Contacteaza-ne si pe

EVENIMENT

Profil de candidat: GROFUL APUSENILOR, Corneliu Olar lasă „Casa Albă” de la Horea pentru influența și imunitatea din Casa Poporului

Publicat


olarSupranumit Groful Apusenilor, Corneliu Olar
 este unul dintre cei mai influenți politicieni din zona Apusenilor. Cu o atitudine de adevărat stăpân al munților, pe Olar nu tocmai faptele bune l-au adus pe primele pagini ale ziarelor, ci aroganța, dusă la extrem în anumite situații, probleme cu defrișări și retrocedări ilegale care au fost asociate cu numele lui și evenimentele mondene din familie, organizate parcă special pentru a scoate în evidență grandomania și poziția socială pe care acesta o are în creierii munților și de care profită chiar dacă asta înseamnă de multe ori și sfidarea legii.

Prima mare aroganță, Olar o are adresată statului și cetățenilor pe care vrea să îi reprezinte. Politicianul nu și-a mai completat declarația de avere și de interese din 2012. Aceasta nu se regăsește nici pe site-ul Primăriei Horea și nici pe cel al Agenției Naționale de Integritate. Olar este primar al comunei din Horea și în același timp administrator al Ocolului Silvic Horea Apuseni SRL, un business forestier care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,84 milioane de lei.

După ce, în urmă cu patru ani, preşedintele PSD Alba, Ioan Dîrzu, i-a „tras scaunul de sub picioare” și l-a bătut la el acasă cu un scor zdrobitor, acum Olar candidează din nou pentru mandat de deputat. Șefii săi de partid l-au pus pe un loc eligibil și are toate șansele de a ajunge în Parlament. Aflat pe locul doi pe listele PNL-ului, primarul este dispus să coboare din „scaunul lemnarului” de Apuseni pentru un fotoliu la Camera Deputaților, capitonat cu imunitate și cu mult dorita influență. 

Poziția sa pe lista PNL-ului nu este o surpriză având în vedere că zona Munților Apuseni este fief PSD și liberalii au nevoie de un moț interesat direct să se zbată și să aducă voturi în campania care urmează, iar organizația condusă de Hava & Dumitrel este legată ombilical de șeful Wood Stock-ului din Horea și puterea drujbelor acestuia.

Cariera politică a lui Olar nu s-a conturat de fiecare dată așa cum și-a dorit, dar acesta nu a ezitat să profite la maxim de momentele în care s-a aflat la putere.

cornel olar3În cariera sa de primar, Olar a demonstrat că este un maestru al retrocedărilor. El se poare lăuda cu o realizare pe care puțini edili au reușit-o, fără să simtă la încheietura mâinilor fiorul rece al brățărilor: în calitate de primar la Horea a retrocedat terenuri care aparțineau de Primăria Arieșeni. Și nu orice terenuri, ci tocmai cele de la baza unei pârtii de schi din zonă.

„Terenurile din preajma pârtiei se află într-o zonă cu potențial turistic și sunt de peste 10 ori mai scumpe decât cele unde trebuia să se facă normal retrocedarea. Prejudiciul ar depăși un milion de euro. Implicat în mai multe scandaluri cu furturi de lemn din pădurile comunale – edilul din Horea fiind și președintele Ocolului silvic privat „Horea – Apuseni” RA care administrează câteva sute de hectare de pădure –, Corneliu Olar are toate șansele să fie cercetat penal și pentru o faptă extrem de gravă. Aceasta se referă la punere în posesie în mod abuziv a două persoane pe o suprafața de 7,26 ha de teren aflat chiar aproape de baza pârtiei Arieșeni. Și asta <inducând în eroare comisia județeană de fond funciar>”, declara la vremea respectivă, Arpad Ladanyi pe atunci subprefect al județului Alba.

Potrivit Legii 1/2000 si Legii 18/1991, cine se consideră îndreptățit la retrocedarea unei suprafețe de teren depune o cerere la comisia local[ de fond funciar din cadrul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află bunul de retrocedat. Comisia locală are menirea de a verifica aceste cereri, ulterior f[când propuneri, în cunoștință de cauza, comisiei județene de fond funciar, urmând ca aceasta din urmă să valideze propunerea”, scria în anul 2008 pe acest subiect site-ul coltuc.ro.

VEZI DOCUMENTELE  care arată cum Cornelul Olar a semnat documente prin care împărţea, în calitate de primar al comunei Horea, terenurile din comuna vecină, Gârda.

Afaceri sub semnul influenței politice, politică sub semnul puterii drujbelor

harta zonelor cu paduri defrisateÎn perioada în care Corneliu Olar era la cârma primăriei, comuna Horea a apărut într-un studiu realizat de Greenpeace, ca una din zonele cele mai defrișate în mod abuziv din România.

Potrivit rezultatelor studiului  Greenpeace, în România dispăreau atunci peste 3 hectare de pădure în fiecare oră. Greenpeace a lansat o hartă a suprafețelor despădurite din România, în perioada 2000-2011, solicitând, cu această ocazie, Ministrului Mediului și Pădurilor să ia măsuri urgente pentru protejarea pădurilor. În documentul respectiv se pot vedea care sunt cele mai afectate zone de tăierile ilegale din județul Alba.

Din hartă rezultă că în județul Alba sunt două zone în care pădurile sunt defrișate în mod abuziv. Este vorba de nord-vestul județului în zona localităților Horea, Albac și Bistra și în zona de sud, Oașa-Șugag. Cele trei comune din zona de nord-vest a județului au, în total, peste 15.000 de hectare de păduri, iar, doar în comuna Șugag, suprafața pădurilor depășește 18.000 de hectare, potrivit informațiilor furnizate de Direcția Regională de Statistică Alba.

VEZI:  HARTA DEFRIȘĂRILOR ILEGALE: Vezi care sunt zonele cu cei mai mulți arbori tăiați abuziv din pădurile județului Alba

Într-un reportaj realizat în 2014 de jurnaliștii de la „România te iubesc” despre marea defrișare din zona Munților Apuseni, scria că „ În vremea când pădurea se tăia aici, reprezentantul locului în parlament era Corneliu Olar. Corneliu Olar a înființat ocolul privat Horea care se ocupa de administrarea unei bune părți din pădurile Apusenilor.

Toate văile din zona au fost distruse de oamenii locului. Cu acordul și îngăduința silvicultorilor și a politicienilor. Olar apare într-o înregistrare pe când oamenii din zona au blocat accesul corpului de control în pădure. Iar deputatul n-a făcut nimic pentru a-i lăsa pe oamenii legii să-și facă treaba” spun cei la România Te Iubesc.

corneliu olarInvestigațiile celor de la România, te iubesc au scos în evidență dezastrul din zona administrată de ocolul înființat  de fostul deputat, o afacere profitabilă administrată de Corneliu Olar.

Potrivit datelor înregistrate de portalul Termene.ro,  Ocolul Silvic Horea Apuseni SRL a fost înființat în 18 septembrie 2006 și are ca obiect de activitate silvicultura și alte activități forestiere. Cifra de afaceri în 2015 a fost de 1,84 milioane de lei și a avut un profit de 52.600 de mii.

Cea mai înfloritoare perioadă pentru afacerea cu lemne a fost în 2008-2010, chiar în perioada în care Olar era deputat, când în plină criză financiară a avut cifră de afaceri de 2,8 respectiv 2,6 milioane de lei.

SRL-ul are 48 de angajați și are înregistrate 7  dosare civile, litigii de munca și încă 4 în contencios administrativ și fiscal.

Sediul firmei se află în Gârda de Sus și mai are ca acționari Asociația Râul Mare, Asociația de Vânătoare Ursoaia și pe Dorel Felician Petrușe , fost consilier local în Arieșeni, personaj cercetat în „Dosarul pensiilor ilegale”.

În acest dosar în care sute de oameni, printre care și viceprimarul din Horea la acea vreme, și-au scos diplome false de școlarizare și cărți de muncă, Olar a scăpat neatins de justiție deși majoritatea aranjamentelor cu beneficiarii din Horea se purtau chiar la el în birou.

Olar afirma că nu a ştiut nimic despre toată această poveste penală, dar recunoaşte că şi procurorii s-au interesat de el. Ciudat este că la Horea, discuţiile despre cărţi de muncă şi diplome false s-au purtat ani de-a rândul şi în fata „Biroului Oval” al „Casei Albe” cum este amenajată şi numită oficial primăria, în varianta modernizată de Corneliu Olar.

VEZI: „România, te iubesc”: Vezi ce spun reporterii PRO TV într-un reportaj despre mafia dosarelor de pensii falsificate la CJP Alba

primaria horea, casa alba din horeaRenovarea primăriei după modelul „Casei Albe” de la Washington este tot o dovadă a aroganței lui Olar care și-a dorit să aibă un „Birou Oval” ca al președintelui Statelor Unite ale Americii.  10 miliarde de lei a costat primăria care are 14 birouri și a fost ridicată prin munca și din donațiile localnicilor. Aici a fost amplasată și o sculptură cu Monica Lewinsky şi Bill Clinton.

În primul său mandat de deputat,  aroganța lui Olar a atins cele mai înalte culmi. Unul din momentele în care i-a tratat pe cei din jurul său cu o atitudine batjocoritoare a fost în 2010 când  s-a prezentat, cu întârziere, la întâlnirea cu ministrul Administraţiei şi Internelor, ce a avut loc la Traseul celor Trei Fortificaţii, în Alba Iulia. Ajuns în faţa porţii Traseului, acesta a lăsat maşina în mijlocul drumului, cu geamul din dreapta faţă coborât, cu uşile deschise şi cheile în contact. Apoi le-a spus celor care se aflau în zonă turiști, jurnaliști, garda cetății, curioși aflați întâmplător prin zonă  să-i parcheze maşina de parlamentar, precizând totodată, cu ironie, că-i plătită din banii „voştri”.

DSCF1009-300x225Pe când toată lumea prezentă de faţă credea că-i o glumă nesărată, deputatul Olar şi-a continuat, pe jos, drumul spre Hotelul Medieval, unde avea loc întrunirea primarilor PD-L cu ministrul MAI şi dus a fost, în timp ce mașina a rămas în mijlocul drumului.

VEZI: CÂND PUTEREA SE URCĂ LA CAP: Aroganţa de ciocoi, pe bani publici, a deputatului PD-L Corneliu Olar

Șmecher, tupeist și arogant. Trei „calități” care l-au făcut ca la alegerile din 2012, unde a candidat pe Colegiul 5 Munţii Apuseni din partea ARD, să fie învins de preşedintele PSD Alba, Ioan Dârzu, care a candidat din partea USL. Dîrzu a obţinut 54,91 la sută, iar Corneliu Olar a avut 25,81 la sută. Pentru prima dată, Groful Apusenilor a fost umilit la el acasă.

Scos din acel moment de pe scena politică, Olar s-a angajat secretar la primăria Horea unde a avut nevoie de patru ani pentru a-și reveni din șocul înfrângerii.
olar onetiu

Accidentul aviatic din Apuseni i-a căzut ca o mănușă fostului deputat pentru a-și spăla imagina și a reintra în grațiile. Olar și-a făcut o adevărată campanie de PR pe urma acestei tragedii, ieșind în presă și declarându-se coordonatorul echipei care a găsit avionul prăbușit. Statutul de erou i-a adus din nou simpatia de care avea nevoie pentru o relansare în politică.

Astfel a reușit să câștige al cincilea mandat de primar, dar asta nu pare să-l fi mulțumit, iar acum dorește un nou scaun de deputat care să-i asigure influența și imunitatea.

Totuși, dacă ne uităm peste activitatea sa în Parlament vedem că Olar nu a schimbat nimic pentru moții pe care spune în permanență că îi reprezintă.

Singurele avantaje pe care i le-a adus mandatul în Camera Deputaților au fost doar cele personale. În fostul mandat, 2008-2012,  Olar a avut 40 de luări de cuvânt, 15 declarații politice, 80 de propuneri legislative, care nu s-au referit la zona munților Apuseni, și 14 întrebări și interpelări.

În luna octombrie 2015, Agenția Națională de Integritate a constatat existenţa unui conflict de interese administrativ în legătură cu fostul deputat Corneliu Olar.

Potrivit ANI, în calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 29.139 lei.

Corneliu Olar HoreaContractul s-a derulat în perioada 16 02 2009-15 08 2011. ANI a apreciat ca persoana evaluată a avut un interes personal de natură patrimonială prin semnarea contractului civil nr. 827/16.02.2009, întrucât fiica sa a încasat venituri pe durata deţinerii funcţiei de referent, afectându-se prin aceasta relaţiile de serviciu şi bunul mers al unităţii publice. Olar a câștigat anul acesta prima etapă a procesului. 

VEZI: Fostul deputat Corneliu Olar a câștigat prima etapă a procesului cu ANI prin care era acuzat că şi-a angajat fiica la cabinetul parlamentar

Declarația de avere a primarului din Horea este de negăsit însă din cea depusă în 2013 la Camera Deputaților putem vedea că banii nu au reprezentat niciodată o problemă pentru Olar. Avea trecute atunci cinci terenuri,( pădure, pășune, ect) în Alba Iulia, Horea și Cluj. Mai avea o casă de locuit, o cabană în Alba Iulia și o pensiune în comuna Horea însă se pare că pe numele copiilor ar mai avea ceva cabane în comuna pe care o administrează.

La capitolul declarații de avere și de interese până și ziarul Kamikaze spune că deputatul a făcut degeaba facultatea de Drept la 43 de ani, pentru că nu a rămas cu nimic de la cursuri,„ având în vedere felul în care își completează declarațiile de avere”. 

După ce i-au analizat declarația de avere jurnaliștii de la Kamikaze au scris că deputatul a reușit să economisească într-un an mai mulți bani decât a câștigat, adică 68.255 de lei, dintr-un venit anual de 57.062 de lei. Dar reușita supremă este cea din 2010, când a luat cu împrumut 37.000 de euro ipotecând un apartament pe care nu-l declarase niciodată. „Când vezi o asemenea avalanșă de izbânzi financiare, te întrebi dacă astfel de oameni chiar există printre noi” a scris atunci Kamikaze.

 

CV-ul lui Corneliu Olar:

Studii şi specializări

1978 – Liceul Silvic Năsăud
2002 – Facultatea de Ştiinţe Juridice (Drept)
2004 – Masterat în Drept

Activitate profesională

1978 – silvicultor stagiar Ocolul Silvic Gîrda, Judeţul Alba
1981-1989 – şef unitate (comerţ) Horea, Judeţul Alba
1989-1991 – preşedinte cooperaţie Horea, Judeţul Alba
1989-2004 – administrator S.C. Olarys si S.C. Umbra Văii Horea
1996 – 15.12.2008 – primar Comuna Horea, Judeţul Alba

Funcţii, activităţi într-un partid politic

1992-1996 – consilier local Horea – Independent
1996-2008 (15.12.2008) – Primar
2003 – am intrat în Partidul Democrat fiind vicepreşedinte al P.D. – Alba
2004 – candidat şi reuşit Consilier Judeţ P.D. – renunţat pt. incompatibilitate primar

Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală

1992-1996 – consilier local Horea
1996-2008 – primar Horea

2008-2012- deputat PDL

2016- prezent- primar Horea

Funcţii, activităţi în alte organizaţii naţionale

-vicepreşedinte Asociaţia Proprietarilor de Păduri din România
-preşedintele Asociaţiei Comunelor (Sate Europene)

Activitate civică
-iniţiator şi realizator, începând cu 1995 a Festivalului pt. Promovarea Culturii Montane cu dimensiuni naţionale şi Internaţionale – în 2008 a celebrat a XIII-a ediţie
-iniţiator şi realizator a mai multor proiecte care au atras fonduri prin: F.R.D.S., Fonduri Guvernamentale, PHARE. SAPARD – ANL etc.

*Alba24 folosește informații oferite de  Termene.ro –  Portal Juridico-financiar Monitorizare firme & dosare – instrumentul de căutare și informare preferat de profesioniști. Acesta cuprinde date juridice și financiare despre toate firmele din România, informații relevante din dosarele de pe rolul instanțelor de judecată, precum și o serie de funcții menite să-ți faciliteze activitatea de zi cu zi.

Citește și Profil de CANDIDAT EȘUAT: Deputatul Călin Potor, eliminat politic de PSD Alba. Greșelile care i-au distrus cariera

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

loading...
loading...
4 Comentarii

4 Comments

  1. gigel

    luni, 24.10.2016 la 20:24

    si cand te gandesti ca unu ca asta a fost o data in parlament…Doamne fereste!!
    are mare influenta in judet si e bagat prin multe…pacat ca domnii de la DNA nu stiu inca ca dl asta e traficant profesionist de influenta….speram sa isi mai rupa gatul cu timpul si cei ce reprezinta legea sa faca ce trebuie…

  2. gheorghe

    marți, 25.10.2016 la 10:06

    olar motivul pentru care nu votez pnl

  3. apa

    marți, 25.10.2016 la 11:15

    Oameni acestia sunt oameni care reprezinta partidul care a promovat prsedintele Romaniei.Doamne ajuta si fereste .

  4. HUHUREZ

    marți, 25.10.2016 la 14:14

    Doamna Cioata-l trimite in Parlament…are nevoie de mult banet si oricum si-a gasit fraierul…..Vorba lui…banii pe s..a vin,pe s..a se duc.Bravo tanti!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

CJ Alba înfiinţează Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Judeţului. Cine poate fi membru

Publicat

Consiliul Judeţean Alba înfiinţează Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Judeţului, un for ce va fi consultat la elaborarea regulamentelor pentru finanţarea activităţilor pentru acest segment de locuitori.

În şedinţa de joi, pe lângă înfiinţarea Consiliului, se mai propune pentru aprobare regulamentul de organizare și funcționare al acestuia.

“Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al judeţului Alba va fi consultat la elaborarea regulamentelor Consiliului Judeţean Alba pentru finanţarea activităţilor pentru tineret şi a altor acte normative care privesc activităţi pentru tineret”, se arată în proiect.

Structură consultativă fără personalitate juridică, acesta va funcţiona pe lângă Consiliul Judeţean Alba, pe baza dialogului structurat în ceea ce priveşte elaborarea şi monitorizarea aplicării politicilor publice în domeniul tineretului la nivel local.

În cadrul Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret al Județului Alba pot face parte reprezentanţi ai structurilor de și pentru tineret cu activitate la nivelul Judeţului Alba şi anume:

– fundaţii pentru tineret, organizații neguvernamentale de și pentru tineret, precum şi organizaţii federative ale tinerilor;

– organizaţiile studenţeşti;

– Consiliul Judeţean al Elevilor Alba;

– structurile sindicale adresate tinerilor;

– structurile patronale adresate tinerilor;

– Consiliile Consultative pe Probleme de Tineret care sunt înfiinţate legal şi funcţionează la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Alba.

De asemenea pot face parte din cadrul Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret al Județului Alba și alte persoane reprezentative pentru tineri, care “au performat la nivel naţional sau internaţional în diverse domenii de activitate (educaţie, cultură, sport, sănătate, antreprenoriat, voluntariat, etc.)”. Acestea vor fi propuse de preşedintele Consiliului Judeţean Alba şi aprobate de Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret al Județului Alba.

În cazul fundaţiilor şi organizaţiilor de tineret sau a celor studenţeşti, acestea trebuie să aibă personalitate juridică, să existe şi să aibă activitate în interesul tinerilor de cel puțin 12 luni şi să îşi manifeste dorinţa și interesul de a face parte din CCPT.

De asemenea, trebuie să aparțină unor structuri sindicale/patronale cu reprezentativitate recunoscută (fundaţiile şi organizaţiile de tineret şi structurile sindicale adresat tinerilor).

“Într-o societate civilă deschisă, bazată pe drepturile omului și libertatea exprimării, opinia tinerilor este foarte importantă, aceştia constituind o resursă pentru reînnoirea permanentă a societăţii democratice. Prin participarea tinerilor la luarea deciziilor care îi privesc în mod direct pot fi rezolvate problemele cu care ei se confruntă. Acesta trebuie să fie unul din principiile de bază ale politicilor în domeniul tineretului, motiv pentru care a fost reglementat de Legea nr. 350/2006 a tinerilor, care prevede că administraţiile publice locale au obligaţia să sprijine activitatea de tineret şi să asigure cadrul adecvat desfăşurării acesteia”, mai precizează reprezentanţii CJ, în documentaţia proiectului.

Principalele domenii de lucru abordate de Consiliul Consultativ pe Probleme

de Tineret al Județului Alba sunt:

– cultură;

– educaţie şi formare;

– orientare în carieră și ocuparea forţei de muncă;

– participare şi activităţi de voluntariat;

– sport de masă şi manifestări sportive pentru tineret;

– sănătate şi mediu;

– incluziune socială şi susţinerea tinerei familii;

– combaterea migraţiei tinerilor din judeţul Alba;

– antreprenoriat economic și/sau social

În funcţie de priorităţile stabilite, Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret al Județului Alba poate stabili alte domenii de lucru, în baza hotărârii plenului acestui consiliu.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Tradiţii româneşti de DRAGOBETE. Ce ar trebui să faci, pe 24 februarie, ca să ai noroc în dragoste

Publicat

Pe 24 februarie, se sărbătoreşte Dragobetele, o ocazie de celebrat iubirea în stil românesc, tradiţional. Ziua Îndrăgostiților, autohtonă, marchează și începutul primăverii. În tradiția populară se spune că Dragobetele este întocmai fiul babei Dochia și este reprezentat ca un tânăr chipeș și extrem de iubăreț care seduce fetele. De aici, zicala ”Dragobetele sărută fetele!”.

Sărbătoarea Dragobetelui urmează celei de Valentine’s Day, Ziua îndrăgostiților în tradiția occidentală, care se sărbatorește pe data de 14 februarie.

Se spune că dacă săruţi, de Dragobete, o persoană de sex opus, ai noroc în dragoste tot anul.

Se mai spune că tinerele necăsătorite trebuie să strângă „zapada zânelor”, adică rămășițele de zăpadă pe care le întâlnesc în cale și apoi să le topească. Apa obținută astfel ar fi magică şi, folosită pentru a se spălat pe faţă, le face pe fete mai cuceritoare.

Dragobetele, sărbătoare populară autohtonă, specifică îndeosebi zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea) are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie. Tot în funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostițele”, ”Logodna sau însoțitul paserilor”.

Data de 24 februarie nu a fost aleasă întâmplător. Este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii, scrie agerpres.ro.

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri și prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

Odinioară, în această zi, tinerii se îmbrăcau în straie frumoase şi plecau la pădure să strângă cele dintâi flori ale primăverii. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii încercau să le prindă şi să le sărute. Obiceiul se mai numeşte şi “zburătorit”. Dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă şi petreceau.

Se spune că, în această zi, atât băieţii cât şi fetele au datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul. Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise în această zi. În schimb, curăţenia este permisă, fiind considerată aducătoare de spor şi prospeţime.

Se spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt mici.

radiţii de DRAGOBETE. Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

sursă: realitatea.net

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO ŞTIREA TA: Aventuri prin mocirlă, pe drumul dintre Pâclişa și Vurpăr. Explicații de la CJ

Publicat

Drumul judeţean 107A Alba Iulia (Pâclişa)  – Vurpăr – Blandiana, varianta ocolitoare a segmentului de drum naţional aglomerat, între Alba Iulia şi Sebeş, ar urma să intre în modernizare din luna martie. Contractul de aproximativ 3 milioane lei a fost câştigat de asocierea  Newamport Asfalt SRL – Wasphalt Ltd Londra – Sucursala Cluj-Napoca.

Deocamdată, şoferii care aleg această variantă riscă să-şi avarieze serios maşinile, având în vedere calitatea proastă a drumului, acum pietruit, pe alocuri şi frecvent folosit de maşini grele, ce transportă material de la balastierele din zonă.

“Aşa arată drumul Pâclişa-Vurpăr. Este extrem de rău, rămâi cu maşina împotmolită. Nu se mai poate circula pe el. Sunt zone unde este şi mai rău de atât. Bătaie de joc. De câţiva ani se tot promite că îl face, dar pe zi ce trece e tot mai rău”, transmite un cititor Alba24, într-un mesaj însoţit de imagini foto-video.

Modernizarea drumului județean DJ 107A: Alba Iulia – Pârâu lui Mihai – Vurpăr – Câmpu Goblii – Dealu Ferului – Mereteu – Blandiana – Sărăcsău – limita jud. Hunedoara, între km 4+018 – km 8+118 (4,100 km) este o investiţie de aproximativ 4 milioane lei fără TVA. După finalizarea lucrărilor, sectorul de drum va trece de la starea de viabilitate rea la starea de viabilitate foarte bună.

Lungimea totală a drumului este de 26,025 km, iar lățimea platformei drumului județean este cuprinsă între 5,50 m – 7,00 m, cu o lățime a părții carosabile în aliniament de 5,50 m și acostamente cu lățimi variabile de 0-0,75(m). Din punct de vedere al structurii rutiere, drumul este pietruit de la km 3+900 până la km 8+118, iar restul este asfaltat.

Este vorba despre ruta ocolitoare a traseului dintre Alba Iulia – Sebeș pe DN1, variantă ce va avea efecte benefice în fluidizarea traficului.

Tronsonul de drum județean DJ107A poziționat de la km 3+900 – km 8+118.00, respectiv de la limita intravilanului localității Alba Iulia până în apropierea localității Vurpăr, are durata de exploatare depășită prezentând numeroase degradări la nivelul căii de rulare cât și cedări ale structurii rutiere. Elementele geometrice nu corespund cerințelor de trafic actual și de perspectivă, iar lucrările de colectare și evacuare a apelor sunt nefuncționale și cu gabarite depășite. Principala problemă a drumului este generată de lipsa unui sistem rutier adecvat traficului actual și prognozat precum și de scurgerea necontrolată a apelor pluviale către emisar, potrivit documentaţiei CJ pentru realizarea investiţiei. Prin soluția de proiectare adoptată în Studiul de fezabilitate s-a propus modernizarea sectorului de drum cuprins între km 4+018 până la km 8+118, realizarea unei structuri rutiere elastice din mixturi asfaltice, colectarea și dirijarea apelor de suprafață prin realizarea de rigole, șanțuri și podețe precum și semnalizarea corespunzătoare. Durata de realizare a investiției este estimată la 6 luni.

În ceea ce priveşte licitaţia pentru efectuarea lucrărilor, aceasta a fost lansată de CJ Alba în septembrie 2017, iar contractul a fost câştigat în noiembrie, de asocierea  Newamport Asfalt SRL – Wasphalt Ltd Londra – Sucursala Cluj-Napoca. Propunerea financiară, fără TVA, a fost de 3.052.444 lei.

Reamintim că grupul de firme Newamport a derulat şi are contracte pentru lucrări la mai multe drumuri din judeţul Alba şi alte zone din Ardeal. Câteva exemple: construirea pistei de biciclete „Transalpina de Mamut”, modernizări Alba Iulia – Miceşti, lângă podul peste râul Mureş la ieşire din Alba Iulia spre Sebeş, reabilitarea podului rutier peste râul Ampoi, pe DJ 107, între şoseaua de centură a Alba Iuliei şi comuna Ciugud, pe drumul spre Drâmbar, drumuri judeţene în zonele Roşia de Secaş, Secăşel, Ohaba, Stremţ, Geoagiu şi altele.

Citeşte şi VIDEO: PERCHEZIŢII la firme de construcții drumuri din Alba şi alte 6 judeţe. Evaziune de 6,6 milioane lei şi ŞAPTE administratori reţinuţi

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Tinerii fermieri ar putea să primească bani mai mulți raportat la schema de plată unică pe suprafață

Publicat

Legislația schemelor de plăți din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru agricultori a fost modificată recent de către Guvern. Una dintre schimbări constă în posibilitatea ca fermierii să primească bani mai mulți raportat la schema de plată unică, potrivit unei ordonanțe de urgență publicate luni, 19 februarie, în Monitorul oficial.

Ordonanța de urgență 4/2018, privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, a intrat în vigoare luni, 19 februarie.

Actul normativ transpune prevederile Regulamentului (UE) 2017/2393, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 și totodată aduce unele clarificări prevederilor existente. Modificările si clarificările aduse au implicații asupra cererilor unice de plată aferente anului 2018, care se depun începând cu data de 1 martie, scrie startupcafe.ro.

Prin această OUG se introduce posibilitatea de a mări cuantumul plății pentru tinerii fermieri de la 25% la maximum 50% din cuantumul pe ha al schemei de plată unică pe suprafață, procent care se stabilește ulterior prin Hotărâre a Guvernului.

În anul 2017, schema unică de plată prevedea un cuantum de 97 de euro și 24 de cenți la hectar, oferiți fermierilor ca plăți directe. Guvernul va putea decide așadar ca tinerilor fermieri să li se acorde 48 de euro și 62 de cenți la hectar.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, modificările introduse de noua OUG  vizează simplificarea normelor aplicabile măsurilor de ecologizare aferente plății pentru înverzire, creșterea flexibilității aplicării sprijinului cuplat, sens în care se prevede că modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat să poată fi revizuită anual, până la 1 august, cu efect asupra anului următor.

Conform MADR, actul normativ mai prevede, printre altele:

  • facilitarea accesului tinerilor fermieri la „plata pentru tinerii fermieri” pe o perioadă completă de 5 ani de plată, în cazurile în care aceștia nu au solicitat sprijin imediat după stabilire reprezintă o altă noutate pentru tinerii fermierii români
  • statutul de fermier activ se stabilește începând cu anul 2019, și prin verificarea înregistrării persoanelor fizice și juridice și a formelor asociative de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acestora, pentru activitățile lor agricole, în Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit Codului de procedură fiscală
  • se modifică definiția pârloagei, cu precizarea că termenul minim de menținere este de 6 luni în perioada aprilie-septembrie;
  • se definește terenul în pregătire destinat înființării de culturi permanente, stabilindu-se perioada maximă de 3 ani în care astfel de terenuri se pot declara cu această utilizare în cererea unică de plată;
  • se modifică definiția activității minime din vii și livezi în sensul menținerii în bune condiții atât a culturii cât și a terenului, prin efectuarea pe parcursul unui an a cel puțin o tăiere de întreținere și, respectiv, o cosire a ierbii între rânduri sau o lucrare de întreținere a solului;
  • se reformulează pentru claritate obligația declarării parcelelor agricole cu suprafețe sub 0,1 ha;
  • se completează definiția “hectarului eligibil” și cu suprafațele împădurite prin măsurile din PNDR;
  • se amână termenul de la care hectarul eligibil pentru terenurile ocupate cu pajişti permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, se determină prin aplicarea unui sistem proporțional de reducere a suprafeței bazat pe procentajul de suprafață neeligibilă în cadrul blocului fizic, din 2018 în 2020. Aceasta este necesară deoarece identificarea acestor terenuri se află într-un stadiu incipient și introducerea acestui mod de calcul implică modificări majore ale sistemului informatic.

sursa: startupcafe.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Prejudiciu de aproape 1,5 milioane de lei, în 2016, la Primăria Sebeș. Abateri constatate

Publicat

Camera de Conturi Alba a constatat, în urma unui audit financiar desfăşurat la Primăria municipiului Sebeş, un prejudiciu de aproape 1,5 milioane de lei. Inspectorii au găsit în activitatea desfășurată la Unitatea Administrativ-Teritorială Sebeș, în anul 2016, abateri care au creat un prejudiciu total de 1.492.000 de lei şi erori contabile (fără prejudicii) în valoare de 142.221.000 de lei.

Potrivit Raportului privind finațele publice locale pe anul 2016 la nivelul județului Alba, au fost diminuate în mod nejustificat disponibilităţile băneşti ale UATM Sebeş cu suma de 1.267.000 lei, prin poprirea pe conturi, în condiţiile în care plata nu s-a concretizat în preluarea efectivă a construcţiilor (anexa teren de sport, terenuri de sport, platforme şi alei din pavaj de beton, racord canalizare şi racord alimentare cu apa) de la SC Nichi Ardeal Construct SRL, fapt stabilit prin Sentinţa judecătorească nr.1843/CAF/2014.

„Au fost diminuate în mod nejustificat disponibilitățile bănești ale UATM Sebeș cu suma de 1.267 mii lei, prin poprirea conturilor bancare, efectuată de un executor judecătoresc în baza Sentinței Civile nr.1843/CAF/2014, definitivă, în condițiile în care plata nu s-a concretizat în preluarea efectivă în patrimoniul Municipiului Sebeș a construcțiilor de la SC Nichi Ardeal Construct SRL, rezultate din Contractul de asociere în participațiune nr.48/22057/2007, încheiat între Municipiul Sebeș și SC Nichi Ardeal Construct SRL, constând din: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, fapt stabilit prin Sentința judecătorească nr.1843/CAF/2014.

Hotărârea instanței judecătorești a fost pusă în aplicare doar parțial prin poprirea disponibilităților bancare ale UATM Sebeș, în condițiile în care bunurile care au rezultat din asociere, nu au fost preluate efectiv de instituția auditată, cu toate că, prin hotărârea respectivă a fost declarată nulitatea absolută a Contractului de asociere în paticipațiune nr.48/22057/08.08.2007, încheiat între Municipiul Sebeș și SC Nichi Ardeal Construct SRL.

Deși s-a instituit poprirea asupra disponibilităților bănești ale UATM Sebeș în data de 09.11.2015, nici până la data misiunii de audit bunurile stabilite prin Sentința nr.1843/CAF/2014, constând din: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, cu valoarea totală de 1.247 mii lei, nu au fost preluate și înregistrate în proprietatea UATM Sebeș, cu excepția unei părți din teren, care a fost liber de construcții.

Prin punerea în aplicare doar parțial a Sentinței Civile Nr.1843/CAF/2014, numai în ce privește plata sumei de 1.267 mii lei, prin poprirea disponibilităților bănești ale UATM Sebeș, în condițiile în care reținerea sumei respective, nu s-a concretizat în preluarea efectivă a următoarelor construcții: anexă teren de sport, terenuri de sport, platforme și alei din pavaj de beton, racord canalizare și racord alimentare cu apă, practic patrimoniul entității verificate s-a diminuat de două ori: o dată prin diminuarea diponibilităților din conturile deschise la trezorerie și a doua oară prin nepreluarea construcțiilor la care face referire sentința emisă de instanța de judecată.

În concluzie, au fost plătite din fondurile UATM Sebeș bunuri care nu au fost preluate de entitate, neregăsindu-se în patrimoniul său nici la data efectuării verificării”, se precizează în Raportul Camerei de Conturi Alba pe 2016.

Potrivit Raportului, la nivelul UATM Sebeș nu s-a efectuat, până la finele anului 2016, reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale ale entității, conform prevederilor legale, care impun efectuarea acestei operațiuni, cel puțin o dată la 3 ani, cu scopul de a se asigura reflectarea justă și reală a patrimoniului entității, în situațiile financiare. În timpul verificării, această operațiune a fost efectuată de entitatea auditată, iar diferențele rezultate au fost stabilite la suma de 141.355 mii lei.

sursa: curteadeconturi.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate