Contacteaza-ne si pe
Publicitate

Uncategorized

IICCMER: Investigaţii arheologice la Bistra, pentru deshumarea lui Ioan Andreșel, împușcat de Securitate, în august 1950

avatar

Publicat

ANDRESEL IOANÎn perioada 25-26 septembrie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din judeţul Alba. Acţiunea are ca obiectiv deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ioan Andreșel, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale partenere și colaboratoare – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea. Investigațiile se vor desfășura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. De asemenea, la cercetări vor participa specialiști din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Alba și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba. Acţiunea se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor), Parohia Ortodoxă din Bistra (preot Ilie George Grecu) și rudele victimei. Slujba religioasă, demontarea și recoltarea rămășițelor pământești ale lui Andreșel Ioan vor avea loc marți, 26 septembrie.

Ioan Andreşel s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877. Părinții săi au fost Ioan Andreșel și Maria Burz, care au avut împreună trei copii, un băiat (Ioan) și două fete (Eva și Sofia). Fiul, Ioan, s-a căsătorit la Câmpeni în 31 ianuarie 1903 cu Sofia Chira din satul Gârde, comuna Bistra (n. 18 iul. 1885 – d. 27 sept. 1969), având împreună o singură fată, pe Maria (n. 28 nov. 1904 – d. 23 apr. 1982). Aceasta a fost căsătorită prima dată cu Teofil Pop din Bistra cu care a avut o fiică, Alexandra Pop (n. 4 febr. 1927), care a fost implicată în rezistența anticomunistă din zonă, fiind ucisă de Securitate în aprilie 1950. Maria Andreșel s-a recăsătorit ulterior cu Gheorghe Balea din Bistra (n. 1902 – d. 1981), din această a doua căsătorie rezultând opt copii, doi băieți și șase fete. Dintre aceștia, astăzi mai trăiesc trei fete, Sofia Goia și Carolina Mucea în Bistra și Laura Jilavu în Baia de Arieș, toate fiind nepoate și descendente directe ale lui Ioan Andreșel.

FAMILIA ANDRESELConform informațiilor documentare existente și din relatările urmașilor, potrivit IICMER, familia Andreșel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie țărănească, multe animale și o suprafață apreciabilă de teren, alcătuită din pământ arabil, pășune și pădure. Casa și gospodăria principală a familiei era situată în zona centrală a localității Bistra. Mai aveau o locuință sezonieră, amenajată în munte, la locul numit Dosul Neagului, unde pe timpul verii erau duse și ținute vacile și oile. Totodată, Andreşel împreună cu ginerele său, Gheorghe Balea, deținea în comună o prăvălie, o cârciumă și un depozit de lemne, având permanent mai mulți oameni angajați la lucru. După instaurarea regimului comunist, autoritățile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.

După cum este cunoscut, la începutul anului 1949, membrii organizației de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale, înființată în decembrie 1948, și-au amenajat o tabără în zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, în locul numit Groși. În 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat și întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire mulți au fost prinși după scurt timp, aceștia fiind ulterior condamnați la închisoare sau chiar la moarte, împreună cu ceilalți. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, însă și aceștia au fost până la urmă uciși, în diferite împrejurări, de Securitate sau Miliție. În această situație s-au aflat doi partizani originari din satele zonei: Nicolae Selagea din Dealu Capsei și Traian Ihuț din Aronești, care au fost intens urmăriți și până la urmă uciși, primul în 2 septembrie 1950 și al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme aceștia au fost fugari și au stat ascunși în munte, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, catalogați de autorități drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau o influență mare asupra membrilor comunității, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale în urma căruia regimul comunist din România va fi înlocuit cu un regim democratic în care rolul conducător îl vor avea vechile partide politice din perioada interbelică. Totodată, aceste persoane desfășurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.

După campania Securității din anul 1949, prin care au fost arestate și apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizației Frontul Apărării Naționale, această nouă situație a reprezentat o altă provocare pentru autoritățile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte și idei. În baza instrucțiunilor primite din partea Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj și în înțelegere cu conducerea Organizației Județene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Traian Ihuț, dar și persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi și suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu toții anchetați și amenințați, fără a li se lua însă declarații scrise. În urma așa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situația creată în Bistra se fac vinovați trei chiaburi, și anume Ioan Andreșel, Traian Pom și Iosif Trifa, ultimii doi fiind deja reținuți la Câmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca aceştia să fie imediat executați în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Traian Pom și Iosif Trifa au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite. După execuția acestora, în aceeași zi, înainte de orele amiezii, Ioan Andreșel a fost căutat și ridicat de la locuința pe care o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele. Conform mărturiilor unor localnici, Andreșel a fost maltratat și apoi transportat pe o distanță de circa 1,5 km până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, aici fiind executat prin împușcare.

Cadavrul lui Ioan Andreșel, precum și trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale celor doi partizani, Selagea și Ihuț, precum și alți oameni mai înstăriți din Bistra, care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să pățească”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaștere. Din datele culese de la urmașii lui Andreșel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin anul 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare (ianuarie 1956) și ginerele său s-a eliberat din penitenciar (septembrie 1957), după ce a executat opt ani de muncă silnică. Între timp, crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoștea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundație de beton, care și aceasta s-a risipit, fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploatație forestieră din zonă.

Din informațiile documentare existente precum și din mărturiile unor foste cadre de securitate, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin șeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Mihai Patriciu (nume real, Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Gheorghe Cuteanu. Executarea ordinului sau a instrucțiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal și operațiunile din teren. Din personalul Securității din Turda, cunoaștem că au fost trimiși în misiune locotenent Vasile Herța, șeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Valentin Tăuțan, și locotenent Vasile Popa, șeful Biroului I Informații. La Câmpeni, șeful Biroului local de Securitate era sublocotenent Gheorghe Cosman, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe lângă aceștia, în pregătirea și săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție. Cât privește pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a născut la 19 ianuarie 1909 în comuna Brusturi, judeţul Bihor, și a decedat la Cluj, în 29 mai 1997. Deși a ordonat personal zeci de execuții fără judecată, dispunând arestarea și trimiterea arbitrară în pușcării și lagăre de muncă a sute de oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors acasă, câtă vreme a fost în viață nu a fost cercetat și nu a răspuns penal pentru crimele sale.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că decesul lui Ioan Andreșel a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care s-a eliberat și certificatul de deces.

Investigațiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute încă din vara anului 2008, fiind efectuate mai multe deplasări în zonă, când s-au luat declarații rudelor victimelor, precum și altor persoane care aveau informații despre cei uciși, despre evenimentele petrecute și despre localizarea mormintelor. Mormântul lui Traian Pom a fost descoperit și osemintele victimei recuperate în cursul unei acțiuni organizate de IICCMER în septembrie 2016. Locul mormântului lui Ioan Andreșel a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului la începutul lunii septembrie 2017.

Accesul spre Poarta între Căi se face din centrul comunei pe DC 97, urmând un traseu de 6,2 km până la prima bifurcație de drumuri unde se face la dreapta și se continuă parcursul 2,7 km pe drumul forestier de pe Valea Neagului. După ce se depășește Cantonul silvic se face din nou la dreapta, se trece cursul de apă și apoi se urcă până ce drumul forestier întâlnește DC 144. Aici se face la stânga, iar după un scurt parcurs, la prima bifurcație se face la dreapta și se continuă drumul încă 1,3 km până la destinație. Distanța totală ce trebuie parcursă este de circa 11,5 km. Unele sectoare de drum, în special cel aflat imediat după trecerea apei, pot fi străbătute în siguranță doar cu o mașină de teren având tracțiune integrală.

Coordonatele GPS înregistrate la punctul de lucru indică, în sistem zecimal, 46.430390 latitudine nordică și 23.150529 longitudine estică. Altitudinea locului este de 1.219 metri.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

sursa: IICMER

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Reacția românilor după condamnarea lui Liviu Dragnea. Cele mai haioase imagini de pe rețelele de socializare

avatar

Publicat

Imaginația românilor este bogată și asta se vede mai ales pe paginile de social media care, de fiecare dată când țara se află într-un moment important sunt împânzite de imagini pline de umor. Așa s-a întâmplat și acum, odată decizia ICCJ de condamnare a lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive. 

 Rețelele de socializare sunt pline de glume la adresa lui Dragnea și a PSD-ului.

Vă prezentăm o mică parte din „creațiile” românilor:

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Începe SĂRBĂTOAREA MUZICII la Alba Iulia. În program: Vocile României, Vladimir Cosma și Mamma Mia

avatar

Publicat

Alba Iulia e pregătită pentru invazia de nume colosale, din tot ce-a dat România mai bun. În 2018, la Alba Iulia, va avea loc Marea Unire a muzicienilor români. SĂRBĂTOAREA MUZICII va avea loc la Alba Iulia, din 22 până în 24 iunie, în Cetatea Alba Carolina. 

Vineri, de la ora 21.00,  câștigătorii Vocii României, urcă pe scenă să-ți arate de ce au câștigat și de ce i-ai apreciat.

În 2018, la Alba Iulia, va avea loc Marea Unire a muzicienilor români. Iar printre cei care au făcut istorie în muzică, punând România pe harta muzicii este Vladimir Cosma. Cel mai prolific dirijor si compozitor roman actual, Vladimir Cosma împreună cu orchestra și corul Filarmonicii de Stat Transilvania Cluj Napoca, 170 de muzicieni, îi așteaptă sâmbătă, 23 iunie, de la 20:30, într-un regal musical excepțional.

Vladimir Cosma e unic. Și, mai mult și mai important decât orice, Vladimir Cosma E LA ALBA IULIA, pentru Sărbătoarea Muzicii în Anul Centenarului. Faptul în sine poate fi considerat, fără niciun fel de exagerare, un eveniment. Noi îl considerăm un privilegiu. Nu în fiecare an avem șansa să îl vedem “la lucru” pe cel mai prolific dirijor și compozitor român în viață. Muzică de film, sute de coloane sonore compuse, mii de concerte, zeci de premii și discuri de aur sau platină… cifrele îl definesc însă prea puțin pe Vladimir Cosma. Pentru că el nu doar compune muzică, el respiră muzică. El este muzica!

Duminică, de la 21.00 este MAMMA MIA, un musical ce a cucerit Broadway-ul și toată planeta, montat în România și cântat în română de cele mai bune voci românești. Musicalul „Mamma Mia!” cu: Mirela Vaida, Horia Brenciu, Cornel Ilie, Ernest Fazekas, Sebastian Seredinchi, Ecaterina Ladin, Ioana Sihota (Jazzy Jo), Ana Munteanu. Dirijor: Daniel Jinga. Magia versurilor și melodiilor ABBA pune în mișcare emoția acestei povești de dragoste, creând un show de neuitat.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Cei trei tineri din comuna Roșia de Secaș care ar fi violat o minoră de 17 ani, ARESTAȚI preventiv

avatar

Publicat

Cei trei tineri din comuna Roșia de Secaș care ar fi violat o minoră de 17 ani, i-ar fi furat telefoanele şi ar fi ameninţat-o cu acte de violenţă, în cazul în care va reclama faptele, au fost arestați preventiv.

Potrivit IPJ Alba, joi,21 iunie, cei trei tineri reținuți pentru viol, complicitate la viol, furt și amenințare au fost prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și ulterior judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Alba Iulia. Față de toți inculpații a fost dispusă măsura arestării preventive, respectiv pentru cei doi inculpați majori – pe o perioadă de 30 de zile, iar pentru minor – pe o perioadă de 20 de zile.

Vezi și FOTO-VIDEO: Trei tineri din comuna Roșia de Secaș, REȚINUȚI de polițiști, după ce ar fi violat o minoră de 17 ani

Reamintim faptul că joi, poliţiştii din Alba Iulia au reţinut trei tineri din comuna Roşia de Secaş, ce sunt bănuiţi de viol, complicitate la viol, furt şi ameninţare. Aceştia ar fi violat o minoră de 17 ani, i-ar fi furat telefoanele şi ar fi ameninţat-o cu acte de violenţă, în cazul în care va reclama faptele.

Potrivit IPJ Alba, la data de 20 iunie a.c., poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Municipiului Alba Iulia au luat măsura reţinerii, pentru o perioadă de 24 de ore, faţă de 3 tineri, de 15, 18 şi 22 de ani, din comuna Roşia de Secaş, ce sunt cercetaţi sub aspectul comiterii infracțiunilor de viol, complicitate la viol, ameninţare şi furt.

În sarcina acestora s-a reţinut faptul că, în data de 15 iunie a.c., după ce ar fi consumat băuturi alcoolice în mai multe localuri din municipiul Sebeş, s-ar fi deplasat în municipiul Alba Iulia unde, tânărul de 18 ani ar fi invitat-o pe o minoră de 17 ani, din comuna Ighiu, pe care o cunoştea, la un local public din oraş.

Acolo, împreună cu ceilalţi doi tineri ar fi consumat băuturi alcoolice, după care minora le-ar fi cerut să o ducă acasă însă ei au chemat un taxi cu care ar fi dus-o pe o păşune din comuna Daia Română. Acolo, minora ar fi întreținut, de bună voie, raporturi sexuale cu tânărul de 18 ani, după care ar fi fost violată de ceilalţi doi tineri.

Ulterior, minora ar fi încercat să-şi sune mama însă ar fi fost agresată de tânărul de 22 de ani, iar cel de 18 ani i-ar fi sustras telefoanele mobile şi ar fi amenințat-o, cu acte de violenţă, în cazul în care va reclama faptele.

Cu ocazia cercetărilor efectuate, poliţiştii au reuşit să recupereze, de la tânărul de 18 ani, telefoanele victimei.

Urmează ca, în cursul zilei de joi, 21 iunie, cei 3 tineri să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru dispunerea măsurilor legale.

Cercetările sunt continuate.

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

Fără mașini de lux sau vile pe insule exotice dar cu conturile pline. Averile celor care conduc Primăria Alba Iulia

avatar

Publicat

Nu au mașini de lux, case de vacanță în țări exotice sau ceasuri de zeci de mii de euro. La o primă vedere a declarațiilor de avere am putea spune că sunt niște simpli bugetari, însă de fapt sunt oamenii care conduc și decid pentru Alba Iulia. Primarul Mircea Hava, city managerul Nicușor Moldovan și viceprimarii Paul Voicu și Gabriel Pleșa s-au „căutat” prin „portmoneu” să vadă ce au mai de valoare și și-au înșiruit bunurile pe noile declarații de avere. 

Chiar dacă sunt cei mai vechi în Primăria Alba Iulia, primarul Hava și viceprimarul Voicu par a fi cei mai „amărâți”, asta în comparație cu Gabriel Pleșa, ale cărui afaceri s-ar vedea că i-au mers mai bine ca niciodată ori cu veniturile city managerului Nicușor Moldovan, care le întrece pe cele ale primarului.

Mircea Hava

Declarația de avere a primarului Mircea Hava este chiar plictisitoare. De câțiva ani buni, nu se schimbă mare lucru în averea oficială a acestuia. Are aceleași două terenuri de tip intravilan, cumpărate în anul 1998, respectiv 2004, în suprafață de 1.400 și 250 mp. Nici simțul proprietății nu pare să i se fi dezvoltat între timp: are aceleași două case de locuit în Alba Iulia, una construită în 2002 (241 de metri pătrați) și una cumpărată în 2004 (100 metri pătrați).

Hava are aceeași mașină din 2005 – un Volkswagen Passat – pe care, cel mai probabil, o conduce soția, pentru că el este văzut la volanul unui Touareg sau mai nou al unui VW e-Golf donat de o companie, Primăriei Alba Iulia.

Singurele modificări la declarația de avere sunt conturile, care sunt ceva mai grase ca în urmă cu două mandate.

În 2010 a avut în conturi 77.000 lei, iar acum economiile lui și ale soției s-au triplat și au ajuns la 280.022 de lei, împărțite în șapte depozite pe care le are deschise la diferite bănci.

Veniturile primarului au crescut anul trecut, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a salarizării. Dacă în 2016 a adunat din indemnizațe 51.469 de lei, în 2017 a avut venituri de 98.327 de lei, asta în condițiile în care venitul i s-a majorat la mijlocul anului. Soția sa a câștigat anul trecut 57.047 de lei.

Paul Voicu

Nici viceprimarul aflat la al cincelea mandat nu pare să fie unul dintre bogații orașului. Pe declarația de avere a viceprimarului Paul Voicu, în anul 2018 vedem modificări aproape nesemnificative.

Ca și în declarațiile din anii trecuți, deține patru terenuri, pășuni, grădină, neagricol și extravilan, cumpărate alături de soție, între anii 2007-2009, toate în Alba Iulia. Deține un apartament de 58,9 mp cumpărat în anul 1991 și unul în 2008 de 165 mp.

Schimbarea din declarația de avere apare la categoria autovehicule: viceprimarul Alba Iuliei declară ca și-a vândut autoturismul Volkswagen în luna mai, cu suma de 5.500 euro. La capitolul datorii, Voicu a făcut o refinanțare de 10.000 de lei la Unicredit Țiriac, cu data scadentă a creditului, în 2020.

Veniturile sunt doar din funcția de viceprimar, de unde a câștigat în 2017 suma de 87.078 lei, dublu față de 2016,  în timp ce soția sa câștigă 36.899 lei pe an ca profesoară la școala din Sântimbru.

Gabriel Pleșa

Aflat la al doilea mandat de viceprimar, Gabriel Pleșa poate spune că stă mai bine la capitolul avere decât șeful său de serviciu și de partid. Are trecute pe declarația de avere un teren intravilan la Miceşti, de 1.470 mp, cumpărat în 2000 şi altul de 1.000 mp, cumpărat în 2012.

Mai are o casă de locuit de 275 mp, tot în Miceşti, construită în 2005.

Nu are declarate autoturisme, însă notează că are o colecție de timbre a căror valoare nu este estimată, dar care depășește 5.000 de euro.

Nu are conturi de economii deschise, doar un credit de 38.000 euro, contractat în 2006 şi scadent în 2031 şi descoperire de card de 5.000 de euro.

După divorț, a pierdut 50.000 de lei din conturi și 30.000 de lei pe un apartament la Cluj-Napoca.

Anul trecut a câștigat din funcția de viceprimar al municipiului Alba Iulia suma de 87.078 lei. Deși suma s-a mărit considerabil anul trecut, pălește pe lângă veniturile încasate din dividende.

Afacerile lui Pleșa merg ca pe roate de când este viceprimar. Acesta a mai câștigat anul trecut 8.464 de lei din dividende de la Matex SRL, 85.750 din dividende de la VIVA SRL, 378.200 de lei tot din dividende, de la VIVA Metal SRL.

Nicolaie Moldovan

Administratorul public al Primăriei Alba Iulia, Nicolaie Moldovan, are în propietatea sa două terenuri dobândite între anii 2007 și 2009, unul arabil în satul Şeușa (1.704 mp)  și unul în comuna Livezile, sat Vălișoara.

Mai deține o casă de locuit construită din 2010 cu o suprafață de 228,51 mp  și un autoturism Peugeot 309 fabricat în 1991.

„Datoriile” lui Nicolaie Moldovan se întind până în 2045. Are patru credite: unul la BancPost, până în 2045, de 76.121 euro;, o refinanțare de 42.621 de euro până în 2035; un credit de nevoi personale de 90.200 lei și unul de 12.960,68 euro până în 2021.

La capitolul venituri, city manager-ul a câștigat 157.813 lei pentru elaborare, implementare și studii la Primăria Alba Iulia și 1.236 lei din activități didactice. Soția sa a câștigat de la Primăria Alba 92.818 lei și de la Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia 28.500 lei.

Acesta oferă „consultanță în afaceri și în management şi servicii conexe” prin Euroconsulting Persoană Fizică Autorizată. Doar anul acesta a semnat contracte de 20.000 de euro.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Mesajul PSD Alba după CONDAMNAREA lui Dragnea la închisoare cu executare: Îl susținem în continuare la conducere

avatar

Publicat

La trei ore după ce președintele PSD, Liviu Dragnea a fost condamnat de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și șase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu PSD Alba rupe tăcerea, printr-un mesaj pe pagina oficială de pe facebook a organizației. Încercările presei locale de a-l contacta pe președintele organizației au fost fără succes. Social-democrații din Alba consideră că decizia nu este una dreaptă și a fost luată la presiunea presei și a străzii. În postarea făcuta în numele întregii organizații se subliniază faptul că Dragnea beneficiază de prezumția de nevinovăție până la sentința finală. PSD Alba spune că îl susține în continuare pe președintele Liviu Dragnea la conducerea partidului și a Camerei Deputaților.

VEZI: Liviu Dragnea, CONDAMNAT la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare de ÎCCJ. Decizia nu este definitivă

Vezi mai jos postarea PSD Alba :

„Justiția nu trebuie să fie o loterie. Atâta timp cât există un singur om achitat pentru fapta pentru care a fost condamnat președintele PSD, atâta timp cât există chiar în acest complet o opinie separată care a luat în considerare Decizia CCR 405 care a dispus Parlamentului să modifice articolul privind abuzul în serviciu, atât timp cât există această lipsă de unitate între deciziile mai multor instanțe, condamnarea de astăzi nu este dreaptă și nici nu va putea rămâne după judecarea apelului.

mesaj psd alba dragnea

A fost o decizie luată sub presiuni multiple: prin intermediul presei, prin intermediul serviciilor și prin intermediul străzii.
Se vede în toate aceste acțiuni o regie: atacul în presă, mulțimile din piață, amânările sentinței, programarea pronunțării spre seară, la ora adunării manifestanților, pregătirea pe Facebook, păstrarea sentinței lui Dragnea la sfîrșit. Și-au sincronizat pînă și moțiunea de cenzură cu sentința. Asta e calea prin care cei care au pierdut alegerile au înțeles să încerce să cîștige puterea.

Sunt decizii ale CCR pe care unii judecători le acceptă, alții nu. Nu putem numi asta justiție. Este o ruletă rusească, din care unii scapă, iar alții cad victime. Este profund nedrept ca unii oameni să fie achitați, iar alții să fie condamnați pentru aceleași fapte, în funcție de judecătorii la care pică.

Până la pronunțarea deciziei finale, președintele PSD beneficiază de prezumția de nevinovăție, mai ales în contextul actual în care decizia primei instanțe are un grad foarte ridicat de incertitudine.  #PSDALBA îl susține în continuare pe președintele Liviu Dragnea la conducerea partidului și a Camerei Deputaților” scrie pe pagina de facebook a PSD Alba Iulia.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate