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors acasă, câtă vreme a fost în viață nu a fost cercetat și nu a răspuns penal pentru crimele sale.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că decesul lui Ioan Andreșel a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care s-a eliberat și certificatul de deces.

Investigațiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute încă din vara anului 2008, fiind efectuate mai multe deplasări în zonă, când s-au luat declarații rudelor victimelor, precum și altor persoane care aveau informații despre cei uciși, despre evenimentele petrecute și despre localizarea mormintelor. Mormântul lui Traian Pom a fost descoperit și osemintele victimei recuperate în cursul unei acțiuni organizate de IICCMER în septembrie 2016. Locul mormântului lui Ioan Andreșel a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului la începutul lunii septembrie 2017.

Accesul spre Poarta între Căi se face din centrul comunei pe DC 97, urmând un traseu de 6,2 km până la prima bifurcație de drumuri unde se face la dreapta și se continuă parcursul 2,7 km pe drumul forestier de pe Valea Neagului. După ce se depășește Cantonul silvic se face din nou la dreapta, se trece cursul de apă și apoi se urcă până ce drumul forestier întâlnește DC 144. Aici se face la stânga, iar după un scurt parcurs, la prima bifurcație se face la dreapta și se continuă drumul încă 1,3 km până la destinație. Distanța totală ce trebuie parcursă este de circa 11,5 km. Unele sectoare de drum, în special cel aflat imediat după trecerea apei, pot fi străbătute în siguranță doar cu o mașină de teren având tracțiune integrală.

Coordonatele GPS înregistrate la punctul de lucru indică, în sistem zecimal, 46.430390 latitudine nordică și 23.150529 longitudine estică. Altitudinea locului este de 1.219 metri.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

sursa: IICMER

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

O nouă bancă de stat în România. Senatul a aprobat înfiinţarea BDR, cu capital de 1 miliard de lei

Publicat

Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României a fost adoptată, miercuri, de Senat. Iniţiativa aparţine parlamentarilor PSD şi ALDE.

Propunerea legislativă a trecut de Senat cu 66 de voturi „pentru”, 2 abţineri şi 18 „împotrivă”. Va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

Iniţiat încă din noiembrie 2015, proiectul de înfiinţare a Băncii de Dezvoltare este semnat de 184 de senatori şi deputaţi PSD şi ALDE, iar primul semnatar este Liviu Dragnea.

Caracterul de urgență al înființării noii bănci, în opinia inițiatorilor, este dat de existența unui „risc major al pierderii unor finanțări nerambursabile cauzate de lipsa cofinanțării”.

Impactul financiar asupra bugetului de stat constă în asigurarea capitalului de stat inițial în cuantum de 1 miliard de lei, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.

Banca va avea sediul central la Bucureşti. La ora actuală, statul este acţionar majoritar doar la CEC Bank şi la Eximbank.

Pe fondul unei lipse acute de finanţare extra-bugetară, se impune necesitatea înfiinţării unei instituţii a cărei activitate să constea în realizarea deopotrivă pentru persoane fizice şi juridice legal constituite de finanţări, cofinanţări, refinanţări, garantări sau alte operaţiuni bancare, asigurări şi reasigurări destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea autorităţilor de interes public, dezvoltarea regională, susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător şi susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în concordanţă cu politica asumată prin programul de guvernare„, mai spun inițiatorii legii.

Proiectul de lege prevede că se înfiinţează Banca de Dezvoltare a României (BDR – SA), ca entitate juridică autonomă şi independentă capabilă să încheie orice tip de contracte în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, poate participa la achiziţii publice şi poate deţine sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul sau de activitate.

„Obiectivul Băncii este de a sprijini antreprenoriatul şi dezvoltarea socio-economică a României prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă, şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital în scopul susţinerii acestor servicii. În desfăşurarea activităţilor sale, Banca acordă o atenţie deosebită nevoilor IMM, prin măsurile de Ajutor de Stat (…) şi marilor proiecte de infrastructură”, se arată în proiect.

De asemenea, BDR „va putea acorda împrumuturi directe cu condiţia să nu excludă finanţarea viabilă din partea băncilor comerciale, a investitorilor privaţi şi a altor intermediari financiari privaţi şi va putea să ofere finanţare în condiţiile pieţei şi să obţină rentabilitate echivalentă cu cea obţinută pe piaţă pe repere comparabile, cu condiţia ca, în desfăşurarea unei astfel de activităţi nesusţinute prin ajutor de stat, să nu concureze cu furnizorii comerciali, ci să remedieze deficitul sau eşecurile infrastructurii financiare”, se arată în textul actului normativ adoptat de Senat.

Instituţia ar urma să fie condusă de un consiliu de administraţie format din 7 membri: preşedinte şi patru directori, persoane cu înaltă competenţă în sectorul economic, financiar şi bancar, numiţi de ministrul Finanţelor Publice, doi directori independenţi din sectorul non-guvernamental, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice, la recomandarea Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială şi care nu fac parte din acesta.

Potrivit actului normativ, calitatea de preşedinte sau director al BDR este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, funcţionar public, director sau funcţionar în cadrul altei instituţii de creditare. În plenul Senatului a fost adoptat amendamentul senatorului USR Nicoleta Ramona Dinu, care prevedea că şi calitatea de membru al vreunui partid politic e incompatibilă cu calitatea de preşedinte sau director al BDR, amendament respins iniţial de Comisia de buget.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

Peste 51 de milioane de lei, înregistrați GREȘIT la administrațiile din Alba. Contabili depășiți de situație

Publicat

Situații de înregistrare eronată sau chiar neînregistrarea în evidența contabilă a unor bunuri sau valori din domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, în sumă de peste 51 de milioane de lei, majoritatea în comune, unde serviciile de contabilitate sunt uneori depășite de situație. Acesta este tabloul desprins din raportul Curții de Conturi, care a analizat modul în care o parte dintre administrațiile publice din Alba au gestionat banii publici. Un tablou cu milioane de lei contabilizați greșit, cu mijloace fixe neînscrise în contabilitate și cu prejudicii la bugetele locale. 

Ca urmare a misiunilor de audit, ”au fost identificate multiple și grave abateri de la disciplina financiară în utilizarea banului public, generatoare de prejudicii în cazul: unităților administrative din Cugir, Câmpeni, Teiuș, Zlatna și UATC: Vințu de jos, Poșaga, Bistra, Livezile, Săsciori, Sălciua, Săliștea, Șibot și Râmeț” se precizeză în raport.

Deficiențe în ceea ce privește organizarea și efectuarea operațiunii de inventariere a patrimoniului entităților auditate, în sumă de aproape 3 milioane de lei. În speță, este vorba despre următoarele situații:

– nu au fost inventariate toate elementele patrimoniale, de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, abatere identificată la Teiuș și la următoarele unități teritorial – administrative: Bistra, Cergău, Lopadea Nouă, Lupșa, Mogoș, Poiana Vadului, Poșaga, Râmeț, Șibot, Șpring, Vadu Moților și Vințu de Jos, la Căminul pentru Persoane Vârstnice Alba Iulia, ordonator terțiar de credite subordonat municpiului Alba Iulia, la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, ordonator terțiar de credite subordonat orașului Câmpeni și la Școlile Gimnaziale Doștat, Lopadea Nouă, Ohaba și Săliștea, ordonatori terțiari de credite subordonați comunelor: Doștat, Lopadea Nouă, Ohaba și Săliștea;

– nu a fost efectuată reevaluarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice, cel puţin odată la 3 ani, în scopul actualizării valorii acestora, potrivit cadrului legal specific, ceea ce a diminuat nejustificat patrimoniul entităţilor respective, cu suma de 2.986 mii lei, abatere identificată la Câmpeni și Teiuș, la UATC: Arieșeni, Doștat, Livezile, Lupșa, Râmeț, Râmetea și la Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, ordonator terțiar de credite subordonat orașului Câmpeni.

La nivelul comunei Râmetea nu s-a efectuat, până la finele anului 2015, evaluarea tuturor elementelor patrimoniale existente în patrimoniul comunei, în speță a terenurilor forestiere în suprafață de 803 ha, conform prevederilor legale, care impun efectuarea acestei operațiuni, cel puțin odată la 3 ani, cu scopul de a se asigura o valoare justă și reală a patrimoniului entității, în situațiile financiare. În timpul verificării, această operațiune a fost efectuată de entitatea auditată, iar diferențele rezultate, în sumă de peste 2,4  milioane de lei, au fost evidențiate în contabilitate.

La nivelul comunei Mirăslău nu s-au stabilit corect zonele de impozitare pentru suprafețele de teren ale Comunei Mirăslău, potrivit prevederilor legale, în perioada 2011 – 2015, ceea ce a determinat nestabilirea, neînregistrarea și neîncasarea de venituri cuvenite bugetului local, reprezentând impozit pe clădiri și terenuri, persoane fizice și juridice, în sumă estimată de peste 1 milion de lei, fiind diminuate nejustificat veniturile proprii ale UATC Mirăslău.

Comuna Arieșeni nu a înregistrat în evidența contabilă și nu a inventariat două mijloace de transport elevi (microbuze școlare), în valoare de 230 mii lei, deși acestea existau faptic în entitate încă din anul 2014 (un microbuz) și din cursul anului 2015 – al doilea microbuz, fiind folosite pentru transportul elevilor, ceea ce a denaturat patrimoniul entității.

Totalul abaterilor constatate de către Curtea de Conturi Alba sunt de 93,4 milioane de lei. Totalul prejudiciilor sunt de peste 7,3 milioane, din care au fost recuperate operativ 411.000 de lei.

Curtea de Conturi a verificat Consiliul Județean Alba, 2 municipii (din 4), 4 orașe (din 7)și 33 de comune ”din 67).

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Intrarea în curtea unui bloc din cartierul Bărăbanț, „invadată” de gunoaie

Publicat

Intrarea în curtea unui bloc situat în cartierul Bărăbanț din Alba Iulia a fost „invadată” de gunoaie. Un cititor Alba24 a surprins pe imagini deșeurile aruncate, la întâmplare, de persoane certate cu bunul simț.

„Intrarea în curtea blocului se face pe lângă un magazin situat la parter. Pe terasa magazinului se consumă băuturi alcoolice, se fumează, se bea cafea și majoritatea ambalajelor se aruncă pe jos, după cum se vede: pahare, bețișoare, sticle, țigări. Parte din vină au și vânzătoarele.

Din nefericire, de foarte mult timp, grămada de gunoaie a tot crescut, acestea ajungând până în curtea blocului.

Unii consumatori își fac nevoile în jurul blocului, pentru aceasta s-au chemat jandarmii dar încă nu s-au luat măsurile necesare”, ne-a transmis cititorul Alba24.

 

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Efectele „revoluției fiscale”: Patronii IMM anunță concedieri din cauza majorării salariului minim

Publicat

Aproape jumătate dintre patronii de firme mici și mijlocii participanți la un sondaj online au spus că vor avea loc disponibilizări de personal din IMM-uri, ca urmare a majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2018 și a obligației de plată a contribuțiilor sociale pentru angajații cu contracte de muncă part-time la nivelul întreg al salariului minim pe economie.

Potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), la sondajul realizat de această organizație de patroni cu IMM-uri au participat 1.752 de respondenți, din care 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri și alte forme juridice.

Întrebați dacă punerea în aplicare a creșterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creștere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor, 79,4% au răspuns pozitiv.

Întrebați dacă creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% au răspuns pozitiv. Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menționat că vor disponibiliza între 1 și 5 salariați,  6,1% între 5 și 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariați.

De asemenea, 81,2% din respondenți au menționat că punerea în aplicare a creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial la nivelul salariul de baza minim brut pe țară a creat dificultăţi întreprinderii lor.

În plus, 68,7% dintre respondenți au menționat că, de la 1 ianuarie 2018, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contributiilor sociale aferente întregului salariu de baza minim brut pe tara (665 lei).

În ceea ce privește măsurile aplicate în cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, au fost menționate:

  • 49,1% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
  • 39,8% – Restructurări/concedieri
  • 6,7% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
  • 4,4% – Alte măsuri

„Unul din doi întreprinzători menționează că între 1 și 5 salariați vor fi disponibilizați, atât pentru partea a ceea ce înseamnă majorarea salariului minim, dar cu atât mai mult pentru partea contribuțiilor part-time, pentru că sunt locurile de muncă cele mai vulnerabile și la care întreprinzătorii renunță cel mai ușor” – a explicat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

Reamintim că de la 1 ianuarie 2018 salariul minim pe economie a crescut de la 1.450 de lei brut la 1.900 de lei brut, majorare care conține atât creșterea salariului minim net, cât și mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Supranumită de guvernarea PSD-ALDE „revoluția fscală”, mutarea contribuțiilor și celelalte măsuri cuprinse într-un pachet fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018 a pus probleme angajatorilor și salariaților, atât în mediul privat, cât și la stat.

„Peste 93% dintre întreprinzătorii intervievați vor ca Guvernul să renunțe cu totul la această revoluție fiscală și să revenim la ceea ce a fost anterior lui 1 ianuarie 2018, pentru că societatea era așezată, lucrurile erau înțelese și economia funcționa” – a mai spus Jianu, referitor la sondajul realizat în rândul patronilor IMM.

În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de către antreprenori în stabilirea/ negocierea/ aplicarea trecerii contribuțiilor la salariat, 58,6% au răspuns că au întâmpinat dificultăți în trecerea contribuțiilor.

Astfel, pentru trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au aplicat următoarele măsuri:

  • 72,2% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
  • 13,3% – Acordare de prime lunare
  • 12,9% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
  • 1,6% – Alte măsuri.

Întrebați “Ce dificultăți/probleme ați întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creșterea contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial și trecerea contribuțiilor la salariat?”, respondenții au menționat:

  • 64,8% – Creșterea birocrației pentru angajator;
  • 63,8% – Efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.);
  • 61,1% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, raportat la creșterea lui la 1900 lei;
  • 50,3% – Timpul foarte scurt stabilit pentru implementare;
  • 49,7% – Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
  • 47,7% – Birocrația foarte mare a negocierilor colective;
  • 38,9% – Creșterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuțiilor la salariat și instituirea noii contribuții sociale asiguratorie pentru muncă;
  • 38,7% – Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
  • 30,4% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru toți salariații din unitate;
  • 9,3% – Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018.

De asemenea, Consiliul IMM-urilor atrage atenția că în 2017, legislația care privește firmele private „a fost major modificată, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate / completate 290 de articole din Codul fiscal”.

Patronii IMM se plâng că aceste modificări „au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”.

sursa: startupcafe.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Cățelușa Yukan’na din Alba Iulia, vedeta unui stagiu de pregătire pentru câini de salvare

Publicat

În perioada 17-25 februarie are loc la Cabana Capra Transfăgărășan, la o altitudine de 1700 metri, Stagiul Național de Formare al Unităților Canine de Intervenție la Avalanșă, forma de specializare în meseria de salvator montan. Vedeta competiției este cățelușa Yukan’na (pe numele ei adevărat Inna Mediguard), rasa Golden Retriever, în vârstă de 3 ani, aparținându-i salvamontistului din Alba Tiberiu Krizbai.

Pe parcursul a nouă zile, unitatea canină (conductor + câine) va trebui să progreseze în așa fel încât la examenul final, va dovedi capabilitatea accesului oriunde în zona montană, va executa misiunea de salvare prin găsirea a minimum două victime umane îngropate în zăpadă, după care va arăta că se poate retrage în siguranță.

Probele de acces vor include schi de tură, rapelul pe stâncă și gheață, precum și alte situații care pot fi întâlnite în timpul unei actiuni de salvare, toate efectuate împreună cu partenerul canin.

Participă pentru brevetare sau pregătire, echipaje din Alba, Neamț, Hunedoara, Argeș și Gorj.

Yukan’na a absolvit mai multe examene, printre care se numără și căutarea în avalanșă. În această perioadă, cățelușa se află la școala Salvamont, pentru reatestare.

„Din păcate, după o perioadă fără cazuistică în ceea ce privește avalanșele, în ultimele două sezoane de iarnă au fost înregistrate opt decese la nivel național. Intenția Salvamont România este ca, la nivel național să fie în permanență pregătite între 20 și 30 de unități canine de avalanșă, răspândite pe arcul carpatic, astfel încât să se asigure o intervenție optimă” ne-a transmis Tiberiu Krizbai.

Video: Ion Sănduloiu

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate