DOCUMENTAR: 40 DE OAMENI CELEBRI care-ţi dau motive să fii MÂNDRU că ești din județul ALBA

Ioan Dorin Coșeriu

Maestru de balet, s-a născut la 8 iunie 1965 la Sebeș. A studiat la Liceul de Coregrafie din Cluj-Napoca, specializarea coregrafie-balerin, timp în care a obținut consecutiv patru premiii I la Concursul pe meserii al Liceelor de Arte – profil coregrafie. După absolvire, s-a întors ca profesor de dans clasic – repertoriu și ansamblu. Și-a îmbogățit palmaresul în 1992, câștigând premiul I la Festivalul Internațional de Dans Contemporan de la Iași.

Ca prim solist al Operei Române din Cluj a participat la spectacolele: „Aida”, „Faust”, „My Fair Lady”, „Rigoletto”, „Traviata”. Începând cu anul 2001, activează ca maestru de studii balet, solist balet și coregraf la Opera Brașov, dar colaborează și cu operele din Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, precum și cu alte instituții de gen din țară și din străinătate. În cadrul proiectului „Sibiu – Capitală Europeană”, a fost maestru de balet şi coordonator al spectacolului „Flori de cireş”.

Nicolae Hâncu

Medic primar, profesor universitar, membru de Onoare al Academiei Române, s-a născut la 6 iulie 1940, la Blaj, devenind cetățean de onoare al orașului din august 2003.

Și-a început cariera fiind ferm convins că va fi cel puțin urmașul prof. Iuliu Hațieganu ca valoare, prestigiu și glorie. A obținut doctoratul în medicină, a lucrat ca medic primar, ajungând șeful Centrului Clinic de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice Cluj-Napoca. A ocupat această poziție între 1992 și 2009. Din 1995 este profesor la Universitatea  de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, de atunci ocupând și postul de șef al Catedrei de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice pentru o perioadă de 14 ani.

Activitatea sa științifică s-a desfășurat în mai multe domenii, printre care: lipidologie clinică, managementul clinic al diabetului zaharat tip 2, riscul cardiovascular global, obezitatea abdominală. Este autorul și co-autorul a peste 350 de lucrări științifice, 20 de monografii sau tratate și colaborator la 15 cărți, publicate atât în țară cât și în străinătate.

Marius-Traian Bojiță

Originar din Pianu de Sus județul Alba, Marius Traian Bojiță are titlu de Cetățean de Onoare al orașului Cluj-Napoca, este Prof. Univ. Dr în farmacie, membru onorific în „Academia Oamenilor de Știință din România” și președintele „Academia Oamenilor de Știință din România” Cluj Napoca. Născut la 8 noiembrie 1942, Marius Traian Bojiță, începută ca intern în farmacie, a parcurs toate etapele profesionale într-o împletire continua cu cea didactica în cadrul Facultăţii de Farmacie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, unde de la nivelul de asistent stagiar a urcat întreaga ierarhie universitară devenind profesor la aceiaşi facultate, deţinând concomitent, pe rând şi funcţiile de Decan, Prorector, Rector şi Preşedinte al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj -Napoca.

A fost titularul cursurilor de: Medicamente biologice; Analiza şi controlul medicamentului; Analiza şi studiul medicamentului. Este conducătorul a peste 20 de doctorate în specialităţi farmaceutice.

Premii şi distincţii: Ordinul Naţional „Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer”; Ordinul „Chevalier dans l’ordre des palmes academiques” (Franţa); Diploma de Excelenţă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării; Diploma de Excelenţă a Prefecturii Cluj -Napoca; Doctor Honoris Causa al Universităţilor: „Lucian Blaga” -Sibiu; „Ovidius”-Constanţa şi „Nicolae Testemitanu” din Chişinău. Cetăţean de Onoare al Municipiului Sebeş și al Municipiului Cluj-Napoca.

Paul Tomiță

Paul Tomiță s-a născut la 14 iunie 1914, în localitatea Pianu de Jos. Încă din copilărie visul său a fost acela de a juca golf, el părăsindu-și satul natal la vârsta de 15 ani pentru a merge la București. Aici reușește să se angajeze ca băiat de mingi și ca învățăcel al profesorului francez J.B. Lammaison, care preda golful în cadrul cercului diplomatic “Country Club”. În 1932 devine asistentul lui J.T. Baker.

În toamna anului 1937 Asociația Profesioniștilor de Golf de la Londra, prin Lordul Halifax, îi acordă tânărului Paul Tomiță titlul de profesor. Din 1938 până la pensionare, în 1975, Paul Tomiţă a servit cu credinţă, dragoste şi dăruire cauza golfului românesc, fiind profesor titular de golf la Country Club. Regele Mihai, membrii ai marilor familii Cantacuzino, Ghica, Brâncoveanu, Știrbei, Bibescu, alte mari personalităţi ale vremii, precum și ambasadorii și diplomații care frecventau Country Club au moștenit de la Paul Tomiță tehnică și măiestria jocului, dar și simpatia față de acest extraordinar om.

În perioada anilor 1968-1973, la insistențele unor personalități de peste hotare și sponsorizat de Firma Dunhill, Paul Tomiță a reușit să participe la Campionate Mondiale de Golf organizate în 8 țări. În anul 1968, numărul din 5 decembrie al unei publicații britanice de specialitate avea ca titlu : “Paul Tomiță – The most remarkable character of the World Cup”. În ultimii săi ani, Paul Tomiță s-a retras în satul său natal – Pianu de Jos – și și-a petrecut până și ultimele clipe pe terenul de golf care îi poartă numele.

Alexander Vraciu (1919-2015) – Aviatorul „indestructibil”

Aviatorul de origine română, Alex Vraciu, considerat unul dintre eroii forţelor armate americane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a născut pe 2 noiembrie 1918, în East Chicago, părinţii săi fiind imigranţi români. Mama eroului, Maria Tincu, a fost casnică, originară din Sebeş, iar tatăl său a fost ofițer de poliție și s-a născut în Poiana Sibiului.

În vârstă de 96 de ani, Alex Vraciu a murit în 26 ianuarie 2015, într-un azil de bătrâni din West Sacramento, în California. A fost numit „Indestructibil”, deoarece a reuşit să doboare şase avioane inamice în numai opt minute şi să se întoarcă teafăr pe portavionul „USS Lexington”.

La începutul verii lui 1944, Vraciu avea la activ 12 avioane doborâte, ceea ce la momentul respectiv era un record al aviatorilor din marina americană. Acţiunea în urma căreia Alex Vraciu a devenit un pilot legendar s-a petrecut, însă, pe 19 iunie 1944, în timpul Bătăliei din Marea Filipinelor.

După ce Alex Vraciu a interceptat o formaţiune de 40 de bombardiere japoneze şi, cu toate că avionul său se confrunta cu probleme la motor, a reuşit să doboare şase avioane inamice în numai opt minute şi să se întoarcă teafăr pe portavionul „USS Lexington”. A fost primit ca un erou de către colegii din Marina Militară şi fotografiat chiar în momentul în care a deschis carlinga, arătând cu degetele numărul avioanelor japoneze pe care tocmai le doborâse. Mecanicii de pe portavionul „USS Lexington” au descoperit că românul folosise doar 360 de gloanţe pentru a doborî cele şase avioane, aceasta în condiţiile în care avionul „Hellcat” pe care Vraciu îl pilota avea şase tunuri a câte 400 de cartuşe. Pentru specialişti, toate aceste cifre înseamnă o abilitate ieşită din comun a celui care a pilotat avionul.

Alex Vraciu s-a retras din armată în 1964 şi a lucrat mai apoi în domeniul bancar. Şi-a petrecut ultima parte a vieţii în California. Despre faptele de arme ale românului s-au scris cărţi şi s-au făcut documentare.

John Zachary DeLorean (1925-2005) – fiul unui român din Șugag, autorul celebrului Pontiac GTO

John Zachary DeLorean este foarte cunoscut în Statele Unite pentru construirea celebrului „muscle car” Pontiac GTO. Acesta are la activ mai multe perfomanțe în industria auto, precum Pontiac Firebird, Pontiac Grand Prix, Chevrolet Vega și celebrul DeLorean DMC-12, care a apărut și în filmul SF realizat în anul 1985, “Înapoi in viitor”.

Povestea lui John Zachary DeLorean a început când Zaharia, tatăl său originar din Șugag, a emigrat în Stalete Unite ale Americii, la vârsta de 20 de ani. Ajuns în țara tuturor posibilităților, Zaharia a lucrat pentru început într-o moară. Înainte de a se stabili în Michigan, unde a lucrat la Ford, românul a locuit în Montana și Gary din statul Indiana.

Întrucât nu stăpânea foarte bine limba engleză și nu avea studii superioare, slujba de la fabrica de mașini nu îi aducea un venit prea mare, iar pentru a compensa, în timpul liber lucra ca tâmplar. Soția lui Zaharia, Kathryn, o emigrantă din Australia, accepta orice slujbă pentru a ajuta la întreținerea familiei. Cei doi au divorțat în anul 1942 din cauza comportamentului violent al lui Zaharia. John Zachary DeLorean este cel mai mare dintre cei patru copii ai lui Zaharia. Acesta s-a născut pe 6 ianuarie 1925 în Detroit, Michigan și a murit pe 19 martie în 2005, din cauza unui atac cerebral, la vârsta de 80 de ani.

Ana Manciulea (1931 – 2010)

Prim-solistă a Operi Naționale Române din Cluj, mezzosoprana Ana Manciulea a fost una dintre cele mai valoroase artiste din istoria instituției.

Originară din Straja, județul Alba, Ana Manciulea a absolvit Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, iar în calitate de prim-solistă a ONR Cluj a interpretat roluri de “primă mărime”, în opere precum “Carmen”, “Trubadrul” sau “Samson şi Dalila”, conform unei biografii realizate de colectivul Operei clujene, care i-a adus un ultim omagiu.

Apreciată de public și de criticii de specialitate, artista s-a retras din activitatea scenică în 1981, în aplauzele spectatorilor, după care a mai predat la Academia de Muzică clujeană. Artista a încetat din viață în anul 2010, la vârsta de 79 de ani.

Ștefan Manciulea (1894 – 1985)

Profesor, geograf, istoric, istoric literar și preot greco-catolic român, Ștefan Manciulea s-a născut pe 16 decembrie 1894 în Straja, comuna Berghin, județul Alba. Din 1929, a fost profesor la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare”, din Blaj, din 1937 a fost director al Bibliotecii Arhidiecezane, iar din 1938 a fost inspector secundar în județul Mureș. În decembrie 1936 își susține teza de doctorat cu titlul Câmpia Tisei, avându-l conducător științific pe Simion Mehedinți, și obține titlul de doctor în geografie cu mențiunea „Summa cum laude“.

La începutul perioadei comuniste, ajunge deținut politic și este condamnat la 7 ani de închisoare grea pentru „apartenență la biserica greco-catolică română și pentru publicarea de lucrări științifice ațâțătoare de ură rasială între naționalitățile conlocuitoare din țară”, fiind închis la Jilava, Aiud, Baia Sprie și Caransebeș. A fost eliberat în primăvara anului 1958, dar, în iunie 1961, organele de securitate îl anchetează din nou și îl condamnă, în mai 1962, la o detenție de 5 ani, sentință executată la Penitenciarul Gherla până la începutul anului 1964, când a beneficiat de amnistia generală.

A publicat zeci de lucrări de geografie, geopolitică și demografie istorică, de istorie modernă a Transilvaniei și de istoria culturii. Colaborează la publicațiile „Revista istorică”, „Buletinul Societății Regale Române de Geografie”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Cultura creștină”, „Lucrările Institutului de Geografie al Universității din CIuj” și altele.

Alexandru Ţitruş (1922 – 1989)

Supranumit „Paganini al muzicii populare”, violonistrul s-a născut pe 3 martie 1922 în localitatea Unirea, judeţul Alba şi s-a stins din viaţă în primăvara anului 1989, la vârsta de 67 de ani.

Alături de cei 9 fraţi, mezinul familiei, Alexandru Ţitruş a început să cânte prima dată la vârsta de 6 ani la ţambal. La vârsta de 8 ani, Alexandru a „furat” vioara de la fratele său Nicolae şi a început să exerseze în cimitir. La 14 ani a plecat la Bucureşti unde a realizat şi prima înregistrare audio, dar s-a întors la Ocna Mureş şi a continuat să cânte cu fraţii şi tatăl său la nunţi şi petreceri.

Înregistrările audio le-a realizat la Radio Bucureşti, la 14 ani, urmând să fie angajat al Ansamblului „Doina” al Armatei din Bucureşti condus de generalul Dinu Stelian. În 1963 s-a stabilit la Cluj unde o perioadă a fost angajat al Orchestrei de Muzică Populară a Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

Se spune că Alexandru Ţitruş a fost instrumentistul care a făcut viaoara „ să râdă, dar şi să plângă”, iar de-a lungul carierei sale a colaborat cu dirijori celebri precum Radu Simion, Toni Iordache, dar şi cu orchestre renumite.

Pentru felul în care interpreta muzica populară la vioară, i-a fost decernat titlul de „Virtuoz al Arcuşului”, considerat cel mai mare doinitor al viorii de pe Mureş şi Târnave.

În 1996, primăria oraşului Ocna Mureş la numit pe Alexandru Ţitruş „Cetăţean de Onoare”- post mortem. Din anul 2000 fiica lui, Maria Osoianu, organizează în fiecare an Festivalul Naţional „Alexandru Ţitruş”.

Felician Fărcașiu (1920 – 1977)

Interpret și culegător de folclor, Felician Fărcașiu s-a născut în 1920 în Sebeș, județul Alba. De-a lungul anilor, Felician Fărcașiu a devenit un cântăreț îndrăgit și cunoscut de muzică populară. Pe lângă activitatea de interpretare artistică, el a fost și cercetător al creației populare, textier și compozitor.

 

A imprimat 7 albume pe care a înregistrat o parte din cele 260 de piese aflate în repertoriu său. De mai mulți ani, în Sebeș se organizează un festival de folclor ce îi poartă numele.

Nicolae Linca