Contacteaza-ne si pe

Uncategorized

IICCMER: Investigaţii arheologice la Bistra, pentru deshumarea lui Ioan Andreșel, împușcat de Securitate, în august 1950

Publicat

ANDRESEL IOANÎn perioada 25-26 septembrie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Bistra din judeţul Alba. Acţiunea are ca obiectiv deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ioan Andreșel, care a fost executat de Securitate în ziua de 16 august 1950.

Cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi de la IICCMER și instituțiile muzeale partenere și colaboratoare – Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Horațiu Groza și Marius Oprea. Investigațiile se vor desfășura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz de omor şi a locului unde victima a fost înhumată. De asemenea, la cercetări vor participa specialiști din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Alba și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba. Acţiunea se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Bistra (primar Traian Gligor), Parohia Ortodoxă din Bistra (preot Ilie George Grecu) și rudele victimei. Slujba religioasă, demontarea și recoltarea rămășițelor pământești ale lui Andreșel Ioan vor avea loc marți, 26 septembrie.

Ioan Andreşel s-a născut în comuna Bistra la data de 28 august 1877. Părinții săi au fost Ioan Andreșel și Maria Burz, care au avut împreună trei copii, un băiat (Ioan) și două fete (Eva și Sofia). Fiul, Ioan, s-a căsătorit la Câmpeni în 31 ianuarie 1903 cu Sofia Chira din satul Gârde, comuna Bistra (n. 18 iul. 1885 – d. 27 sept. 1969), având împreună o singură fată, pe Maria (n. 28 nov. 1904 – d. 23 apr. 1982). Aceasta a fost căsătorită prima dată cu Teofil Pop din Bistra cu care a avut o fiică, Alexandra Pop (n. 4 febr. 1927), care a fost implicată în rezistența anticomunistă din zonă, fiind ucisă de Securitate în aprilie 1950. Maria Andreșel s-a recăsătorit ulterior cu Gheorghe Balea din Bistra (n. 1902 – d. 1981), din această a doua căsătorie rezultând opt copii, doi băieți și șase fete. Dintre aceștia, astăzi mai trăiesc trei fete, Sofia Goia și Carolina Mucea în Bistra și Laura Jilavu în Baia de Arieș, toate fiind nepoate și descendente directe ale lui Ioan Andreșel.

FAMILIA ANDRESELConform informațiilor documentare existente și din relatările urmașilor, potrivit IICMER, familia Andreșel a avut o stare materială bună, având în proprietate o gospodărie țărănească, multe animale și o suprafață apreciabilă de teren, alcătuită din pământ arabil, pășune și pădure. Casa și gospodăria principală a familiei era situată în zona centrală a localității Bistra. Mai aveau o locuință sezonieră, amenajată în munte, la locul numit Dosul Neagului, unde pe timpul verii erau duse și ținute vacile și oile. Totodată, Andreşel împreună cu ginerele său, Gheorghe Balea, deținea în comună o prăvălie, o cârciumă și un depozit de lemne, având permanent mai mulți oameni angajați la lucru. După instaurarea regimului comunist, autoritățile l-au încadrat în categoria socială a chiaburilor.

După cum este cunoscut, la începutul anului 1949, membrii organizației de rezistență armată anticomunistă Frontul Apărării Naționale, înființată în decembrie 1948, și-au amenajat o tabără în zona Bistra, la circa 10 km nord-est de centrul comunal, în locul numit Groși. În 4 martie 1949 asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat și întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părți, fiind capturați mai mulți prizonieri. Dintre partizanii care au scăpat din încercuire mulți au fost prinși după scurt timp, aceștia fiind ulterior condamnați la închisoare sau chiar la moarte, împreună cu ceilalți. Unii au mai rezistat o vreme ca fugari, însă și aceștia au fost până la urmă uciși, în diferite împrejurări, de Securitate sau Miliție. În această situație s-au aflat doi partizani originari din satele zonei: Nicolae Selagea din Dealu Capsei și Traian Ihuț din Aronești, care au fost intens urmăriți și până la urmă uciși, primul în 2 septembrie 1950 și al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme aceștia au fost fugari și au stat ascunși în munte, au fost ajutați de familii și de rude să supraviețuiască, fiind susținuți și de unii localnici, catalogați de autorități drept chiaburi și persoane reacționare. Aceștia din urmă aveau o influență mare asupra membrilor comunității, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând, cum mulți sperau atunci, urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. și țările occidentale în urma căruia regimul comunist din România va fi înlocuit cu un regim democratic în care rolul conducător îl vor avea vechile partide politice din perioada interbelică. Totodată, aceste persoane desfășurau pe toate căile o constantă propagandă anticomunistă, instigând pe săteni la nesupunere și împotrivire la încercările autorităților de a înființa la Bistra o Gospodărie Agricolă Colectivă.

După campania Securității din anul 1949, prin care au fost arestate și apoi condamnate multe persoane din zonă care au avut legături cu membrii organizației Frontul Apărării Naționale, această nouă situație a reprezentat o altă provocare pentru autoritățile regimului. Ca urmare, Securitatea a întreprins măsuri dure împotriva tuturor celor care promovau astfel de fapte și idei. În baza instrucțiunilor primite din partea Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj și în înțelegere cu conducerea Organizației Județene a Partidului Muncitoresc Român din Turda, Serviciul Județean a Securității Poporului Turda a organizat o acțiune represivă de intimidare și constrângere a populației din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni și cu milițieni de la Posturile de Miliție Bistra și Câmpeni, au reținut și transportat la sediul Securității din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea și Traian Ihuț, dar și persoane cu o stare materială mai bună, considerate ca fiind chiaburi și suspectate că ar acorda sprijin partizanilor. Aici au fost cu toții anchetați și amenințați, fără a li se lua însă declarații scrise. În urma așa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situația creată în Bistra se fac vinovați trei chiaburi, și anume Ioan Andreșel, Traian Pom și Iosif Trifa, ultimii doi fiind deja reținuți la Câmpeni. Măsurile dispuse de Securitate au fost ca aceştia să fie imediat executați în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineața zilei de 16 august 1950, Traian Pom și Iosif Trifa au fost aduși de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportați pe jos și executați prin împușcare, în locuri diferite. După execuția acestora, în aceeași zi, înainte de orele amiezii, Ioan Andreșel a fost căutat și ridicat de la locuința pe care o avea în munte, la Dosul Neagului, unde pe timpul verii stătea cu animalele. Conform mărturiilor unor localnici, Andreșel a fost maltratat și apoi transportat pe o distanță de circa 1,5 km până la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, aici fiind executat prin împușcare.

Cadavrul lui Ioan Andreșel, precum și trupurile celorlalte două victime au fost lăsate pe locurile de execuție, fiind îngropate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt au fost aduse cu forța rude ale celor doi partizani, Selagea și Ihuț, precum și alți oameni mai înstăriți din Bistra, care fuseseră anchetați la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton pe care era scris: „Cine face ca el, ca el să pățească”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn de recunoaștere. Din datele culese de la urmașii lui Andreșel, rezultă că la mormântul acestuia a fost pusă o cruce de lemn prin anul 1958, după ce fiica sa a revenit din deportare (ianuarie 1956) și ginerele său s-a eliberat din penitenciar (septembrie 1957), după ce a executat opt ani de muncă silnică. Între timp, crucea de lemn a dispărut, dar după 1990, când nu se mai cunoștea locul precis al mormântului, s-a pus undeva în apropiere o cruce metalică fixată într-o fundație de beton, care și aceasta s-a risipit, fiind dislocată de utilajele ce deserveau o exploatație forestieră din zonă.

Din informațiile documentare existente precum și din mărturiile unor foste cadre de securitate, rezultă că aceste omoruri au fost ordonate direct de către conducerea D.R.S.P. Cluj, prin șeful de atunci al acestei structuri de securitate, colonelul Mihai Patriciu (nume real, Grunsperger) în complicitate cu adjunctul său, locotenent-colonel Gheorghe Cuteanu. Executarea ordinului sau a instrucțiunilor a fost îndeplinită de către S.J.S.P. Turda, condus de maiorul Kovacs Mihai, care a coordonat personal și operațiunile din teren. Din personalul Securității din Turda, cunoaștem că au fost trimiși în misiune locotenent Vasile Herța, șeful Biroului Anchete, adjunctul acestuia, sublocotenent Valentin Tăuțan, și locotenent Vasile Popa, șeful Biroului I Informații. La Câmpeni, șeful Biroului local de Securitate era sublocotenent Gheorghe Cosman, acesta fiind subordonat S.J.S.P. Turda. Pe lângă aceștia, în pregătirea și săvârșirea crimelor au mai fost implicate și alte cadre de securitate și miliție. Cât privește pe colonelul Patriciu (Grunsperger), acesta s-a născut la 19 ianuarie 1909 în comuna Brusturi, judeţul Bihor, și a decedat la Cluj, în 29 mai 1997. Deși a ordonat personal zeci de execuții fără judecată, dispunând arestarea și trimiterea arbitrară în pușcării și lagăre de muncă a sute de oameni, dintre care mulți nu s-au mai întors acasă, câtă vreme a fost în viață nu a fost cercetat și nu a răspuns penal pentru crimele sale.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că decesul lui Ioan Andreșel a fost înregistrat oficial în registrul de stare civilă al comunei Bistra abia în 4 aprilie 1967, dată la care s-a eliberat și certificatul de deces.

Investigațiile în cazul crimelor de la Bistra au fost începute încă din vara anului 2008, fiind efectuate mai multe deplasări în zonă, când s-au luat declarații rudelor victimelor, precum și altor persoane care aveau informații despre cei uciși, despre evenimentele petrecute și despre localizarea mormintelor. Mormântul lui Traian Pom a fost descoperit și osemintele victimei recuperate în cursul unei acțiuni organizate de IICCMER în septembrie 2016. Locul mormântului lui Ioan Andreșel a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului în teren, fiind căutat, verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului la începutul lunii septembrie 2017.

Accesul spre Poarta între Căi se face din centrul comunei pe DC 97, urmând un traseu de 6,2 km până la prima bifurcație de drumuri unde se face la dreapta și se continuă parcursul 2,7 km pe drumul forestier de pe Valea Neagului. După ce se depășește Cantonul silvic se face din nou la dreapta, se trece cursul de apă și apoi se urcă până ce drumul forestier întâlnește DC 144. Aici se face la stânga, iar după un scurt parcurs, la prima bifurcație se face la dreapta și se continuă drumul încă 1,3 km până la destinație. Distanța totală ce trebuie parcursă este de circa 11,5 km. Unele sectoare de drum, în special cel aflat imediat după trecerea apei, pot fi străbătute în siguranță doar cu o mașină de teren având tracțiune integrală.

Coordonatele GPS înregistrate la punctul de lucru indică, în sistem zecimal, 46.430390 latitudine nordică și 23.150529 longitudine estică. Altitudinea locului este de 1.219 metri.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

sursa: IICMER

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
loading...
loading...
Publicitate

ECONOMIE

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, Guvernul a bugetat doar 35% din necesar – Asociaţia „Pro Infrastructură”

Publicat

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, trecută pe lista de priorităţi în bugetul Ministerului Transporturilor pe 2018, Guvernul a alocat doar 35% din sumele necesare pentru anul viitor, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei „Pro Infrastructură”. Asta în condiţiile în care promisiunile autorităţilor sunt de inaugurare a cel puţin 12 km, la începutul anului viitor.

„A10 Sebeș-Turda. Pe loturile 1 și 2, stadiul fizic și financiar se ridică la aproximativ 40%. Pentru un avans rezonabil de 30%, considerând că proiectele sunt deblocate și vor avansa rapid în anul 2018, ar fi nevoie de 200 de milioane de lei pentru fiecare lot, 400 de milioane în total. Pentru loturile 3 și 4, chiar dacă fizic sunt aproape finalizate, există restanțe financiare de aproximativ 200 de milioane de lei care vor fi plătite în anul 2018. Totalul necesar: 600 de milioane. Bugetat de guvern: 212 milioane de lei, adică aproximativ 35% din necesar”, au scris reprezentanţii Asociaţiei, pe Facebook.

Aceştia cer Parlamentului, la discutarea legii bugetului „să dea dovadă de înțelepciune și de dorință nedisimulată și să ofere un buget suficient acestor investiții majore, astfel încât derularea lor să nu fie încetinită sau oprită în anul 2018”.

“Decidenții politici declară fălos că va curge lapte și miere în 2018, dar în realitate blochează cu bună știință aceste proiecte”, mai precizează sursele citate, referitor la contractele prioritare: autostrăzile București-Brașov, Sebeș-Turda, Lugoj-Deva.

În ceea ce priveşte recepţia lucrărilor pe lotul 3 al Autostrăzii Sebeş-Turda a fost amânată pentru data de 9 ianuarie 2018. Oficiali ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere afirmă că mai sunt de asfaltat 300 de metri și că trebuie înlocuite corpurile de iluminat care funcționează cu sodiu, cu altele cu LED-uri. Recepția din perioada 8-10 ianuarie 2018 este condiționată de existența condițiilor meteo favorabile, spun ei, citați de digi24.ro.

Vezi Autostrada Sebeș-Turda: Cei 12,4 kilometri dintre Aiud și Decea nu se vor deschide circulației decât în 2018

În 2018, Ministerul Transporturilor alocă 1,71 miliarde de lei pentru construirea de autostrăzi şi centuri, cu aproape 20% mai mult decât suma cheltuită în acest an, estimată la 1,44 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget al instituţiei pentru anul viitor. De asemenea, de anul viitor ar putea începe lucrările la Autostrada Sibiu – Piteşti, una dintre cele mai aşteptate din ultimii ani.

Printre prioritățile de anul viitor se numără finalizarea autostrăzilor Sebeș – Turda și Lugoj – Deva, dar și începerea lucrărilor la Autostrada Sibiu – Pitești.

Vezi Ministerul Transporturilor alocă cu 20% mai mulți bani pentru autostrăzi, în 2018. Priorităţile anului viitor

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Raport UNICEF: Unu din trei utilizatori de internet este copil. Ghid cu recomandări pentru părinţi

Publicat

Unul din trei utilizatori de Internet este copil, iar 71% dintre copii și tineri sunt online comparativ cu doar 48% din populația totală, potrivit unui raport UNICEF. Cu toate acestea, 3 din 5 copii și tineri africani sunt offline, comparativ cu doar 1 tânăr din 25 din Europa.

Astfel, aproximativ o treime din tineretul lumii – 346 de milioane de persoane – nu dispune de conexiune online, ceea ce accentuează inechitățile existente în rândul copiilor și le reduce posibilitatea de a participa la o economie care capătă tot mai mult un caracter digital.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi UNICEF în România au lansat luni “Raportului Starea Copiilor Lumii 2017: Copiii în lumea digitală”. Raportul este prima analiză amplă efectuata de UNICEF a modalităţilor în care tehnologia digitală afectează viaţa şi perspectivele de viaţă ale copiilor.

Raportul analizează, de asemenea, modul în care Internetul sporește vulnerabilitatea copiilor la riscuri și pericole, inclusiv în ce privește utilizarea necorespunzătoare a informațiilor lor private, accesul la conținutul periculos, și agresiunea în mediul online (cyberbullying).

Potrivit raportului, din cauza omniprezenței dispozitivelor mobile, accesul multor copii în mediul online a devenit mai puțin supervizat – și mai expus pericolelor.

Printre recomandările oferite de raport în sprijinul formulării unor politici mai eficace și a unor practici de lucru mai responsabile în beneficiul copiilor la nivel global se numără:

– plasarea copiilor în centrul politicii digitale

– dezvoltarea competențelor digitale astfel încât copiii să se poată informa, implica și acționa în siguranță în mediul online

– protejarea copiilor împotriva pericolelor din mediul online – precum abuzul, exploatarea, traficul, agresiunea online și expunerea la materiale neadecvate

– valorificarea puterii sectorului privat în demersul de promovare a standardelor și practicilor etice care protejează și susțin copiii în mediul online

– garantarea protecției intimității și identității copiilor în mediul online

– asigurarea accesului necostisitor al tuturor copiilor la resurse online de calitate foarte bună.

Statistici şi concluzii ale raportului:

Tinerii (15–24 ani) reprezintă grupul de vârstă cel mai conectat. La nivel mondial, 71 % se află în mediul online comparativ cu 48 % din populația totală.

La nivel mondial, aproximativ unu din trei utilizatori de internet este copil sau adolescent sub 18 ani.

Există tot mai multe dovezi potrivit cărora copiii accesează internetul la vârste din ce în ce mai mici. În unele țări, copiii sub 15 ani au aceleași șanse de a utiliza internetul ca și adulții peste 25 de ani.

Telefoanele inteligente alimentează o ‘cultură a dormitorului’ (“bedroom culture’), pentru mulți copii accesul online devenind mult mai personal, mai privat și mai puțin supravegheat.

Prin intermediul profilurilor anonime create pe rețelele de socializare și a forumurilor nesecurizate asociate jocurilor online, agresorii îi pot contacta mai ușor pe copiii care nu sunt conștienți de pericolele care îi pândesc.

Noile tehnologii – precum criptovaluta și rețelele de tipul „Dark Web” – reprezintă o sursă care alimentează live streaming-ul actelor de abuz sexual al copiilor și alte tipuri de conținut online dăunător și care ridică probleme serioase pentru organele de aplicare a legii nevoite să țină pasul cu acestea.

92% din numărul total de URL-uri identificate global de către Internet Watch Foundation ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci țări: Olanda, Statele Unite, Canada, Franța și Federația Rusă.

Eforturile de protecție a copiilor trebuie să aibă în prim plan copiii vulnerabili și dezavantajați care pot să nu înțeleagă așa bine riscurile online, inclusiv pierderea intimității, și care sunt mai expuși pericolelor.

Deși atitudinile diferă de la o cultură la alta, copiii adesea se îndreaptă mai întâi către cei de vârsta lor atunci când se confruntă cu riscuri și probleme în mediul online, astfel încât părinților le este mai greu să-și protejeze copiii.

Deși majoritatea copiilor prezenți online consideră experiența respectivă ca fiind una pozitivă, mulți părinți și profesori sunt îngrijorați de faptul că timpul petrecut de copii absorbiți în fața ecranelor dispozitivelor digitale îi face pe aceștia să sufere de depresie, creând dependența de internet și constituind chiar și un factor ce contribuie la obezitate.

Sfaturile contradictorii pot crea confuzie în rândul celor care au grijă de copii sau care se ocupă de educația acestora, evidențiind nevoia unor cercetări superioare calitativ cu privire la impactul TIC asupra bunăstării.

Cercetătorii recunosc faptul că utilizarea exagerată a tehnologiei digitale poate contribui la depresia și anxietatea în rândul copiilor. Pe de altă parte, copiii care întâmpină dificultăți în mediul offline au posibilitatea uneori de a lega prietenii și a primi sprijin social online de care altfel nu ar putea beneficia.

Pentru majoritatea copiilor, aspectele fundamentale – precum depresia sau problemele de-acasă – au un impact mai mare asupra sănătății și fericirii lor decât timpul petrecut în fața ecranului.

Abordând timpul petrecut de copii în mediul virtual dintr-o perspectivă de tip „nici prea prea, nici foarte foarte” – și acordând atenție mai mult activităților în care sunt implicați copiii online și nu atât duratei petrecute online, le putem asigura copiilor o mai bună protecție și îi putem ajuta să-și valorifice la maximum timpul petrecut online.

CERT-RO a prezentat un ghid pentru părinţi, cu informaţii necesare educării copiilor care navighează online. Acesta cuprinde şi un set de reguli şi măsuri de precauţie pentru evitarea pericolelor din lumea digitală:

Citește mai departe
Publicitate

ECONOMIE

Investiţie de 18,7 milioane lei finalizată, la Alba Iulia, de belgienii de la VCST Automotive Production

Publicat

Compania VCST Automotive Production Alba, subsidiara locală a grupului belgian VCST, producător de componente auto, a finalizat o investiţie de 18,7 milioane lei (4 milioane euro), în extinderea spaţiilor de producţie.

Spaţiile de producţie şi birourile au fost extinse cu 5.400 mp şi a fost construită o cantină pentru angajaţi.

„Până în luna septembrie a acestui an investiţiile companiei noastre au ajuns la peste 18,7 mil. lei. Până la finalul anului viitor sunt planificate noi proiecte de aproximativ 33 de milioane de lei, în creşterea capacităţilor de producţie“, a declarat pentru ZF Transilvania Corneliu Pricope, plant manager VCST Automotive Production Alba.

Fabrica de componente auto VCST Automotive Production Alba a fost inaugurată în urmă cu patru ani, investiţia ridicându-se la 33 milioane euro.

sursă: zf.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

STUDIU: Peste jumătate dintre români preferă un loc de muncă mai prost plătit, dar cu mai mult timp liber

Publicat

Mai mult de jumătate dintre angajații români ar fi dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber, în contextul în care România trece printr-o criză pe piaţa muncii, este concluzia unui studiu efectuat de Hunters, divizie a companiei de cercetare Unlock Market Research.

Studiul arată că românii îşi doresc să aibă mai mult timp liber în loc de bani şi nu mai sunt mulţumiţi de ce le oferă de obicei angajatorii.

„Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber. În acest timp, România trece printr-o criză pe piaţa muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite”, se arată în studiu.

Totodată, cea mai puternică tendinţă, recunoscută de 65% dintre români, este dorinţa de a-şi încetini ritmul alert al vieţii, în condiţiile în care oamenii vor să îşi recupereze timpul liber şi caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Astfel, românii nu mai vor să lucreze peste program sau în weekend şi simt că ziua este prea scurtă pentru ceea ce vor să facă. Totodată, românii caută din ce în ce mai mult liniştea din afara tehnologiei şi autenticitatea în relaţiile inter-umane.

”De aceea, 37% dintre români deja îşi limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza şi în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependenţă şi care ne face adesea să irosim timpul”, se arată în studiu.

În schimb, românii vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult şi să stea în natură – tendinţă confirmată de peste 61% dintre subiecţi. Studiul mai arată şi nevoia de a face lucruri mai importante.

”3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânşi. Mulţi dintre ei sunt tineri şi copii şi aleg voluntariatul pentru acţiuni de reciclare şi protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovaţi dacă nu fac nimic pentru asta”, se arată în studiu.

În plus, 6 din 10 români recunosc dorinţa de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume.

”Pe Facebook sau în stradă, oamenii au învăţat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalţi şi să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel îşi pot schimba viaţa în bine. Românii şi-au dat seama că şi cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză”, se arată în comunicat.

În plus, 41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii.

”Potrivit declaraţiilor acestora, nu le mai este ruşine că sunt români şi consideră că identitatea naţională a câştigat reputaţie şi devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală şi cumpără produse româneşti doar din acest motiv”, se arată în studiu.

Totodată, românii nu mai trăiesc după standarde tradiţionale, ci aşa cum îşi doresc ei. Astfel, se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii şi aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi.

”O puternică tendinţă, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinereşte indiferent de vârstă sau situaţia socială. Astfel, tot mai mulţi vârstnici îşi prelungesc viaţa activă, angajându-se chiar şi la 70 de ani, intră pe internet şi au conturi de facebook, fac sport şi pleacă în vacanţe”, se arată în comunicat.

Referitor la relaţiile între sexe, rolurile femeilor şi ale bărbaţilor se redefinesc, tendinţă confirmată de 56% dintre români.

”Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activităţi care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbaţii îşi iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei”, se arată în comunicat.

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulţi oameni care investesc în auto-îmbunătăţire.

”Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să înveţe japoneză din proprie iniţiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate şi a rămâne importanţi pentru cei din jur”, se arată în raport.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Bradul de CRĂCIUN: Preţuri, locaţii de comercializare în judeţul Alba şi decoraţiuni „în trend”

Publicat

Odată cu luna decembrie, a început şi „febra” pregătirilor pentru Sărbătorile de Iarnă. În bugetul stabilit de familii pentru Crăciun intră, pe lângă banii „rezervaţi” pentru alimente, cadouri şi decoraţiuni, şi cei pentru bradul verde sau artificial, după preferinţe.

Direcţia Silvică Alba va comercializa pomi de Crăciun confiscaţi. Preţurile sunt, în medie, de 30 de lei pentru brazi şi 18 lei pentru molizi. Persoanele interesate să cumpere pomi de Crăciun de la Romsilva se pot interesa la sediile ocoalelor silvice din Alba Iulia (str. Nicolae Grigorescu 6), Aiud (str. Transilvaniei 83), Blaj (Iuliu Maniu 2B), Câmpeni – O.S. Valea Arieşului (Câmpeni, str. Horea nr. 4), Cugir (str. 21 Decembrie 1989, nr. 11) şi Garda (str. Izvoarelor 19) sau la sediul Direcţiei Silvice din Alba Iulia (Basarabiei, 9).

Altă locaţie în care se vând brazi este magazinul Dedeman din Alba Iulia. Aici puteţi găsi brazi tăiaţi la preţuri între 29,90 lei (100 – 130 cm), 49,90 lei (140 – 170 cm), 59,90 lei (170 – 210 cm) şi 129,90 lei (220-250 cm).

Pentru brazi în ghiveci, oferta este de la 49,90 lei (80 – 100 cm) până la 93,93 lei (120 – 150 cm). Brazii artificiali se pot achiziționa cu prețuri între 35,70 lei (120 cm, alb) și 339 lei (180 cm, verde, fibră optică – leduri multicolore).

La Ambient, preţul „de catalog” este de 59,90 lei, de exemplu, pentru brazi între 80 cm şi 100 cm.

Sunt câteva variante de locaţii. Brazii vor fi vânduţi şi în pieţe şi în alte locuri special amenajate. La Sebeş, se găsesc pomi de Crăciun în piaţa Dacia.

Brazi artificiali se găsesc la preţuri de la 39,90 lei (90 cm) la 239 lei (180 cm), 350-360 lei (2,5 metri) sau 300-310 lei (2 metri), la hipermarketuri. Preţurile diferă în funcţie de dimensiune şi tip (culoare, model etc).

Pentru decorarea brăduților vom scoate din buzunare între 7,99 – 14,99 lei pentru un set de 12 globuri (6 cm diametru), 15,99 lei pentru un vârf de brad și 10 globuri, 12,59 lei pentru 4 globuri (10 cm diametru). O instalație pentru pomul de Crăciun costă între 29,90 lei (5,9 m, leduri multicolore) și 59,90 lei (23,9 m, leduri multicolore), iar o figurină luminoasă în formă de ren (38 cm, 40 leduri) – 109 lei.

Şi pentru cei care vor să fie „în trend” la decorarea bradului, vă reamintim că a fost aleasă şi culoarea anului 2018. Este vorba despre ultra-violet, o culoare provocatoare şi dramatică. A fost anunţată la sfârşitul săptămânii trecute, de autoritatea mondială în materie de culoare, Institutul Pantone. Ultra-violet simbolizează ingenuitate, putere şi nonconformism.

Citește mai departe
Publicitate
ECONOMIEacum 6 ore

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, Guvernul a bugetat doar 35% din necesar – Asociaţia „Pro Infrastructură”

ACTUALITATEacum 7 ore

Raport UNICEF: Unu din trei utilizatori de internet este copil. Ghid cu recomandări pentru părinţi

Publicitate
ECONOMIEacum 7 ore

Investiţie de 18,7 milioane lei finalizată, la Alba Iulia, de belgienii de la VCST Automotive Production

ACTUALITATEacum 8 ore

STUDIU: Peste jumătate dintre români preferă un loc de muncă mai prost plătit, dar cu mai mult timp liber

Publicitate
EVENIMENTacum 9 ore

Bradul de CRĂCIUN: Preţuri, locaţii de comercializare în judeţul Alba şi decoraţiuni „în trend”

ACTUALITATEacum 9 ore

VIDEO: PROTEST în Bucureşti, după votul din Parlament pe modificările la Legile justiţiei

Publicitate
ACTUALITATEacum 10 ore

UNBR renunţă la onorariile minimale ale avocaţilor. Tarifele nu au fost puse în aplicare

ACTUALITATEacum 10 ore

INS: Salariul mediu net s-a majorat, în octombrie, cu 16 lei până la valoarea de 2.392 de lei

Publicitate
ACTUALITATEacum 10 ore

Premiile GLOBURILE de AUR 2018: Nominalizările pentru cele mai bune filme, seriale, actori şi regizori. LISTA

ACTUALITATEacum 11 ore

Atenţionări de la Poliţia Română pentru instigatorii la proteste violente şi participanţi

Publicitate
EVENIMENTacum 11 ore

VREMEA în Transilvania şi la munte până în Ajunul Crăciunului. Temperaturi maxime de primăvară şi ploi

ACTUALITATEacum 11 ore

FOTO: Clubul Copiilor Sebeș a avut peste 150 de invitați, în cadrul unui eveniment, la Târgul de Crăciun

ACTUALITATEacum 11 ore

Cinci măsuri de austeritate fiscală ale Guvernului, publicate în Monitorul Oficial. Categorii vizate

ABRUDacum 12 ore

Fost director şi fost lider sindical de la Cupru Min Abrud, urmăriți penal pentru conflict de interese

ACTUALITATEacum 12 ore

INCENDIU la Şugag. Acoperişul unei case a fost cuprins de flăcări. Pompierii, chemaţi în sprijinul SVSU